Corvus corax corax - corbul

Corvus corax corax - corbul

Descrierea. Este cel mai mare corvid din tara. Penajul este negru cu luciu violaceu care lipseste tinerilor; ciocul este mare, cenusiu-negricios si coada conica.

Biotopul. Prezinta o adaptabilitate ecologica deosebita; apare de la litoral pana in zona alpina si populeaza biotopuri foarte variate cu conditia sa gaseasca locuri de clocit (arbori, stancarii sau constructii). Evita padurea deasa care nu ii ofera vizibilitate si prefera un mozaic de landsafturi neevitand nici localitatile.

Populeaza toata tara; este mai rar sau lipseste local, in Campia Romana si vestul tarii.

Hrana. Este o specie omnivora, oportunista, care cauta hrana din zbor, la panda de pe locuri proeminente sau la pas, pe sol, unde poate intoarce si bulgari de pamant, respectiv sapa cu ciocul. Poate cauta hrana singur, in pereche, sau in grup si a fost observat si la "vanatoare" atacand pasari sau mamifere slabite sau ranite - uneori chiar sanatoase. Prada cu cochilie (molustele) este sparta prin aruncare din aer de pe un suport tare; animalele acvatice sunt adunate de pe apa; practica cleptoparazitismul.

Poate transporta hrana in cioc sau in gheare si se indeparteaza pentru cautarea hranei in sezonul de reproducere 3.5-5.0 km de cuib.

In hrana predomina animalele vii si hoituri (chiar inghetate). Printre animalele vanate specia cea mai frecventa depinde de ecosistem: in teren deschis este vorba de mamifere mici (ex.: rozatoare), insecte, viermi, moluste, amfibii etc., in apropierea localitatilor consuma deseuri si resturi, animale calcate, cadavrele unor animale, pe litoral resturi aduse de mare si oua si pui din coloniile de pasari.

Printre vegetale consuma cereale si fructe si, totodata, bea multa apa.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala intre 4-6 ani si traieste in cupluri monogame, de durata. Formarea perechilor are loc in a doua iarna-primavara, primele acuplari si incercari de construire a cuibului se observa in primavara timpurie celui de al treilea an, dar oua sunt depuse abia in anii urmatori.

Perechea ocupa un teritoriu pe care il apara si unde vor construi mai multe cuiburi folosite alternativ. Teritoriul reproductiv si trofic variaza intre 25-28 km², cel reproductiv intre 10-14 km² distanta intre cuiburi variind intre 1,1-4,3 km, dar s-au observat si cuiburi la distante de 400 m.

Cuiburile se gasesc preponderent pe arbori - acolo unde trunchiul principal se ramifica in ramuri mai groase sau in stancarii. Baza este construita din ramuri groase urmate de ramuri fine, fire de ierburi, textile, cimentate uneori cu telina sau pamant, iar captuseala interna este din par, lana, licheni etc.

Cuiburile au diametrul extern intre 75-80 cm, diametrul intern de 25-28 cm si adancitura de 8-16 cm, dar in cursul anilor (multe cuiburi sunt folosite repetat) dimensiunile externe pot fi mai mari. Constructia, respectiv reconditionarea, incepe din ianuarie-februarie, perioada in care partenerii executa splendide manevre de zbor deasupra teritoriului.

Ouale, in numar de 2-4, rar 5, sunt depuse la intervale de 1-2 zile, de regula la sfarsitul lunii februarie si in martie. Prezinta pe fond alb-albastrui sau verzui pete brune mai deschise si mai inchise, cand mai dese, cand mai rare.

Cloceste aproape exclusiv femela timp de 18-21 zile clocitul incepand cu al doilea sau al treilea ou. Puii sunt artriciali, stau in cuib 6-7 saptamani si mai sunt ingrijiti de parinti pana in luna iulie.

Cresc un singur rand de pui pe an, dar unele perechi depun ponte de inlocuire in cazul de pierdere a pontei.

Deplasari sezoniere. Este o pasare sedentara; puii pot efectua incepand din luna iulie deplasari mai mari pana cand isi aleg teritoriul.