LOUIS DAGUERRE (1787-1851)

LOUIS DAGUERRE

Louis Jacques Mande Daguerre a fost cel care, spre sfirsitul anului 1830, a elaborat prima metoda practica de obtinere a fotografiilor.

Daguerre s-a nascut in 1787, in orasul Cormeilles-en-Parisis, din nor­dul Frantei, in tinerete a avut preocupari artistice. Pe la treizeci si cinci de ani, a proiectat diorama, un sir spectaculos de picturi panoramice cu :fecte speciale de iluminare. In aceeasi perioada si-a propus sa puna la punct o metoda de reproducere automata a peisajelor lumii fara pensula si vopsele - cu alte cuvinte, o camera foto.

Primele lui tentative de construire a unei camere foto functionale au ;suat. in 1827, el 1-a intilnit pe Joseph Nicephore Niepce, care incercase si el (si chiar cu un oarecare succes) sa inventeze aparatul de fotografiat. Dupa doi ani, au devenit parteneri, in 1833, Niepce a murit, insa Daguerre perseverat in eforturile sale si, in 1837, a reusit sa puna la punct un sistem practic de fotografiere, numit "daghereotip'.

In 1839, Daguerre a facut cunoscut procedeul, fara a cere brevet: in schimb, guvernul francez le-a acordat pensii viagere atit lui Daguerre, cit si fiului lui Niepce. Anuntarea inventiei lui Daguerre a stirnit senzatie. El a devenit eroul zilei, coplesit de onoruri, in timp ce metoda sa s-a raspin-dit rapid, in scurta vreme, Daguerre s-a retras din activitate. A murit in 1851, in casa sa de la tara, de linga Paris.

Putine inventii au cunoscut atitea intrebuintari ca fotografia. Aceasta iste folosita pe scara larga aproape in toate domeniile cercetarii stiintifice. Are o sumedenie de aplicatii industriale si militare. Este un gen de arta pentru unii, iar pentru milioane de alti oameni un hobby placut. Fotografiile transmit informatii (sau dezinformari) in educatie, jurnalism, publicitate. Deoarece fotografiile sint capabile sa pastreze vii amintirile, ele au devenit cele mai obisnuite suveniruri si instantanee. Desigur, si cinematografia este un important domeniu subsidiar fotografiei, care - pe linga faptul ca repre­zinta un mijloc important de divertisment - are practic la fel de multe aplicatii ca fotografia.

Nici o inventie nu deriva in intregime din munca unui singur om; iar

calea lui Daguerre a fost netezita de multi altii. Camera obscura fusese inventata cu cel putin opt secole inaintea lui Daguerre. in secolul al XVI-lea, Girolamo Cardano a asezat o lentila in fata deschizaturii camerei obscure. Aceasta a fost o forma preliminara interesanta a camerei modeme de luat vederi; totusi, imaginea nu era permanenta si deci cu greu ar fi putut fi considerata fotografie. O alta faza preliminara importanta a constituit-o descoperirea lui Johann Schulze, din anul 1727, cu privire la sensibilitatea sarurilor de argint la lumina. Desi a folosit descoperirea pentru a fixa citeva imagini efemere, Schulze nu a perseverat.

Predecesorul care s-a apropiat cel mai mult de rezultatul lui Daguerre a fost Niepce, care a si devenit partenerul acestuia. Prin 1820, Niepce a descoperit ca bitumul de ludeea, un tip de asfalt, este sensibil la lumina. Combinind aceasta substanta cu o camera obscura, Niepce a reusit sa faca primele fotografii din lume. (Una, realizata in 1828, inca mai exista.) Din acest motiv, unele persoane sint de parere ca Niepce ar trebui considerat adevaratul inventator al fotografiei. Totusi, metoda de fotografiere a lui Niepce nu era deloc practica, deoarece necesita un timp de expunere de opt ore, dupa care se obtinea o fotografie mai degraba neclara.

Daguerre recursese la imprimarea imaginii pe o placa acoperita cu iodura de argint. O expunere de cincisprezece-douazeci de minute era suficienta, ceea ce a facut ca metoda, desi incomoda, sa aiba o utilitate practica. La doi ani dupa ce metoda lui Daguerre a fost data publicitatii, alte persoane au propus o usoara modificare: adaugarea de bromura de argint in iodura de argint folosita ca material fotosensibil. Aceasta usoara schimbare a contribuit la reducerea considerabila a timpului de expunere necesar, facind posibila realizarea unor portrete fotografice.

In 1839, la scurt timp dupa ce a fost anuntata inventia lui Daguerre William Henry Fox Talbot, un om de stiinta englez, a conceput o noua metoda de fotografiere, care presupunea obtinerea initiala a unei imagini negative, asa cum se face astazi. Este interesant ca Talbot reusise sa re­alizeze primele fotografii in 1835, cu doi ani inainte de primele "daghe-rotipuri'. Dar Talbot, care era angajat in alte proiecte, nu a perseverat in experimentele sale fotografice. Daca ar fi facut acest lucru, probabil ca ar fi pus bazele unui sistem comercial inaintea lui Daguerre si ar fi fost astazi considerat inventatorul fotografiei.

In anii care au urmat lui Daguerre si Talbot, s-au adus imbunatatiri enorme in domeniul artei fotografice (procesul cu placa umeda, procesul cu placa uscata, pelicula moderna, fotografiile color, filmele, fotografia Polaroid, xeroxul), in ciuda numarului mare de persoane implicate in dez­voltarea fotografiei, cred ca Louis Daguerre a avut de departe cea mai importanta contributie, inaintea lui nu a existat un sistem practic de fo­tografiere, iar tehnica imaginata de el umplea aceasta lacuna, astfel ca in scurt timp a fost folosita pe scara larga. Mai mult, inventia sa, care s-a

bucurat de multa publicitate, a impulsionat perfectionarile ulterioare. Este adevarat ca metodele de fotografiere pe care le folosim astazi sint foarte diferite de aceea a "daghereotipului'; totusi, in absenta acestor metode ulterioare, inventia lui Daguerre ar fi constituit o tehnica de fotografiere utilizabila.