- Operator Productie si Exploatare Film - Fotografia Natura Statica

 

Pentru avizarea competentelor profesionale

Nivel 3-Operator Productie si Exploatare Film

Fotografia Natura Statica

Capitolul 1.

Generalitati.

Fotografia este o imagine stabila ,pozitiva,obtinuta pe o hartie speciala,prin expunerea la lumina a stratului fotosensibil si apoi prin developarea si fixarea acesteia.

Prin natura statica se desemneaza imaginea artistica a unui ansamblu de obiecte.Reusita in acest gen fotografic este conditionata in mare masura de compozitia realizata,de modul in care sunt alese,asezate in fata obiectivului si iluminate obiectele fotografiate.Compozitia trebuie sa fie astfel alcatuita,incat imaginea sa aiba forta de a sugera privitorului o anumita idee.Incalcarea regulii unitatii, asamblarea haotica a unor obiecte de natura diferita si cu destinatii practice foarte deosebite,lipsesc imaginea de continut si trezesc privitorilor doar nedumeriri.Un factor deosebit in obtinerea unei compozitii reusite il constituie fondul pe care se profileaza obiectele.Este recomandabil ca acesta sa fie adaptat caracterului subiectului si totodata destul de discret,pentru a nu abate atentia de la elementele principale ale compozitiei.

Culorile cele mai indicate ale fondului variaza de la caz la caz.In general,se aleg fonduri de culori deschise,cand obiectele au tonalitati inchise,si fonduri de culori inchise,cand obiectele asamblate au culori deschise.

Elementele ce pot fi asamblate in vederea alcatuirii unei compozitii de natura statica sunt atat de numeroase si variate,iar posibilitatile de aranjament sunt atat de diferite, incat,practice este imposibila formularea unor reguli mai precise in ceea ce priveste alcatuirea compozitiei.Pentru orientare amintim doar cateva dintre compozitiile mai frecvente tratate:panere cu fructe,cosuri cu flori,vaze cu ramuri inflorite sau flori,vase cu fructe detasandu-se pe fondul unei fete de masa simple sau cu motive decorative, pahare goale ori pe jumatate umplute,asezate pe o tavita in jurul unei sticle in apropierea careia se afla si un tirbuson,o tigara fumegand pe marginea unei scrumiere langa care se afla si o cutie cu tigari,un instrument muzical asezat pe o partitura deschisa etc.

Capitolul 2

Subcapitolul 2.1. Iluminarea subiectului in cazul fotografierii de naturi statice.

In majoritatea covarsitoare a cazurilor,naturile statice se fotografiaza in interioare,fapt care determina ca,de cele mai multe ori,iluminarea subiectului sa fie asigurata cu ajutorul izvoarelor de lumina artificiala,deoarece repartitia si intensitatea luminii lor pot fi mai usor controlate si modificate.Aceasta nu exclude insa ca in practica sa se foloseasca atat iluminarea cu lumina naturala,cat si iluminarea mixta.In cele de mai jos voi da cateva indicatii sumare asupra fiecarei varietati de iluminare:

-Iluminarea subiectului cu lumina naturala asigura de obicei o reliefare puternica a acestuia,o buna redare a materiei, daca,bineinteles,unghiul de iluminare nu determina,in cazul de fotografiere dat,formarea unor umbre dure.Adeseori iluminarea cu lumina naturala a subiectului prezinta dezavantajul de a impune orientarea acestuia in functie de directia razelor de lumina ce patrund in interior, operatie care uneori se executa cu destula greutate(de pilda, deplasarea unei mobile grele,pe suprafata careia se afla asamblate obiectele,pana in dreptul ferestrei).

Cand umbrele sunt dure,intensitatea lor este redusa cu ajutorul unui ecran reflectant de obicei din carton mai gros,caserat(acoperit cu hartie alba lucioasa sau cu foita de staniol perfect netezita).

-Iluminarea mixta presupune realizarea iluminarii generale(de ambianta)a subiectului cu ajutorul luminii naturale si atenuarea eventualelor umbre dure cu ajutorul unui izvor de lumina artificiala.Locul de amplasare a izvorului de lumina artificiala trebuie sa fie astfel ales,incat umbrele sa nu fie desfiintate,ci numai atenuate.

-Iluminarea subiectului cu lumina artificiala se realizeaza de obicei cu doua sau trei becuri de incandescenta,montate in reflectoare parabolice cu deschideri diferite.Cand iluminarea se asigura numai cu lampi montate in reflectoare cu deschidere mica,adeseori se intercaleaza in fata luminii unora dintre ele si ecrane de difuzare(bucati de panza alba,hartie translucida etc.).De obicei unul dintre reflectoare se aseaza in spatele aparatului fotografic, iar fasciculul sau este dirijat direct asupra subiectului, in scopul realizarii iluminarii generale.Cel de-al doilea reflector se aseaza usor lateral in raport cu axa de vizare, servind la obtinerea iluminarii de efect.Adeseori, cea de-a doua lampa poate fi inlocuita printr-un ecran de reflectare. Pentru fotografierea naturi moarte, se folosesc destul de des trei lampi. Pozitia celei de-a treia lampa poate fi diferita: uneori ea serveste numai pentru iluminarea fondului, alteori lumina sa este proiectata vertical, de la o mai mare distanta, pentru a reliefa continutul unor obiecte transparente, iar alteori este folosita pentru iluminarea de efect, cand iluminarea generala este asigurata de doua lampi dispuse la dreapta si la stanga subiectului.

In ceea ce priveste inaltimea izvoarelor de iluminare in raport cu subiectul, aceasta trebuie sa fie in asa fel aleasa incat sa nu produca formarea unor umbre lungi(cazul fotografierii unor obiecte mai inalte ca, de pilda, vaze etc.) deoarece aceste umbre pot cuprinde si obiectele din vecinatate sau pot crea desene nedorite de fond.

Indicatiile de mai sus sunt destinate sa ilustreze modalitatile cele mai obisnuite de realizare a iluminarii subiectului.

Examinarea imaginilor de naturi statice obtinute de fotografi talentati demonstreaza ca se pot obtine efecte admirabile, fie scaldand subiectul intr-o lumina intensa alaturi de zone puternic umbrite de subiect.

Subcapitolul 2.2.Distanta de fotografiere, inaltimea la care trebuie situat aparatul fotografic si unghiul de vizare in cazul fotografierii de naturi statice.

Este recomandabil sa se evite asezarea aparatului fotografic la o asemenea distanta de subiect incat in vizor sau pe geamul mat sa se cuprinda exact limitele subiectului. O incadrare mai aerisita a "subiectului" evita producerea erorii de paralaxa si permite imbunatatirea compozitiei printr-o "noua incadrare" efectuata cu prilejul executarii copierii prin proiectie.In ceea ce priveste inaltimea la care este situat aparatul fotografic in raport cu subiectul, aceasta trebuie sa fie in asa fel aleasa, incat sa permita evidentierea volumelor obiectelor asamblate.Amplasarea aparatului la o inaltime prea mare determina o redare deformata a liniilor verticale, defect al imaginii care poate fi corectat numai la aparatele fotografice prevazute cu sistem de decentralizare a obiectivului si cu bascula anterioara si posterioara.

Asezarea aparatului intr-o pozitie prea joasa determina obtinerea unor imagini plate, fara adancime, fara o descrestere suficienta a liniilor de perspectiva.Cea mai indicata inaltime este cea in cazul careia indreptarea obiectivului spre subiect determina ca axa sa optica sa formeze un unghi de 30-40 grade cu suprafata pe care se afla asezate elementele asamblate.

Subcapitolul 2.3.Optica indicata in cazul fotografierii de naturi statice.

De multe ori, naturile statice pot fi fotografiate cu obiectivul standard al aparatului.In anumite imprejurari poate aparea necesara si folosirea obiectivelor cu unghi mare de camp sau a obiectivelor cu distante focale mai mari decat cele considerate normale pentru imagini negative.

Punerea la punct a obiectivului se efectueaza in asa fel incat sa se asigure o redare clara a tuturor elementelor apreciate ca principale in compunerea imaginii.

Deoarece naturile statice se fotografiaza de obicei de la distante relativ mici(de obicei, cuprinse intre 0,70 si 2 m), obtinerea profunzimii de camp necesare impune diafragmari de ordinul f=1:8 si chiar mai mult.Redarea maxima de claritate a tuturor elementelor principale din compozitie constituie regula cea mai des aplicata.Totusi, in anumite cazuri, apare necesara o atenuare a duritatii contururilor lor.Un exemplu tipic al unor astfel de tratari il constituie fotografierea florilor albe detasate pe fonduri intunecate.Usoarele aureole formate in jurul contururilor lor, irizatiile de lumina repartizate in diferite regiuni ale subiectului determina ca trecerea de la zonele intens iluminate ale subiectului la cele intunecate sa fie mai putin brusca.

Gradul de atenuare a detaliilor prin folosirea unor mijloace de difuzare a luminii(obiectiv de aureolare, ecran de difuzare a luminii) trebuie riguros dozat.O difuzare prea puternica a luminii determina obtinerea unor imagini sterse, cu tonuri cenusii putin diferentiate.

Trebuie sa se retina ca folosirea procedeului amintit mai sus nu poate fi aplicat oricarui subiect.Adeseori, pentru obtinerea unei imagini reusite este necesara executarea mai multor fotografieri, pentru fiecare dintre ele asigurandu-se o reglare care sa aiba ca efect un grad diferit de difuzare a luminii.

Capitolul 3

Materialele fotosensibile indicate in cazul fotografierii de naturi statice .

Materialele fotosensibile cele mai des folosite sunt cele ortopancromatice(cazul fotografierii la lumina de zi) si cele pancromatice(cazul fotografierii la lumina artificiala).

Reamintim ca, in cazul utilizarii materialelor ortocromatice pentru fotografierea la lumina artificiala a lampilor cu incandescenta, este necesar sa se fixeze un timp de expunere de 4-6 ori mai lung decat cel folosit pentru un material pancromatic cu fotosensibilitatea egala.

Accesoriile utilizate in cazul fotografierii de naturi statice.

Accesoriile cele mai des folosite sunt: parasolarul, stativul fotografic cu cap mobil(nuca) si declansatorul flexibil.In cazuri mai rare, se pot folosi si lentile aditionale pozitive(proxare).

Exemple de fotografii natura statica

ARGUMENT

Proiectul"Natura statica" descrie etapele realizarii fotografiei de natura statica. El este alcatuit din trei capitole ,fiecare capitol demonstrand modul de realizare a fotografiei de natura statica.

In primul capitol am descris generalitatile fotografiei de natura statica.

In al-2-lea capitol demonstram :

-modul de iluminare a subiectului in cazul fotografierii de naturi statice;

-distanta de fotografiere,inaltimea la care trebuie situat aparatul fotografic si unghiul de vizare in cazul fotografierii de naturi statice;

-optica indicata in cazul fotografierii de naturi statice.

Iar cel de-al-3-lea capitol se refera la :

-materialele fotosensibile indicate in cazul fotografierii de naturi statice ;

-accesorii in cazul fotografierii de naturi statice.

La sfarsitul capitolului trei voi prezenta cateva exemple de fotografii de natura statica.

CONCLUZII

Din acest proiect am extras urmatoarele idei principale:

In fotografierea de naturi statice este foarte important sa se tina cont de modul in care sunt alese obiectele,asezarea si iluminarea lor.

In majoritatea cazurilor,naturile statice se fotografiaza in interioare de aceea iluminarea subiectului trebuie sa fie asigurata cu ajutorul izvoarelor de lumina artificiala, iar intensitatea luminii lor poate fi mai usor controlata si modificata.

Este usor recomandabil sa se evite asezarea aparatului fotografic la o distanta foarte mica ca sa se vada exact limitele subiectului.

Punerea la punct a obiectivului se efectueaza in asa fel incat sa se asigure o redare clara a tuturor elementelor apreciate ca principale in compunerea imaginii .

Materialele fotosensibile folosite sunt cele ortopancromatice si cele pancromatice.

Accesoriile folosite sunt : parasolarul , stativul fotografic cu cap mobil si declansatorul flexibil .