Corvus monedula soemmerringii - stancuta gulerata

Corvus monedula soemmerringii - stancuta gulerata

Descrierea. Rasa C. m. spermologus are penajul dorsal, crestetul, aripile si coada negre cu luciu violaceu iar partea posterioara a capului si ceafa sunt cenusii, la batranete chiar mai deschis. Irisul este la exemplarele adulte argintiu.

Rasa C. m. soemmerringii are aceeasi culoare exceptand o zona semilunara care cuprinde ceafa si laturile gatului de culoare argintie si partea ventrala mai deschisa.

Rasa C. m. soemmerringii predomina in Romania, cealalta rasa gasindu-se in vestul extrem al tarii. Oricum diferentele rasiale sunt mici, graduale, si unii autori includ rasa C. m. soemmerringii la C. m. monedula.

Biotopul. La origine specia provine din zone stepice cu vegetatie ierboasa scunda si palcuri izolate de arbori. In conditiile actuale populeaza si pasuni si culturi agricole etc. cu conditia sa gaseasca locuri de cuibarire. Poate patrunde de la liziera 1-2 km in paduri luminoase de foioase cu scorburi; poate popula si localitatile si ape cu maluri lutoase. In special C. m. soemmerringii este mai mult legata de localitati. Daca intre locurile de hranire si de cuibarit exista distante mari pot efectua zboruri zilnice de mai multi km. Altitudinal urca in zona de dealuri pana la cca 500 m.

Hrana. Este adunata in colectiv preponderent pe sol inierbat, cu ierburi scunde, sub 20 cm, in grup, pasarile folosind tehnici diferite: culesul, cautarea cu ciocul in pamant, miscarea unor pietre sau bulgari, smulgerea unor plante atacate la radacini si, mai frecvent decat alte corvidae, prinsul din zbor. Pot cauta insecte si de pe animale. De asemenea pot aduna fructe din arbori si pomi. Hrana este primavara-vara preponderent animala: mai ales insecte inghitite intregi printre care predomina: coleopterele, diferite omizi, tipulide, ortoptere s.a., viermi, moluste dar si vertebrate: ouale unor pasari (ex.: starci), puii unor pasari pana la talia unui pui de fazan sau unei vrabii mature, broaste s.a.

Toamna si iarna predomina vegetalele: fructe foarte diferite adunate de pe arbori, chiar ghinde, plante din diferite culturi (cereale, cartofi, sfecla) seminte germinate din semanaturi.

Elimina ingluvii cu sectiune triunghiulara; prezinta si gastroliti. Puii sunt hraniti exclusiv cu artropode.

Consuma si resturi menajere de pe depozite de gunoi si din gospodarii precum si cadavre, dar mai rar decat celelalte corvide.

Reproducerea. S-au observat cazuri de reproducere dupa un an, dar, de regula, se reproduce abia in al doilea an de viata. Cuplul este monogam de durata. Formarea perechilor poate avea loc in toamna primului an de viata sau in al doilea an.

Teritoriul aparat este minim; cuprinde doar imediata vecinatate a nisei ocupate. Distanta intre cuiburi variaza in cazul scorburilor intre 1-60 m, pe cladiri 1,5-20,5 m.

Cuibul se gaseste preferabil in colonii, in locuri variate dar aproape exclusiv intunecoase, preferabil la inaltime si cu intrare ingusta: gauri si nise in maluri, cladiri, cariere, stancarii, frecvent in hornuri. Mai rar se gasesc in scorburi mari din arbori, infrastructura voluminoasa unor cuiburi de barza sau starci dar, mai rar, si in cuiburi parasite de cotofene sau ciori si vizuini.

Ambele sexe construiesc intai o infrastructura din ramurele a carei marime se orienteaza dupa spatiul disponibil si apoi o captuseala mai fina din paie, resturi de hartie, par, pene etc. incleiate cu pamant. Cuiburile pot fi folosite mai multi ani devenind voluminoase. Diametrul intern este de 12-16 cm si adancimea de 3-8 cm.

Depune incepand cu mijlocul lunii aprilie pana in mai la intervale zilnice (uneori cu o pauza de 1-2 zile) 4-6 oua care prezinta pe fond albastrui sau albastrui-verzui palid pete, de regula mici, rotunde, de culoare bruna si cenusie.

Cloceste aproape exclusiv femela, timp de 16-20 zile, cu incepere dupa cel de-al 2-lea sau al 3-lea ou. Puii sunt altriciali fiind hraniti de ambii parinti cca 5 saptamani dupa care devin zburatori. Familia paraseste locul de cuibarire insa puii mai sunt hraniti cca 4-5 saptamani.

Pe an creste un singur rand de pui si de regula nu depune ponte de inlocuire in caz de esec reproductiv.

Deplasari sezoniere. Sunt pasari preponderent sedentare care doar in perioada cand puii isi iau zborul se asociaza in carduri care parasesc temporar locul de clocire, la care se intorc prin august si pe care il parasesc doar in ierni aspre, din nou doar temporar. Puii executa deplasari mai mari in cautarea unui partener si unui loc de cuibarire.

Populatiile estice (de C. m. soemmerringii) se asociaza uneori, in ierni foarte grele, cu specii de ciori in stoluri mari care se deplaseaza spre vest.