IEPURELE COMUN - mamifer de talie mica

IEPURELE COMUN (Lepus europaeus)

Iepurele comun este un mamifer de talie mica , cu o lungime de 55 cm si o greutate medie de 3.8-4 kg si maxima de 6.5 kg. Masculii (iepuroii) nu se deosebesc in teren de femele (iepuroaice) , puii(vatui) au la fatare 130 gr si se dezvolta relativ repede , atingand la o luna 1 kg iar la 6 luni 3.5 kg. Blana iepurelui prezinta o variatie destul de mare sub raportul culorii.

Astfel , se pot vedea iepurii cenusii deschis , roscati sau cenusii inchis spre negru. 

Firele de par sunt cenusii la baza , alb-galbui la mijloc si negre spre varf. Naparleste primavara , are o dentitie clasica de rozator , formata din 28 de dinti care realizeaza masticatia printr-o miscare transversala. Urechile lungi au la varf o dunga lata , neagra.

Varsta se poate determina , la iepurii impuscati , dupa proeminenta osoasa de pe arcada ochilor , marimea corporala organul sexual si dupa proeminenta de pe picioarele dinainte. Pe arcada ochiului se gaseste un fel de spin  , care in tinerete este elastic si se intareste cu varsta. Dupa V. Cotta si M. Bodea , cea mai practica este metoda Stroh , prin care se poate deosebi iepurele de 10 luni de cei mai batrani , dupa proeminenta care se gaseste pe picioareledin fata , pe radius , cam la 1-1.3 cm. Aceasta se simte bine la iepurii tinerisi dispare la iepurii de 9-10 luni. In laborator se mai poate utiliza metoda cantaririi cistalinului ochilor , care se ingreuneaza cu varsta.

Longevitatea iepurelui comun este de aproximativ 8 ani , insa sunt si cazuri in care acesta poate atinge varste cuprinse intre 8 si 10 ani , mai rar 12 ani. Raportul normal de sexe , la iepuri , este 1:1 , dar poate fi si sensibilin favoarea femelelor (aproximativ 54 % femele si 46% masculi). Iepurele nu este un animal prea sociabil (in afara perioadei de imperechere). Este un animal de noapte , fidel locului in care a vazut lumina zilei. Observatii asupra iepurilor lansati in noi terenuri au demonstrat ca 80% dintre acestia nu s-au raspanditpe o raza mai mare de 3 km , iar 20%se departeaza pana la 10 km.

La iepurele comun , perioada de imperechere dureaza din ianuariesi pana in august.

Inceputul imperecherii este in functie de prelungirea iernii. Gestatia la iepuroaica dureaza 42-43 de zile ; fata de 3-4 ori pe an , in medie 3 pui (mai putin la prima fatare -2 si mai multi in iunie-iulie-maximum 6).  (31-32)

Intemperiile , multimea rapitoarelor , faptul ca puii de iepure , in primele saptamani de viata , nu fug ci se tupileaza si cad astfel victime masinilor agricole (acolo unde exista) etc , fac ca sporul anual natural la iepuri sa nu fie decat aproximativ 30%.

Urmele lasate de iepure sunt caracteristice : picioarele din fata lasa doua urme mai mici , una in urma celeilalte , iar cele din spate doua urme alungite , situate lateral de pe o parte si de altasi dispuse intotdeauna , in mers , in fata primelor doua. Excrementele sunt globulos turtite. Hrana difera in functie de sezon. Astfel , vara consuma buruieni si ierburi si in special lucerna si trifoi. Din toamna pana in primavara consum fructe , muguri , lastari si roade coaja puietilor si arborilor. Este mai putin sensibil in lipsa apei , deoarece si-o asigura din vegetalele consumate. Iarna , cand stratul de zapada este mai gros si intervin si cruste de zapada care impiedica accesulla hrana , se impune hranirea complementarapentru evitarea pierderilor. Iepurele se hraneste mai mult noaptea. Ziua sta in culcusul pe care il faceintr-o adancitura in sol.

Perioada de vanatoarela iepuri este 1 noiembrie-31 ianuarie , dar ea poate fi modificata , in functie de efective , de starea vremii etc .

Modelele de vanatoarerecomandate sunt cea cu gonasi si in mod exceptional "la picior" , cu autorizatii speciale , in grup si in anumite terenuri. Se vaneaza numai in limita stabilita pentru fiecare teren in parte , in functie de cifra stabilita la evaluarea din primvara si toamna efectuata pe fondul reprezentativ.

2. 3. EVOLUTIA EFECTIVELOR SPECIILOR DE VANAT SI INFLUENTA

FACTORILOR ECOLOGICIASUPRA EVOLUTIEI

2. 3. 1. Evolutia efectivelor de vanat in ultimii 10 ani

Prin efectiv intelegem numarul absolut de indivizicare alcatuiesc populatia la un moment dat , pe un anumit teritoriu. Efectivul si densitatea sunt parametri biostaticicare ne dau imaginea maririi populatiei.

Analizand efectivele de vanat a principalelor specii din fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , respectiv cerb comun , caprioar si mistret , vom costata urmatoarele :

-la cerbul comun intre anii 1998-1999 efectivele au crescut in limita sporului mediu anual , intre anii 2000-2003 efectivul a scazut. Incepand cu anul 2004 , efectivele de cerb comun au inceput sa creasca. Aceeasi situatie se poate constata la efevtivele de caprior si mistret , insa pe anumite perioade de ani diferite de cele ale cerbului comun.

Pierderile constatate se datoreaza in mod special , actiunii factorilor antropici negativi , nerespectarea si distrugerea prin lucrari de exploatare a padurilor din zonele de refugiu , neasigurarea linistii vanatului in perioada fatarilor si a perioadei de alaptare a puilor , prin pasunat abuziv , organizarea de actiuni necorespunzatoare de combatere a pradatorilor vanatului si in mod special a vulpilor , cainilor hoinari si , in functie de aprobarea Ministerului Mediului recoltarea speciilor protejate care , totusi sunt pradatori ai vanatului , rasul , lupul , si pisica salbatica. (35)

Corespunzator bonificatii iar in cazul acesteia corespunzator punctajul obtinut pentru fiecare specie de vanat in parte , sau stabilit tot in baza acestor chei de determinare a bonitatii densitatile optime de vanat pe specii.

Punctajul final obtinut in cadrul cheilor pentru determinarea bonitatii rezulta prin insumarea punctelor de la A , B , C si D.

2.3.4.1. Studiu bonitatii pentru principalele specii de vanat din fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului

Chei pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu CERB COMUN

Clasa de bonitate este II , iar efectivul optim este de 132 exemplare.

Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu CAPRIOR

Clasa de bonitate este III , efectivul optim este de 100 exemplare.

Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu MISTRET.

Clasa de bonitate este III , efectivul optim este de 20 exemplare

2. 3. 4. 2. Pierderi naturale , boli constatate , accidente , braconaj

In fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , datorita conditiilor naturale specifice foarte bune , completate de activitati silvotehnice din acest teritoriu , sustinuta de o combatere a daunatorilor vanatului constanta si intensa , a inregistrat o crestere foarte mare a efectivelor si de asemenea o dispersare pe aproape intreaga suprafata. In urma evaluarilor si a observatiilordin ultimii ani se constata ca speciile principale si indeosebi mistretul continua sa-si mareasca efectivele.

Analizand modul de gospodarire a fondului de vanatoare pe ultimi 10 ani constata ca pierderile in randul efectivelor de vanat sunt in numar mic , nu multe cazuri de mortalitati inregistrandu-se in iarna anului 2000 (cerb comun-4 vitei , caprior- 5 iezi si mistreti- 8 purcei) datorate iernii grele cu zapada abundenta si carnosierelor.

Pierderile cauzate de boli infecto-contagioase nu s-au constatat dar cu toate acestea in ultimii 5 ani , anual , s-au efectuat vaccinari pe cale orala , la vulpi si mistreti. (45 - 48 )

Alte pierderi care au dus la diminuarea efectivelor sunt cele cauzate de :

-piese ranite si nerecuperate in sezonul de vanatoare 2004 - 2005 , a fost gasit cadavrul unui mistret de circa 60 kg , la care se nadise o familie de rasi (o femela si doi pui) , rezultat prin ranirea la una dintre anatorile organizate cu aproximativ o saptamana inainte. De mentionat este faptul ca unii vanatori inca nu vor sa inteleaga sa foloseasca la vanatoare numai cartuse cu glont unic. Acestia merg pana acolo , ascunzand aceste cartuse , incarcand si descarcand arma pe ascuns , profitand de cele mai multe ori de neglijenta organizatorului actiunii respective.

- pierderi provocate de cainii hoinari si de cainii ciobanesti

-extrageri prin braconaj. (53)

Prin asigurarea acestor scaldatori pentru vanatl din fondul de vanatoare , vom putea mentine efectivele aici si vom impiedica astfel migrarea lor spre alte fonduri de vanatoare.

Sarariile , pentru cea mai mare parte a mamiferelor , sarea joaca un rol important. Astef , un teren fara sare nu retine vanatul , motiv pentru care , in trecut , multi ingrijitori ai terenurilor de vanatoare recomandau ca prima masura de amenajare distributia sarii. Acum , multi pun sarea in jgheaburi amplasate langa hranitori , lucru care face ca un animalsa tina la distanta de hrana si sare un numar mai mare de exemplare. In aceste cazuri este necesar ca sarariile sa fie amplasate la 10-20 m de hranitoare si a aiba mai multe puncte de alimentare.

Avand in vedere ca in zona paduroasa a fondului de vanatoare au acces foarte multe persoane care se ocupa de procurarea lemnelor de foc , de recoltarea ciupercilor sau chiar cu pasunatul animalelor domestice si pot sustrage bulgarii de sare din sararii , s-a recurs la recurs la amestecarea sarii cu lut. In amestecul de sare cu lut se pot introduce si unele medicamente antiparazitare.

Pe fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , sarariile sunt amenajate in general pe cioate ramase in urma exploatarilor forestiere si mai putin amenajate pe sol in cadru de lemn.

Saraiile amenajate pe fondul de vanatoare se gasesc in urmatoarele zone:

In total , pe intreaga suprafata a fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc 156 de sararii amenajate pentu cervide si capra neagra.

3. 1. c Instalatiile de vanatoare

acestea se definesc ca lucrari destinate recoltarii , observarii si hranirii vanatului. Gama este destul de larga , astfel in practica se intalnesc , cu diverse denumirisi scopurile pricizate numeroase lucrari , care pot fi grupate in : hranitori , depozite de hrana , observatoare , fantani si standuri.

Hranitorile se executa in variate modele care sunt adaptate pentru speciile pe care le au in vedere. Pe fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului distingem hranitorii pentru cervide (cerb comun si caprior) si mistret. Hranitorile pentru cervide sunt de tip iesle , cele pentru cerbul comun sunt de dimensiuni mai mari (inaltimea la strasina este de 2 m ;lungimea de 4 m ,iar latimea este de 2.5 m). Unele sunt construite din cherestea , iar altele din material lemnos provanit din resturi de exploatare. Hranitorile din fondul de vanatoare sunt amplasate in urmatoarele zone:

In total , pe intreaga suprafata a fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc 42 de hranitori amenajate pentru cervide si mistret. Depozitele de hrana - depozitarea hranei trebuie sa aiba in vedere cantitatea de furaje necesare pentru perioada de iarna , pericolul inghetului - care priveste furajele radacinoase si suculente , grosimea stratului de zapada si dificultatile de aprovizionare a hranitorilor.

Ca umare , pentru conservarea furajelor supuse inghetului trebuie sa se prevada beciuri , silozuri sau santuri de adancime corelata cu adancimea de inghet a solului. Furajele uscate pot fi depozitate chiar si in unele hranitori depozit , care au o parte centrala cu o latime de 2-4 m , inalta de pana la 2 - 3 m si lunga de 6 - 10 m. Pe partile laterale , de o parte si de alta a acestui corp central , se amplaseaza hranitori iesle si troci pentru concentrate.

Observatoarele - sunt instalatii , in primul rand pentru observarea vanatului si , in unele situatii , pentru recoltarea lui. Ele sunt utile ca puncte de observare pentru toate speciile de vanat , iar pentru recoltare sunt utilizate la ceride , mistreti etc.

Ele pot fi de mai multe tipuri clasificate in :

observatoare inalte inchise sau deschise;

obsevatoare inalte acoperite sau neacoperite;

observatoare permanente sau improvizate;

observatoare fixe sau mobile.

Observatoarele au o inaltime de 2 - 4 m si permit utilizarea lor de catre mai multe persoane. Materialul utilizat este cel lemnos. Acoperisul poate fi executat din sindrila , tigla sau carton asfaltat si mai nou placi de azbociment.

In ceea ce priveste echipamentul interior , observatoarele inchise pot cuprinde bancute pentru 2 - 3 vanatori , paturi , mese , scaune , soba si sistem de iluminare. Observatoarele deschise au peretii laterali de 1.2 m inaltime.

In cazul in care nu exista timp sau conditii pentru construirea unui observator fix sau in cazul in care prin executarea lui ar deranja prea mult vanatorul , se pot folosi observatoarele improvizate mobile sau scari portabile. Atat observatoarele mobile , cat si scarile portabile se pot executa din materiale usoare , precum dur aluminiul , care se monteaza repede. (74)

Pe suprafata fondului de vanatoare nr.18 Raul Targului se gasesc amplasate 9 observatoare suspendate , destinate observarii si , in unele cazuri recoltarii vanatului.

Acestea se gasesc in urmatoarele zone :

3.1. d Constructi vanatoresti

Sunt lucrari ample destinate in primul rand adapostirii vanatorilor si uneori si recoltarii vanatului , cum este cazul bordeelor de panda. In fondurile de vanatoare bordeele de panda se folosesc pentru recoltarea vulpilor , iar cabanele si colibele de vanatoare se pot utiliza pentru adapostirea vanatorilor.

Bordeiul de panda este o incapere sapata in sol , dotata cu un pat de lemn , o soba , o banca , o masa , etc. In ceea ce priveste marimea lui , se va avea in vedere ca un bordei sa poatai utilizat de 1 - 3 persoane , care raman in mod obisnuit 5 - 6 oresi chiar 24 ore. La amplasarea bordeiului se av vea in vedere : curentii de aer , modul cum cade lumina lunii si trecerea vulpilor sau eventual a altor carnivore. Accesul se va face pe o poteca bine camuflata.

Eliminarea fumului se va face printr-un horn a carei iesire va fi la 15 - 25m de bordeisau la o inaltime de cativa metri , care sa permita dispersarea mirosului de fum.

Coliba de vanatoare este una din cele 3 cladiri ce sunt destinate adapostirii vanatorilor. Coliba este cea mai simpla , fiind formata dintr-o singura incapere , cu un acoperis simplu , in loc de soba are doar o vatra de foc. Pentru dormit se fac fie doua paturi simple sau unul comun , confectionat din lemn cioplit. Ca asternut se pune cetina.

Colibele sunt necesare in terenurile de munte si dealuri inalte , cu complexe mari de paduri , departate de sate. De asemenea colibele fac parte din primele lucrari de amenajare ale unui teren. Se amplaseaza in locuri insorite , destul de departe de caile de comunicatie publice.

Cabana de vanatoare este o constructie cu 2 - 3 incaperi , care isi gaseste utilitatea cand zona unde se construieste se afla situata la o distanta mare de localitati. Pe teritoriul fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc un hockstand , 2 colibe de vanatoare si o cabana de vanatoare.  (75)

Acestea se gasesc amplasate in urmatoarele zone :

Calculul necesarului de amenajari si instalatii de vanatoare va avea in vedere speciile de vanat care populeaza fondul de vanatoare.