Theodore Dreiser 1871-1945

Theodore Dreiser

1871-1945

intr-o perioada in care singura calitate pe care o au in comun

multi scriitori americani este caracterul lor absolut inofensiv,

Dreiser iti prilejuieste o lectura dureroasa. Pe ceilalti poti sa-i

citesti fara sa te simti catusi de putin implicat, iti ofera literatura

„frumoasa', stilata. Estidiber sa te gandesti nu la cartea pe care

o citesti, ci la autor si nici macar la omul in ansamblu care se afla

in spatele autorului, ci numai la intelepciunea lui, la sensibilitatea

si stilul lui. Dreiser ti se baga in suflet si abia astepti sa-l iei din

nou in mana; te stupefiaza cu realismul sau.

Alfred Kazin, din introducerea la The Stature of Theodore Dreiser

Admiratia pentru Theodore Dreiser ca deschizator de drumuri si pionier a fost in cel mai bun caz retinuta. I s-au imputat stilul greoi, lipsit de eleganta si cu oarecare cruzime, iar experienta lecturii lui a fost descrisa de T. K. Whipple ca „un drum pe intinderi nesfirsite de nisip. Experienta, oricat de instructiva, este prea dureroasa pentru a fi impartasita de omenirea normala'. Dreiser nu intelegea rostul acestor critici: „Sa-mi reprosezi ca am spus «vesta» in loc de «jiletca» sau fiindca am utilizat expresii comune si vulgare atunci cand e vorba de tragedia vietii unui om este o prostie. Mai mult, chiar, este ridicol. Ma face sa vad critica americana ca pe o gluma, asa cum sustin autoritatile engleze', in pofida cenzurii, Dreiser a perseverat in cautarea marelui adevar in roman si in integritatea subiectului lui. Asa cum sustinea John Dos Passos, „robustetea si stilul greoi al romanului lui au croit un nou drum prin reticentele blande ale literaturii americane din secolul al XlX-lea catre ceea ce mi se pare mie ca este o descriere fidela a vietii oamenilor, in absenta drumului trasat de Dreiser pentru naturalism, nici unul dintre noi nu ar fi avut vreodata sansa sa-si vada tiparite lucrarile'. Prin explorarea mecanismelor societatii americane si a sensibilitatii ei, Dreiser a exercitat probabil o influenta mai puternica asupra realismului american decat oricare alt romancier. Primul scriitor american important a carui origine, destul de umila, nu era anglo-saxona, Dreiser a eliberat literatura americana dandu-i voie sa caute adevaruri mai ample si de cele mai multe ori ignorate si sa infatiseze experienta moderna americana in toata complexitatea si cu toate contradictiile sale.

Cautarea neobosita a unei teorii a existentei care razbate din toate scrierile lui isi are originea in propria sa experienta de viata. Poate ca mai mult decat oricare alt scriitor, Dreiser si-a concentrat atentia asupra acestei experiente excluzand alte considerente cum ar fi stilul sau tehnica. S-a nascut in Terre Haute, Indiana. Tatal lui era un muncitor imigrant german, pe care Dreiser il descria drept un om fanatic religios, cinstit, harnic, dar lipsit de vointa de a reusi si dominat de frica de pedeapsa divina. Mama lui Dreiser era analfabeta si provenea dintr-o mica secta menonita din Pennsylvania, iar afectiunea pentru fiul sau a fost principala consolare a lui Dreiser in anii copilariei marcate de saracie si dezamagiri. Familia s-a mutat tot timpul prin Indiana, stabilindu-se in cele din urma in West Side-ul aglomerat din Chicago.

Dreiser s-a numarat printre primii romancieri americani care a celebrat orasul american modern, dezvaluind efectele urbanizarii asupra individului. A fost un tanar ratacitor, care s-a dezvoltat intelectual mai lent, educatia lui bazandu-se in special pe experienta, in perioada pubertatii si a adolescentei a avut mai multe locuri de munca - intr-un restaurant din Chicago, la o spalatorie, colector de facturi la un magazin de mobila, la un birou imobiliar, la o firma comerciala. Dupa ce a implinit douazeci de ani, Dreiser a inceput sa lucreze la Chicago si pe Coasta de Est ca reporter de ziar. „Eram un Ishmael, un ratacitor', isi amintea el. S-a hotarat sa scrie literatura beletristica pentru a ilustra experienta americana insusindu-si in acelasi timp teoria sociala cu ajutorul careia incerca sa-si explice pro­pria viata si lumea inconjuratoare, in anii 1890, teoria sociala dominanta era darwinismul social, societatea fiind privita prin prisma determinismului biologic. Ideea ca impulsurile biologice si instinctele unui individ ii determina actiunile, ca lupta pentru sex, bogatie si putere este castigata de cei mai puternici, ca societatea este impusa individului pentru a-i reprima' nevoile de baza a contribuit la formarea conceptiei despre lume a lui Dreiser si a reprezentat baza filozofica a literaturii sale. Stiind foarte putin despre,.miscarile literare cum ar fi naturalismul francez, Dreiser a ajuns la propriile concluzii naturaliste si realiste in mod inductiv, bazandu-se pe experientele traite de el - experiente pe care era decis sa le redea cu fidelitate, fara retineri si fara sa atenueze aspectele vulgare sau sordide.

Primul roman al lui Dreiser, Sora Carrie (1900), unul din textele de baza ale realismului american, este povestea unei tinere fete sensibile, Caroline Meeber, care scapa de saracie comercializand singurul ei bun de valoare, sexul. Carrie devine amanta unui comerciant bogat, apoi are o relatie cu proprietarul unui bar a carui viata este distrusa de idila lor. Carrie gaseste in cele din urma un mijloc de a-si castiga existenta pe scena, dar este nelinistita in continuare si cauta ceva mai bun. Sinceritatea

romanului, infatisarea fara perdea a nevoilor instinctuale primare si a vietii urbane moderne marcheaza o ruptura radicala fata de realismul mai bland care dominase literatura americana la sfarsitul secolului al XlX-lea. Refuzul lui Dreiser de a sacrifica integritatea viziunii sale din considerente de popularitate a facut ca romanul sa fie ignorat, practic retras de pe piata chiar de editor pana cand Dreiser a publicat al doilea roman in 1911. in cei unsprezece ani de tacere, Dreiser si-a castigat existenta ca jurnalist, refuzand sa-si tempereze subiectul si modul de abordare a acestuia de dragul succesului de public, asteptand sa apara cititorii receptivi la opera sa. Jennie Gerhardt este o variatiune pe aceeasi tema ca si Sora Carrie, cu o redare la fel de realista a pornirilor instinctuale care stau la baza relatiilor sociale si umane. Integritatea lui Dreiser si caracterul singular al scopului sunt eroice si mult mai demne de respectul criticii decat de dispretul cu care au fost intampinate romanele lui din cauza constructiei deficitare si a greselilor de gramatica.

Dupa primele doua esecuri, Dreiser a scris romane in care a dramatizat povesti de succes din America. Frank Cowperwood din trilogia Financiarul (1912), Titanul (1914) si Stoicul (1947) si Eugene Witla din Geniul (1915) ofera alternativa masculina a lui Caroline Meeber si a lui Jennie Gerhardt. Amandoi sunt manati de instincte primare in cautarea bogatiei, puterii si frumusetii, care stau la baza motivatiei umane, dupa parerea lui Dreiser. Asa cum descopera Cowperwood:

Pretutindeni, lumea era guvernata de forta - forta rece, si agerimea mintii. Daca aveai forta, multa forta, rapiditate in gandire si subtilitate, nu mai era nevoie de nimic altceva. Unii oameni pot sa pretinda ca se conduc dupa alte principii - etice si religioase, de exemplu; poate chiar asa stau lucrurile -, dar aceasta nu era valabil si pentru el. Asta inseamna ca se ghidau dupa standarde false si stupide. In directia aceea se afla esecul. Sa apuci ce poti si sa tii strans asta era ceea ce trebuia sa faci.

Succesele sociale repurtate de protagonistii puternici si talentati contrasteaza cu esecul slabului si neputinciosului Clyde Griffiths din capodopera lui Dreiser, O tragedie americana (1925). Bazat pe un caz real de crima, romanul, printr-o acumulare scrupuloasa de detalii si evenimente banale, urmareste caderea lui Griffiths, ademenit de visul fals al prosperitatii si fericirii caruia ii face publicitate cultura americana. Manat de dorinta de a se imbogati, Griffiths gaseste un loc de munca intr-o fabrica din New York si se incurca cu o femeie bogata, Sondra Finchley, in care vede singura modalitate de a-si atinge scopurile. Dar concomitent intretine o relatie cu Roberta Alden, colega de serviciu, care ramane insarcinata. Cuprins de disperare din cauza presiunilor Robertei care ii cere sa se casatoreasca cu ea, o ia la tara unde aceasta se ineaca accidental in timpul unei plimbari cu barca. Complicitatea lui Griffiths la moartea Robertei este prezentata in mod deliberat intr-o lumina ambigua deoarece inadaptabilitatea lui si fortele sociale concura pentru a-l impiedica sa faca alegerea dorita de el. Tragedia din titlul romanului este o ironie, caci determinantii biologici si sociali sunt cei care inlocuiesc libertatea eroului de a-si lua soarta in propriile maini. Romanul este o sinteza a tuturor temelor importante ale lui Dreiser referitoare la ordinea sociala si conditia umana si unul dintre documentele fundamentale ale literaturii americane din secolul al XX-lea.

Dupa O tragedie americana, opera lui Dreiser si interesul lui au fost tot mai mult dominate de politica, de simpatiile lui comuniste - considerind irelevanta cautarea absolutului, pe care o respinsese in lucrarile sale anterioare. Maretia lui Dreiser rezida nu in raspunsurile pe care le-a descoperit, ci in intrebarile pe care le-a pus pe un ton raspicat in fata experientei americane. Dupa cum a observat Philip L. Gerber, „Dreiser a fost primul american care a infatisat adevarul si puterea lumii noastre moderne, lumea comertului si a mecanizarii, primul care a redat depersonalizarea individului rezultata din urbanizare si intensificarea presiunii societatii de a ne conforma regulilor, primul care ne-a prezentat in mod cinstit, dar si cu tristete, ca pe o natiune de cautatori de statut'.