Anas strepera strepera - rata pestrita

Anas strepera strepera - rata pestrita

Descrierea. Masculii prezinta o culoare brun-cenusiu marmorata cu penaj supra- si subcaudal negru. Tectricele sunt ruginii. Femela este brun marmorata. Iarna apare, de asemenea, pe lacuri mari, eutrofe, inclusiv lacuri de acumulare, dar numai rar pe litoral. Oglinda este in jumatatea exterioara neagra si cea interioara alba.

Biotopul. Populeaza lacuri eutrofe, calde, de ses, mai mari sau mai mici, cu apa dulce, mai rar salmastra, putin adanci, chiar si ape lin curgatoare, cu vegetatie bogata la mal si submersa, dar obligatoriu si luciu. Evita zonele paduroase si prefera vecinatatea unor pajisti cu graminee. In tara cloceste in Delta, langa lacurile si lagunele dobrogene, in Campia Romana, si ocazional in interiorul tarii, in zone calde.

Hrana. Este adunata de regula in apa putin profunda, preponderent prin filtrare, la nevoie si prin scufundarea capului in apa in zona malului sau prin scufundare integrala. La nevoie poate sa "pasca" iarba in felul gastelor. S-a observat frecvent si cleptoparazitism fata de lisite sau alte rate carora le ia prin fugarire hrana gasita. Hrana este preponderent vegetala: parti suculente, (preponderent primavara) seminte (Potamogeton sp., Cyperaceae, Gramineae s.a) si rizomi ale unor plante de apa (preponderent spre toamna). Proportia animalelor este neinsemnata, ceva mai mare vara (moluste, viermi, insecte acvatice, oua si pui ale unor amfibii etc.).

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala inaintea implinirii varstei de 1 an. Formarea perechilor are loc in cea mai mare parte incepand cu sfarsitul lunii iulie/ inceputul lunii august si toamna, mai devreme decat la toate celelalte rate. Teritorialitatea nu se manifesta prin lupte, insa perechile pastreaza o anumita distanta, ceea ce face ca perechilor sa le revina un teritoriu intre 13-35 ha. S-au relatat si clociri in aglomerari de tip colonie. Cuplul este monogam, dar se desface inca din perioada de clocire.

Cuibul se gaseste pe sol, in locuri ridicate, uscate, in vegetatie nu prea inalta, deasa, frecvent protejat de sus, precum si in salcii scorburoase. Este o constructie sumara din ierburi uscate din imediata vecinatate la care se adauga in timpul depunerii oualor si dune. Dunele sunt brune cu zona centrala mai deschisa si varful alb. Ouale sunt albe-crem, cu o tenta bruna, exceptional verzui, fara luciu, cel mai adesea 8-12 la numar. Sunt depuse zilnic incepand cu mijlocul lunii mai. Mai rar decat la alte rate se observa ca doua femele depun ouale in acelasi cuib sau in cuibul altor specii.

Numai femela cloceste incepand dupa depunerea ultimului ou timp de 25-28 zile. Masculul mai sta la inceputul clocitului prin apropiere, apoi abandoneaza femela.

Puii precociali sunt condusi de femele; devin independenti dupa cca 7 saptamani. Creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie preponderent migratoare, ocazional sedentara in anii cu ierni blande. Retragerea masculilor spre locurile de naparlire incepe din iunie cand se aduna in numar mare in zone linistite, cu lacuri intinse. Femelele si puii pleaca in septembrie-octombrie. In Delta ierneaza in ierni blande numeroase exemplare nordice care pleaca in lunile februarie-martie. Ierneaza in general in jurul Mediteranei.