Traditii si mestesuguri autentice din Bihor

Traditii si mestesuguri autentice din Bihor

Nu cu prea mult timp in urma (bunicii mei) orice gospodarie taraneasca se facea remarcata prin obiecte traditionale autentice, cum ar fi: icoane pe sticla sau lemn, obiecte utile impletite din panusi, stuf ori nuiele, porti din lemn incrustate, oale, farfurii, ulcioare din lut, tesaturi si broderii e.t.c. Fala oricarui satean erau straiele romanesti lucrate din materiale tesute in razboi si impodobite, in general, manual cu motive specifice zonei. Mestesugurile si traditiile erau pastrate cu sfintenie si transmise din generatie in generatie.

In secolul nostru am senzatia ca ne indepartam de traditia noastra sau poate nu o cunoastem asa cum ar trebui, ori nu ne srtaduim sa intelegem adevarata ei valoare.Realitatea imi releva faptul ca preferam sa cumparam totul de-a gata (e si mai comod) fara sa mai cream ceva cu mana noastra; ne amagim ca un vas din plastic este mai util sau mai frumos decat cel facut de olar; chiar si hainele pe care le purtam, mancarea cu care ne indestulam masa devin tot mai straine de noi.

De aceea (motive ar fi mult mai multe) va adresez provocarea de a redescoperi traditiile si mestesugurile autentice din Bihor,In aceasta parte de tara mai gasesti femei cu maini pricepute, care rasucesc, impletesc cu maiestrie ata de bumbac (fac cipca), ori coase motive inspirate de viata omului de la sat; obiectele finite, lucrate cu mainile lor sunt obiecte decorative traditionale: stergare, fete de masa, cearceafuri, draperii sau piese de port popular. Sunt folosite motivele specifice zonei noastre: braduletii, steaua, frunza de gorun, broderia cu "ciur".In satul Tilecus este foarte bine pastrat acest mestesug. Cunosc bine acest lucru pentru ca am practicat meseria in zona timp de 10 ani.Tot aici sunt foarte bine pastrate si alte traditii si obiceiuri, extraordinar fiind obiceiul de nunta si formatiile de dansuri populare.Tot in acest sat se afla o biserica din lemn, foarte veche, de o inestimabila valoare.

Mestesugul olaritului coboara din mitologie (il asociez cu creatia   divina a omului din lut). Formele, culorile, motivele transpuse stilizat in lutul moale poarta in ele intregul univers uman. Sunt foarte putini cei care au pastrat mestesugul peste timp, olaritul fiind azi amenintat cu disparitia. Acest fapt se datoreaza dezvoltarii excesive a industriei si tehnicii, a prelucrarii firelor textile. In zona noastra au mai ramas doar doua cemtre de olarit; ceramica alba, foarte rara in Romania,se afla pe valea Crisului Repede, iar ceramica rosie, in zona Crisului Negru. Zone interesante unde se mai practica olaritul sunt: Leheceni si Vadu-Crisului.

Lucrul in lemn (sculptura): lada de zestre, care este cea mai cunoscuta, scara, troita, linguri si, in unele sate, chiar obiecte de mobilier. Mesterul alege lemnul cu fibra potrivita pentru fiecare obiect pe care il realizeaza. Decorarea lemnului cu motive specifice zonei pun in valoare forma obiectului finit. Acest mestesug il mai pastreaza, in general, motii (cum le spunem noi) din zonele: Munteni, Budureasa,Saliste de Vascau.Motivele de pe obiectele din lemn seamana cu cele de pe tesaturi ori ceramica.

Tesutul este unul din cele mai vechi mestesuguri romanesti, dar si acesta cunoaste un declin datorat productiei industriale de fibre textile. Multe femei din Bihor mai cunosc acest mestesug, dar nu-l mai practica. Totusi se mai gasesc,mai ales in zonele de munte, gospodarii ai caror membri se ocupa cu prelucrarea firelor de in, lana, bumbac, canepa realizand obiecte traditionale cum ar fi: prosoape din canepa si in, stergare de ornament, fete de masa, cergi, presuri, traiste e.t.c.Motivele sunt specifice zonei, culoarea de baza este albul, culoarea nealterata a fibrei. De regula, razboiul de tesut se pune iarna, cand s-au incheiat muncile campului. Tesatoare care duc mai departe acest mestesug intalnim la Dobresti, Lazuri de Beius, Rosia.

Cand ma gandesc la impletituri, mi-ar fi greu sa cred ca as intra intr-o gospodarie bihoreana fara sa gasesc, cel putin un obiect impletit, de obicei, din nuiele,de salcie, papura si panusi de porumb.As numi aici: cos pentru paine ori pentru piata, cos mare (cosara de nuiele) pentru transportul diferitelor produse agricole sau lemnelor taiate, stergator pentru picioare. Impletiturile din panusi si papura sunt intalnite mai frecvent in zonele de campie, unde acestea se procura cu mai multa usurinta (valea Barcaului) iar cele din nuiele sunt intalnite si in alte zone, chiar deluroase (zona Beius).

Obiecte gospodaresti: realizate manual de mesteri iscusiti, cum ar fi: harlet, furca din lemn pentru adunat paie si fan, grebla din lemn pentru straturi de flori, scari de diferite dimensiuni, porti ornamentale ce infrumuseteaza gospodaria, unelte din fier : potcoave pentru cai, scoabe pentru imbinarea grinzilor, furca, lopata e.t.c. Toate acestea sunt folosite in gospodarie sau la munca campului.Pe aceste locuri (valea Crisului Negru) mai pot fi intalnite si azi astfel de mestesuguri si anume, la Suncuius.In zona Stei,aceste obiecte sunt prelucrate in stil motesc.Mai rar, spre iarna, motii coboara la vale in carute, aducand spre vanzare ori pentru schimb (troc)cu produse agricole- obiecte gospodaresti.

Nu pot sa nu amintesc mestesugul caldaritului, intalnit ,cel mai ades, in comunitatile de rromi. Chiar in orasul nostru, Oradea, exista familia Gabor care realizeaza caldari si stresini.

Podoabele din margele: un mestesug ce se adreseaza mai mult femeilor;este un obicei mai modern.In Bihor, pentru "zgardare" sunt folosite margele de culori diferite (albe, rosii, verzi si negre) si sunt lucrate cu motive geometrice: cumpana, prescura, cu colti.

Impestritit oua (incondeiat): este un obicei preistoric care a fost preluat, mai apoi, de Crestinism devenind un simbol al Sarbatorilor Pascale.Cand vorbim despre acest mestesug trebuie sa parcurgem mai multi pasi: alesul oualor celor mai frumoase ca forma, pregatirea lor prin spalare cu detergent, vopsitul ,care in zona noastra se face cu vopsele naturale din plante, aplicandu-se modele din frunze de diferite forme (ouale se pun intr-un ciorap de nailon, dupa fiecare ou se face un nod, apoi se pun in vopsea (cel mai adesea obtinuta din coji de ceapa) si incondeerea.Acest procedeu fiind destul de greu si migalos, am gasit pentru copii o metoda mai simpla: am vopsit intai ouale, dupa care,pentru incondeiere am folosit "picul".

Culorile cele mai des intrebuintate sunt rosul si galbenul, simbolizand trecerea soarelui pe cer, de la rasarit pana la asfintit.In judetul nostru acest mestesug se practica pe valea Crisului Negru.

Icoane pe sticla si lemn: sunt lucrate, in general, de monahi, cele mai cunoscute in zona noastra fiind cele de la Manastirea Necula. Aici se afla, de fapt, o adevarata scoala de icoane pe sticla. Acest gen de pictura era practicat, sporadic,, si de mestesugari ce infatisau scene petrecute in vatra satului. In judetul nostru acest "arta-mestesug" se poate invata in cadru organizat: la Beius, la Palatul Copiilor din Oradea, prof. Costea Gheorghe.In unele biserici vechi din lemn (Tilecus, Baile Felix) din judet pot fi admirate astfel de icoane, foarte multe dintre ele purtand semnatura lui David Zugravul.Cei mai cunoscuti pictori de icoane din Oradea sunt:Szallay Petre si Adela Muresan.

Instrumente muzicale: vioara cu goarna este cea care da autenticitate si un specific anume, o nota aparte muzicii populare bihorene. Desi nu este un instrument autohton,si-a pus clar amprenta pe folclorul bihorean recent.Rada Gheorghe din Oradea este un iscusit mester de viori cu goarna. Alte instrumente realizate manual sunt: fluierul din lemn, naiul, toba din piele.Cele mai vechi cantece nu erau acompaniate de nici un instrument.In satele izolate mai po fi gasite persoane varstnice ce mai pot face demonstratii ilustrative, cat si rapsozi si instrumentisti neintrecuti.

Ocupatii traditionale: intre taran si pamant a fost, dintotdeauna, o legatura indestructibila, ce uneori s-a soldat cu jertfe.Viata sa de zi cu zi se desfasoara in functie de cerintele gliei, intr-o stransa dependenta de natura.Azi, si in satele bihorene, viata taranului a suferit modificari.In ultimele secole omul s-a transformat, iar relatia sa cu natura si comunitatea s-a schimbat si ea. Dintre mestesugurile traditionale, azi mai intalnim doar cateva, acestea devenind adevarate meserii. Unele din ele foarte rare si atat de deosebite se afla, am putea spune, la granita dintre profesie si mestesug. Acestea implica atat daruire cat si pasiune:

*vararit-Izbuc, Meziad

*constructia caselor din lemn-Munteni

*scararit-Saliste de Vascau

*rotarit-Magura

*morarit-Cresuia

*pastorit-Pietroasa

*fierarit- Varzari

*caldaritul-Magura, Oradea, Beius

Targuri si sarbatori din Bihor

*Targul de joi-Beius

*Targul de sambata-Vascau

*Conacul de la Izbuc, sat Ponoarele-Sf. Marie

*Targul de la Vama Sarii-iunie

*Targul de la Negreni-din 1815

*Zilele salcamilor in floare-mai-Valea lui Mihai

*Festivalul hutenilor slovaci-august, Sinteu

*Toamna pe valea Ierului-oct., Sacuieni

*Toamna Oradeana-oct., Oradea

*Festival "Fereastra spre Europa"-aug.Oradea-Hajdu- Bihar

*Targul mesterilor populari-Oradea

*Serbarile Cetatii-scoala de mestesugari-iulie

*Concurs de incondeiat oua-Dragoteni-Vinerea-Mare

*Targ si expozitie de turism-martie-jud. Haidu-Bihar, expozitie cu lucrari ale mesterilor populari din acest judet

prezentarea mestesugurilor populare-aprilie,Casa de Cultura

*Zilele regionale ale artei populare-aprilie

Targul mesterilor populari-sfarsitul lunii mai

*Festival international de folclor-octombrie

Enumerarea evenimentelor ce au loc in judetul nostru pe parcursul unui an nu este intamplatoare.Acestea sunt minunate prilejuri ca, in activitatea extracurriculara, sa-i facem pe copii interesati (deopotriva si pe parinti) sa descopere si sa cunoasca minunatele traditii si obiceiuri ale romanilor, cat si folclorul altor etnii (maghiari, slovaci, rromi), sa-i educam in spiritul tolerantei (calitate esentiala a romanului), a multiculturalitatii, in spirit european.

De exemplu, "Toamna Oradeana" debuteaza de fiecare data cu alaiul paradei costumelor populare, urmat de spectacole folclorice de inalta tinuta.Festivalul "Fereastra spre Europa, devenit o traditie in ultimii ani, ofera posibilitatea de a cunoaste portul si obiceiul altor popoare.Targul mesterilor populari vine cu nenumarate obiecte din mai multe zone ale tarii, mesterii facand demonstratii pentru cei interesati.Serbarile Cetatii, ce se desfasara intr-un cadru incarcat de istorie, unde functioneaza o scoala de mestesuguri vin cu o oferta viabila, doritorii pot lucra diferite obiecte populare autentice e.t.c.

Eu monitorizez cu rigurozitate aceste oportunitati, atragand de partea mea si parintii, iar copiii sunt incantati, participa cu placere, isi satisfac curiozitatea, se naste in ei dorinta de a cunoaste folclorul. Sarcina delicata a educatorului este aceea de a-l face pe copil sa constientizeze valoarea folclorului autentic, necesitatea pastrarii lui nealterat si transmiterea lui mai departe.Folclorul trebuie sa ramana nemuritor.