Mari chimisti - sceneta

Mari chimisti

-sceneta-

Echipa formata din:

Argaseala Ruxandra

Badea Catalin

Damian Andrei

Dinca Andreea

Epure Razvan

Gigartu Raluca

Stoicescu Simina

Serban Bianca

Tolu Silviu-Cristian

[Scena I] Fetele care se vor uita la filmul documentar cu chimisti - pentru realizarea unui proiect la chimie- intra in laborator, ca si cand ar intra in camera la ele:

Andreea: Bianca, haide sa iti arat ce am luat zilele trecute de pe net . Un documentar super despre marile descoperiri ale unor chimisti celebri, si culmea, unii dintre ei au absolvit chiar acelasi colegiu la care suntem si noi .

Bianca: Pe bune? Sunt foarte curioasa sa il vad :D.

Andreea: Cred ca o sa iti placa.

Bianca: Poate o sa ne ajute la proiectul pentru care ne-am interesat de atata vreme.

Andreea: Da, pai am regasit o groaza de informatii pe care le-am folosit noi- in film.

Se deschide computerul, (in acest timp, daca facem si filmul in laborator, o sa apara pe retroproiector si un inceput din film) si apar personajele din prima scena (Silviu `Costin D. Nenitescu` si Andra `sotia- Ecaterina Cioranescu`), in stanga, intr'un cadru cat mai familial.

[Scena II]

Costin D. Nenitescu(Tolu Silviu-Cristian) sta la o masa in semi-intuneric notandu-si ceva important pe un caiet.

Apare in camera Ecaterina Cioranescu Nenitescu (Andra), care aprinde lumina, avand o tava cu cesti - cadrul este cat mai familial. Filmul se opreste.

Andreea: Ecaterina Cioranescu, sotia lui Costin Nenitescu a fost prima femeie asistent lacatedra de chimie organica.

Se reia filmul.

Ecaterina Cioranescu: Ce faci aici?

Nenitescu, inganand cateva cuvinte: Lucrez la ceva .

Se opresc clipe in sir, sotia lasa tava pe masa, se asaza langa Nenitescu. Tac.

La un moment dat, neavand idei pentru chimia propriu zisa, Nenitescu ii spune sotiei:

Nenitescu: In fata unui pisc aparent inaccesibil se afla trei persoane, un dogmatic, un sceptic si un cercetator. Dogmaticul nu se angajeaza in ascensiune; pentru el credinta ca o poate face este de ajuns pentru a-i da satisfactia spirituala deplina. Nici scepticul nu merge mai departe de teama inutilitatii. Cercetatorul stie ca nu va putea atinge el insusi varful; totusi incepe urcusul, cauta poteci, marcheaza drumul pentru cei care vor veni dupa el".

Ecaterina Cioranescu, zambind cu admiratie: Ce e cu asta?

Nenitescu: E o parabola pe care le'o spun studentilor mei.

Intervine aici una dintre fetele ce urmaresc filmul, punand STOP (C. Nenitescu si sotia raman nemiscati), iar una dintre fete ii explica celeilalte:

Andreea: Ciclobutadiena era, in anii '50 un varf ascuns in ceata al chimiei organice Si totusi

profesorul Nenitescu ataca cu curaj problema.

Apasa PLAY si personajele incep din nou sa se miste.

Urmeaza cateva clipe de tacere. Nenitescu noteaza ceva rapid si concentrate (stand un pic incruntat). Se opreste o secunda si apoi ii spune sotiei:

Nenitescu: Stai putin .

Ecaterina Cioranescu: Ce se intampla? Ce tot scrii acolo?

Nenitescu: Aveam niste studii pe hartiile astea, la care lucrez de mult si am reusit sa descriu prepararea

Cisdiclorociclobutenei.

Bianca face o remarca: Aceasta a fost numita "Diclorura Nenitescu", asa'i?

Andreea da din cap aprobator.

Nenitescu face cativa pasi, intra in `laboratorul` sau, mai scrie cate ceva pe foi, sotia il urmeaza. Fetelor li se pare neinteresat asa ca apasa FastForward, personajele incepand sa se miste mai repede, (Ecaterine il ajuta pe sotul ei)

Nenitescu: Si uite, acesta este unul dintre dimerii benzo-ciclobutadienei.

Intervine Bianca: Iar acesta este "Dimerul Nenitescu", nu?

Andreea: Intr'adevar.

Nenitescu: Da! Da! De cand ma chinui sa le obtin!

Ecaterina Cioranescu: Felicitari! Vezi ca "unde's doi, puterea creste"?

Ecaterina Cioranescu: Daca tot am ajuns in spectrul asta, haide sa iti arat niste studii de'ale mele despre sinteza cetonelor prin acilarea alchenelor cu aluminium chloride. Vrei?

Nenitescu: Ne ocupam si de acestea. Acum sunt de acord insa sa mergem sa luam cina cu prietenii.

Luminile se sting, moment in care se schimba personajele, insa Andreea inca ii explica Biancai despre Nenitescu:

Andreea: Atat ciclobutadiena cat si "hidrocarbura Nenitescu" au deschis un orizont larg in sinteza organica modern. Se poate spune ca "hidrocarbura Nenitescu", prima anulena (CH , a propulsat chimia anulenelor, azi in plin avant.

Bianca, cu o fata luminata: Asta e intr'adevar interesant. Auzisem si ca Nenitescu este considerat unul din cei mai mari chimisti romani. Sotia sa l-a sustinut in munca lui stiintifica.

A, si stii ca se spune ca Nenitescu -fiind un pic rece fata de autoritatile vremii- a fost asasinat din ordinal CODOI?

Andreea: Din ordinal cui? (mirata)

Bianca: Codoi, Elena Ceausescu.

Andreea: Da?

Bianca: Nu cred ca iti mai amintesti, dar ne'a spus doamna profesoara de chimie intr-o ora.

(personajele se schimba)

[Scena III]

Gheorge Spacu (Epure Razvan) sta la masa lui de lucru, vorbind cam intrigat la telefon pentru ca nu primise echipamentul pentru laboratoare.

Spacu: Buna ziua! Da, profesorul Gheorghe Spacu sunt! (batand nervos din degete). -Stiti cumva daca s`au adus materialele necesare utilarii laboratoarelor?

Spacu (avand o figura mirata): Cum nu?! De cand va spun ca am nevoie urgenta de ele. Chimistul trebuie sa gandeasca si sa creeze, dar nu poate face acest lucru fara cunoasterea si urmarirea cu atentie a fenomenelor chimice fundamentale, fara practica de laborator.

Dupa cateva secunde, isi da ochii peste cap:

Spacu: Cercetarile efectuate au dus laelaborarea unei serii de metode gravimetrice,volumetrice si potentiometrice pentru dozarea rapida si precisa a diferitelor elemente chimice ,precum si la stabilirea unor reactii noi si sensibile pentru recunoasterea unor cationi si anioni.

Spacu: Cu ajutorul colaboratorilor mei am reusit sa stabilesc structura unor combinatii organice din grupa sarurilor duble si sa sintetizez noi clase de combinatii complexe, elaborand metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului.

Andreea pune stop convorbirii lui Gheorghe Spacu, si ii spune Biancai:

Andreea: Am citit intr-o carte stai un pic sa o gasescuite-o un paragraf interesant pe care il spunea o fosta eleva despre domnul profesor si era fara doar si poate, demn de admiratie:

"Desi toate prelegerile tinute de profesorul Gheorghe Spacu impresionau in aceeasi masura prin tinuta si nivel, de neuitat vor ramane prelegerile care se refereau la domeniul chimiei coordinative, domeniu care in perioada respectiva reprezenta un capitol al cursului de chimia metalelor. Caldura care strabatea aceste prelegeri, entuziasmul si daruirea profesorului, dinamismul sau, cuprindeau pe toti cei care il ascultau fascinati; poate ca de atunci multi dintre acestia au indragit pentru intreaga lor viata acest domeniu. Figura profesorului Gheorghe Spacu la catedra va ramane nestearsa in amintirea celor care i-au audiat cursurile".

Bianca: Trebuie sa fi fost intr-adevar o placere sa ai un astfel de profesor.

Andreea apasa PLAY.

Spacu: Da bine domnule! Multumesc

Si pune brusc si agresiv telefonul in furca. Apoi, singur, ganditor:

Spacu: Offf Merg mai bine acum sa studiez obtinerea semiindustriala a acidului sulfuric si a unui ciment de buna calitate din gips. Este o lucrare dificila, dar va merita in final.

Si Gheorghe Spacu iese din cadru.

(personajele se schimba)

[Scena IV]

Profesorul Petru Poni ( Damian Andrei) intra in laboratorul sau unde se afla deja asistenta(Gigartu Raluca) sa,uitandu-se pe niste foi. Aceasta ,ridicandu-si privirea din hartii, il informeaza:

Asist.: Domnule profesor, au fost aici niste barbati si au lasat cateva cutii. Le-am spus sa le duca in spate.

Poni: (in timp ce isi pune halatul) Perfect! Trebuie sa fie instrumentele pentru noul laborator de la Universitate.

Asist.: (destul de mirata) Un nou laborator ?! Banuiesc ca aceste instrumente sunt foarte importante.

Poni Da. Un laborator nou-nout facut dupa un model german. A durat ceva dar o sa fie un bun loc in care isi vor exercita activitatea oameni ai stiintei, multi ani de acum incolo.

Bianca: Aaaa, asta s-a intamplat in 1897, cand impreuna cu Anastasie Obregia a inaugurat un laborator in noua cladire a Universitatii de la Iasi,dupa modelul german.

Andreea da din cap afrirmativ.

Asist.: Asa e. Tinerii ar trebui sa fie foarte incantati.

Poni Sper! Am depus eforturi destul de mari.

Profesorul se aseaza in fata unui microscop si incepe sa analizeze cu atentie ceva, notand din cand in cand pe un carnetel.

Asist.: ( incercand sa poarte o conversatie) Ce studiati acolo?

Poni Ieri mi-a atras atentia o substanta mineralaE ceva deosebit. Nu am mai vazut asa ceva pana acum.

Asist.: Aaaaaaa! Iar pietrele acelea?!

Poni Cu toate ca ti-am mai spus, refuzi sa intelegi importanta lo

Asist.: (intrerupandu-l) Da, da Stiu. Sunt substante minerale si sunt indispenabile vietii. Dar totusi, ce va pasioneaza asa de mult la aceste minerale?

Poni Ce ma pasioneaza? Poate tocmai faptul ca desi se cunosc o multime de astfel de substante, mereu ai ocazia sa descoperi ceva nou.

Andreea Badenita si brostenita sunt cele 2 minerale descoperite de el.

Asist.: Cu siguranta aceste substante minerale sunt foarte importante pentru dumneavoastra. Le-ati studiat asa mult. V-ati gandit sa scrieti o carte despre ele?

Poni (dandu-si halatul jos si agatandul in cuier) Sincer nu. Nu stiu cati oameni ar fi interesati de asa ceva.

Andreea Stii, desi nu era interesata multa lume la vremea aceea, totusi el a publicat 3 carti despre activiatea sa in domeniul mineralelor.

Poni (Luandu-si haina si imbracandu-se cu ea) Ai tu grija aici pana ma intorc. Ma duc sa-i informez pe cei de la Universitate de sosirea echipamentului.(si iese pe usa)

Andreea: Stiai ca Petru Poni a fost unul dintre pionierii chimiei romanestio fiind considerat intemeietorul acestei scoli?

Bianca: Da. In anul 1878 este numit sef al Catedrei de Chimie din cadrul Universitatii din Iasi unde a predat timp de 33 de ani.

(personajele se schimba)

[Scena V]

Scena se petrece la un eveniment, Nicolae Teclu (Badea Catalin) este `prins` de un jurnalist, Victoria Popescu (Stoicescu Simina) care nu ezista sa ii adreseze cateva intrebari. Inainte ca Teclu sa iasa pe usa, fiind deja imbracat, jurnalistul alearga dupa acesta sa ii ia interviul. Fotograful este Tolu Silviu Cristian.

Jurnalist: (in graba, alergand dupa marele chimist) Buna ziua ,domnule Nicolae Teclu! Sunt Victoria Popescu de la revista "Scanteia" si as dori sa va pun cateva intrebari, pentru realizarea unui interviu in scop stiintific. Imi acordati cateva minute din timpul dumneavoastra?
Teclu: (raspunzand cu politete si uitandu-se indelung la ceas) Da,cu mare placere.

Jurnalist: Unde ati studiat chimia de-a lungul anilor?

Teclu: Pai . Am inceput la Brasov, dupa care studiile universitare le-am facut la Viena la Institutul Politehnic si la Munchenla Academia de Arte Fumoase, la sectia Arhitectura.

Jurnalist: Ce detalii ne puteti da asupra marii dumneavoastra descoperiri "Becul Teclu"?

Teclu: In 1900, in Austria,am inventat Becul de laborator cu reglare a curentului de aer si gaz. Pentru promovarea acestei inventii m-au ajutat firmele W. J. Rohrbeck's Nachtolger din Viena si Franz Hugershoff din Lipzig.

Fotograf: Sa va fac o poza pentru interviu!

Teclu zambeste.

Jurnalist: Ce ne puteti spune despre celelalte cercetari si descoperiri ale dumneavoastra?

Teclu: Nu vreau sa par un ingamfat .

Jurnalist: Va rog, domnule Teclu, nu aveti de ce sa fiti modest!

Teclu: . Am facut cercetari in domeniul chimiei anorganice privind ozonul. Am inventat tipuri de ozonizatoare, acestea producand ozon folosind fie descarcari luminoase, fie obscure.

Andreea punand STOP): Ca indicator se folosea hartia cu iodura de potasiu amidonata sau solutia de iodura de potasiu cu amidon. Culoarea albastra a hartiei indicator apare la cateva secunde de functionare a ozonizatoarelor. (PLAY)

Teclu: De asemenea, am mai lucrat si aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid,pentru sinteza si descompunera apei,pentru inregistrarea exploziilor de gaze si pentru determinarea compozitiei aerului din mina,in scopul eviatrii unor explozii de grizu.

Jurnalist: Dar despre misterul meteoritului,ce ne puteti impartasii?
Teclu: Am facut o cecetare amanuntita asupra unui meteorit descoperit in India, mai précis in Goalpara, in 1870. Mi-a facut mare placere, fiind o experienta noua. (Consultandu-si din nou ceasul).

Jurnalist: Nu vreau sa va mai retin. Va multumesc pentru timpul acordat si sper ca ne veti uimi in continuare cu descoperirile dumneavoastra.

Teclu: Si eu va multumesc.

Cei doi pleaca.

Se sting luminile, pentru genericul de final.

Bianca: A fost intr-adevar interesant!

Andreea: Ti-am spus eu .

Bianca: Si chiar ne e folositor sa stim informatii noi despre chimisti, pentru proiectul nostru.

Andreea: Da, acum il vom termina mai usor.

Fiecare actor va avea o poza tip buletin, pe o foaie A3 (deasupra va scrie personajul interpretat, iar dedesubt, numele actorului), iar la genericul de final, fiecare isi va tine poza in dreptul capului. Toti vor fi in linie, ca la teatru, cu pozele in dreptul fetelor. Intre timp, pe retroproiector vor aparea informatii despre scenariu, regie si actori.