Arta din sec. XVIII-lea in Franța și in celelalte țari europene

Arta din sec. XVIII-lea in Fran a i in celelalte ari europene

Antoine Watteau (1684-1721): cele mai importante tablouri ale sale sunt consacrate vietii cercurilor aristocratice.

In tablourile sale nu se petrece nimic remarcabil.

Cel mai cunoscut dintre tablourile galante este "Imbarcarea spre Citera (1717).

"Sarbatoarea dragostei" dintr-o serie de tablouri mai mici.

Dintre imaginile din lumea teatrului, "Gilles" este cea mai remarcabila. Avea un sim subtil al culorii.

"Capricioasa" - mic tablou conceput ca un fragment al unei scene galante.

"Firma lui Gersaint".

Mutatia gustului la inceputul sec. XVIII spre elegan a rafinata. Aceasta orientare a fost desemnata cu numele de "stil rocaille" sau cu cel derivat din acesta, de "rococo", sau, in sfar it, cu acela de "stil Louis quinze" (Ludovic al XV).

Scoica luata ca motiv decorativ, apreciat in rococo.

Arta servea in primul rand la infrumuse area vietii aristocratiei franceze. Ea trebuie sa fie vesela i distractiva.

Insa i gastronomia a fost ridicata la rangul unei arte - maestrul Grimod de la Reyniere.

Arta din sec. XVIII a capatat un caracter din ce in ce mai lumesc.

Principalele caracteristici ale artei sec. XVIII au fost cochetaria i ironia. S-au scris multe poezii in acel secol, dar au existat doar putin poeti.

Comediile franceze constau in invariabil intr-un vesel joc al hazardului.

Pentru arhitectii din sec. XVIII, nu avea importan a daca axa fatadei dinspre curte nu coincidea cu aceea a fatadei dinspre parc.

Hotel de Soubise din Paris - palat construit de Boffrand (1667-1754) un adversar al rococoului, totusi a decorat cladirea in chip somptuos.

In sec. XVIII oglinzile au devenit o podoaba deosebit de apreciata a peretilor.

Cand nobilimea franceza ruinata a renuntat la mari proiecte de constructii, maestrii francezi, printre care Cuvillies (1695-1768) au plecat in Germania. Aici arta decorativa a rococoului a luat un avant impetuos:

- parcul de la Nymphenburg langa Munchen

- mici pavilioane incantatoare: Amalienburg, Badenburg, Pagodenburg.

In perioada cand la Paris, rococoul inceta de a fi la moda, s-a facut la re edin a lui Stanislas Lesczynski din Nancy.

Nevoia de obiecte de lux a determinat in sec. XVIII, in Franta, o dezvoltare pe scara mare a artei aplicate, care nu- i avea seaman in nici o alta ara. Un mare numar de remarcabili ebenisti, turnatori, giuvaergii, esatori, brodeze i modelori lucrau in acest domeniu, transmi and din generatie in generatie secretele maiestriei lor.

Motivele decorative folosite cu precadere in rococo erau cochiliile, lujerele i florile.

Aplicele din sec. XVIII sunt pline de gra ie i elegan a pana in ultima indoitura a liniilor lor. Sunt executate in bronz lucios.

Consolele sunt adevarate minuni de ebenisterie; masu a nu are decat doua picioare.

Gustul rococo iese in eviden a in fotoliile i canapelele de la jumatatea sec. XVIII.

Costumul, mai ales al femeilor, a dobandit in sec. XVIII caracterul unei opere de arta: crinoline enorme. Nu degeaba Moreau le Jeune (1741-1814) a infa i at intr-o serie de gravuri "Monument du costume" moda i costumele epocii lui.

Costumul barbatesc dadea oamenilor un aer efeminat.

Voltaire a consemnat cu amaraciune predilectia contemporanilor sai pentru tot ce era miniatural i a numit veacul al XVIII "le siecle des petitesses" (secolul meschinariilor).

Dragostea pentru marun i urile elegante a dus la inflorirea orfevreriei i a manufacturilor de portelan.

In Franta portelanul fusese introdus din China inca din sec. XVII.

In fabricarea portelanului, Germania (Meissen, 1710) a precedat Franta (Sevres, 1738).

Lucrari de orfevrerie "Receptia la Marele Mogul" de la inceputul sec. XVIII (Dresda, Grunes Gewolbe) cu cele 137 de minuscule figuri de aur.

Pictura se imparte in doua ramuri autonome: cea decorativa i cea de sevalet.

In pictura sec. XVIII predominau temele pastorale i cele galante.

Don Juan devine eroul intregului secol.

Cel mai de seama pictor din epoca rococoului a fost Boucher (1703-1770) artist plin de temperament i foarte productiv. Teme sale preferate au fost cele mitologice i alegorice; principalii sai eroi - usuratica Venus i zglobii cupidoni.

- "Hercule i Omfala" este cea mai patima a reprezentare a sarutului in istoria picturii.

- "Toaleta Venerei"

Cele mai izbutite lucrari ale sale (pana in 1750) sunt executate iin nuante delicate de roz i azuriu.

Stil mai delicat i elegant - Nattier (1685-1766). Doamne din nobilime sau actrite sunt infa i ate sub chipul unor nimfe, preotese sau zeite antice.

Chardin (1699-1779) a pictat numai obiecte i scene de gen. A inceput cu naturi statice. A trecut apoi la redarea ambian ei sale directe i cotidiene. Mai tarziu s-a consacrat mai ales scenelor domestice i de bucatarie.

E indiferent la luxul casnic. La el predomina lucruri simple, obisnuite: sticle, pahare, cosuri i legume.

- "Struguri i rodii"

- "Doamna sigiland o scrisoare" (1733) infa i eaza o anumita intamplare

- "Bucuriile vietii private"

- "Guvernanta"

Chardin a fost cel mai de seama reprezentant al realismului in sec. XVIII.

Concomitent cu aparitia lui Chardin, a inceput sa se dezvolte in Franta i Anglia romanul sentimental:

- romanul lui Richardson "Pamela"

- cea mai remarcabila opera "Calatoria sentimentala" de Laurence Sterne (1738)

Paralel cu el a lucrat sculptorul Pigalle (1714-1785) - Mercur (1748)

La jumatatea sec. XVIII s-a facut simtita in cultura franceza actiunea enciclopedistilor.

In a doua jumatate a sec. XVIII a luat nastere in Franta critica de arta.

"Saloanele" lui Diderot (1759-1781) constau in aprecieri asupra expozitiilor anuale organizate in salonul din palatul Luvru.

Greuze (1725-1805) - preferatul lui Diderot

- fermecatoarea "Feti a cu papu a"

- "Citirea Bibliei" (1755)

- "Mireasa de la ara" (1761)

- "Fiul pedepsit"

- "Blestemul"

In sec. XVIII s-a ivit in Franta un grup de remarcabili pictori in pastel:

Perronneau (1715-1783) :

- portretul baiatului cu parul ciufulit i privirea malitioasa, care ine in mana o carte (Ermitaj)

Liotard (1702-1789) - sobrietate dusa la extrem.

- Fata care serveste ciocolata

- autoportrete

Cel mai celebru pastelist de la jumatatea sec. XVIII a fost Maurice Quentin de la Tour (1704-1788). In fa a sevaletului sau s-au perindat aproape toate personalita ile remarcabile ale sec. XVIII: Voltaire, Rousseau, etc. Deosebit de frumoase sunt desenele sale dupa natura.

Maestrul portretului sculptat a fost Jean Houdon (1741-1828):

- Suffren

- abatele Barthelemy

- Mirabeau - tribunul revolutiei de la 1789

- zoologul i botanistul Buffon

- bustul lui Gluck

- Franklin

- Washington

- Rousseau (2 portrete)

- Voltaire (2 portrete)

In ultimul patrar al veacului XVIII s-a afirmat in pictura franceza pronuntatul talent artistic al lui Fragonard (1732-1806).

- "Leaganul" -1766

- "Sarutul pe furate"

- "Feti a"

- studiul sau "Spalatoresele"

O serie de desene remarcabile le-a executat in Italia: "Chiparosii Villei d'Este de la Tivoli".

Fragonard n-a fost un pictor prea profund. Setea lui de via a il apropie de Beaumarchais, care a adus un suflu de via a in teatrul sec. XVIII prin piesele sale

- Barbierul din Sevilla

- Nunta lui Figaro.

In sec. XVIII, grafica i desenul au fost in Franta mai pline de via a i mai putin incatu ate decat pictura.

Gabriel de Saint-Aubin (1724-1780) ii placea sa foloseasca in ilustratiile sale, alegoria: "Perchezitia" - sim dramatic.

In tot cursul sec. XVIII, limba franceza, tot astfel ca i arta, i-au pastrat primatul in Europa.

Germania: s-au mentinut traditiile barocului:

- marile palate: Wurzburg, opera a lui Balthasar Neuman (1719-1744) - numai saloane rococo.

- o incantatoare cladire a rococoului este Zwinger-ul din Dresda creat de Daniel Poppelman intre 1711-1722.

- o opera tipica a arhitecturii germane din sec. XVIII este palatul Sans-Souci de langa Potsdam, construit de Knobelsdorff pentru Frederic al II-lea (1745-1747)

- gravurile lui Chodowiecki (1726-1801)

- operele lui Lessing i Goethe.

- cele mai insemnate cuceriri ale artei germane din sec. XVIII trebuie cautate in domeniul muzicii - Bach, Handel, Mozart, Haydn.

Italia: la Venezia, ultimele reflexe ale Renasterii au fost deosebit de colorate.

In sec. XVIII traditia lui Veronese a reinviat in arta somptuoasa i magnifica a lui Tiepolo (1696-1770)

- Venezia, Palazzo Labia (1757)

- picturile murale de la palatul din Wurzburg (1751-1753).

Anglia: arta engleza a ca tigat pentru prima data o insemnatate general europeana in sec. XVIII.

In sec. XVIII s-a redesteptat in Anglia interesul pentru Palladio. Cei mai de seama reprezentanti ai acestui curent au fost: Wood (1705-1754)

Kent (1684-1748)

Gibbs (1682-1754)

Edificiul bibliotecii Radcliffe din Oxford construita de Gibbs.

Deosebit de variata a fost creatia englezilor in domeniul arhitecturii caselor de locuit, a re edin elor pe care marii proprietarii englezi i le-au ridicat la ara in sec. XVIII. Idealul armoniei clasice se imbina cu necesitatea unei distributii rationale a incaperilor.

Palatele fratilor Adam se disting prin planul lor clar i bine impar it.

Gradinile chinezesti i i fac simtita influen a in a doua jumatate a sec. XVIII.

Bazele picturii engleze au fost puse de activitatea lui Van Dyck la curtea engleza. A pictat mai multe serii de tablouri din via a societa ii epocii sale:

- Toaleta matinala

- Casatoria la moda

- Cariera unei prostituate

- Cariera unei destrabalate

- La micul dejun

- Schita : Joc campenesc

- Vanzatoarea de crevete

Reynolds (1723-1792) a intemeiat Academia engleza. "Discursurile despre arta" atesta subtilul sau talent critic.

Un pictor incomparabil este Gainsborough (1727-1788). A pictat mai ales portrete de nobili mandri.

La rascrucea dintre sec. XVIII i XIX a luat nastere scoala portretistica engleza:

- Romney - a creat tipul cam dulceag de frumusete feminina engleza

- scotianul Reaburn a pictat portrete pline de forta i fermitate

- Lawrence a raspandit faima portretisticii engleze in intreaga Europa

Rusia: un loc deosebit revine in sec. XVIII artei ruse.

Reformele infaptuite de Petru I la sfar itul sec. XVII.

St. Petersburg, intemeiat in 1703, a fost proiectat i construit dupa principiile de baza ale urbanisticii apusene.

Bartolomeo Rastrelli (1700-1771) al carui Palat de Iarna apartine pe deplin barocului, a adaptat cladirile sale de la Peterhof i proiectul manastirii Smolnii vechii traditii rusesti a bisericilor cu cupole aurite.

Vasili Blajenov (1737-1799):

- reconstruirea Kremlinului

- aranjamentul re edin ei imperiale de la Taritino.

Pictorii rusi din sec. XVIII, Rokotov, Levitki i Borovikovski s-au distins mai ales in portretistica.

Ermenev- desene.