Milvus milvus milvus - gaia rosie

Milvus milvus milvus - gaia rosie

Descrierea. Penajul este brun-roscat, mai deschis ventral, la tectrice si rectrice. Pieptul este brun patat pe fond ruginiu si capul cenusiu, fin patat; coada este profund bifurcata.

Biotopul. Populeaza zone in care paduri batrane alterneaza cu teren deschis, de la ses si, mai rar, pana in zona de dealuri, preferabil in apropierea unor ape, de care nu este totusi atat de legata ca gaia neagra.

Hrana. Vaneaza atat din zbor prada de pe sol sau apa cat si in zbor, pasari si insecte folosind tehnici

foarte variate. Prada este ucisa prin lovituri in cap. Suplimentar practica cleptoparazitismul.

In hrana predomina mamifere - preponderent rozatoare (Microtus arvensis, Cricetus cricetus, Apodemus sp., Arvicola sp. s.a.) dar si pui de iepuri, sobolani, veverite etc., intrucat vaneaza si specii mai mari decat gaia neagra. Printre pasari vaneaza specii pana la marimea unor porumbei, corvide, rate, potarnichi s.a.

Proportia pestilor este mai mica decat la gaia neagra, reptilele si amfibiile fiind lipsite de importanta. Consuma frecvent hoituri.

Reproducerea. Devine matur sexual dupa 3 ani; cuplul poate fi de lunga durata - frecvent sosesc primavara in perechi.

Indiferent de situatia imperecherii executa primavara jocuri aeriene. Raza de actiune este de cca 2,5 km dar se poate mari pana la 6 km.

Marimea unui teritoriu variaza intre 9 ha in conditii optimale si cateva mii de ha, in medie 30-50 ha.

Cuibul se gaseste de regula pe arbori inalti, situati frecvent in liziera sau deasupra unor abrupturi, ceea ce permite un acces convenabil din zbor.

Cuibul poate fi acelasi ca si in anii precedenti, preluat de la alte specii sau poate fi nou construit. Dimensiunile seamana cu cele de la M. migrans. Adancitura este captusita si cu materiale neobisnuite: hartie, material plastic, resturi de textile etc. Uneori cuiburile perechilor pot fi la distanta mica intre ele sau formeaza chiar mici colectivitati.

Depune, incepand cu mijlocul lunii aprilie si pana spre mijlocul lunii mai, la intervale de 2-4 zile, de regula, 3 oua, mai rar 2 sau 4. Ouale prezinta pe fond alb-cenusiu pete marunte mai mici decat la Buteo buteo si nu prea dese, de culoare bruna-ruginie, deschisa. Doar rar apar pete intunecate sau cenusii-violete.

Clocirea, efectuata preponderent de femela, incepe dupa depunerea primului ou si dureaza 28-35 de zile. Puii semialtriciali stau in cuib 40-50 de zile, uneori si mai mult.

Cresc un singur rand de pui, dar pot depune o ponta de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este in cele mai multe cazuri o specie migratoare care ierneaza in jurul Mediteranei. Soseste in prima parte a lunii martie si paraseste locul de clocire incepand cu luna august. Ultimele exemplare pot fi vazute prin octombrie.

Unele exemplare pot ierna executand doar hoinareli la distante mai mici.