Giuseppe Verdi

Giuseppe Verdi

Nascut la Roncole, in 1813, fiu al unui carciumar si al unei torcatoare, G.Verdi a avut o copilarie grea. "Pe o spineta veche si-a exersat primele incercari de a patrunde in lumea muzicii"[1]. Batranul organist al bisericii satului - Baistrocchi - ii da primele notiuni muzicale. La varsta de 10 ani este trimis sa invete intr-un orasel apropiat, Busseto, continuand sa cante in fiecare duminica la orga bisericii, caci ii succedase lui Baistrocchi la acest post.

Dupa doi ani, intra in serviciul negustorului si melomanului Antonio Barezzi, care ii va incuraja activitatea si educatia muzicala. Importanta pentru formatia sa este practica muzicala la orga besericii, in concertele "Societatii Filarmonice" si la fanfarele care canta in piata orasului, Verdi aude si isi executa muzica, probandu-si incercarile componistice.

Mutandu-se in 1839 la Milano, Verdi a primit comanda unei opera bufe "O zi de domnie" (dupa V. Hugo), a carei premiera a fost un adevarat esec, lucrarea fiind scrisa in anul 1840, an in care si-a pierdut, succesiv cei doi copii si sotia. Este scos din apatie de libretul lui P. Sollera pentru "Nabucco", succesul acestei opera constituind inceputul unui lant de impliniri artistice. Avantul revolutionar al acestei opera si simbolica aluziva vor contribui, in mare masura la succesul acestei lucrari, la fel si a operei "Lombarzii", desi aceasta prezinta o actiune mai complicata si o romantica idealizare a eroismului cavalerilor ,medievali. Vestitele coruri "Viva Italia" si "Va, pensiero" al sclavilor evrei, asupriti de regale babilonean Nabucodonosor, au rasunat in inima tuturor italienilor.

In deceniul al cincilea se indreapta spre drama psihologica, cu ascutite note sociale, scriind celebrele opera, "Rigoletto", "Trubadurul", "Traviata", apoi "Bal mascat". Aceste lucrari i-au mentinut si crescut faima pana astazi.

Cea mai importanta trasatura a creatiei sale este imaginea veridica, spre deosebire de Bellini si Donizetti care nu acorda prea mare importanta adevarului dramatic.Dupa modelul lui Rossini si Mercadante, Verdi adopta teme eroice, oglindind eroismul luptatorilor pentru eliberarea Italiei cu ajutorul subiectelor istorice.

A scris 31 de opera, mai toate apartinand genului "seria", doar prima opera "O zi din domnie" si ultima opera "Falstaff", apartin celui buf. In primele creatii incepand cu "Oberto" si terminand cu "Batalia de la Legnano", tanarul romantic si patriot inflacarat inclinaspre tematica eroica, apeland la desene scenice de masa, clocotinde de suflul libertatii, asa cum apar in "Nabucco", "Cei doi foscari", "Ernani","Ioana d'Arc", "Attila", "Hotii", "Lombarzi" si "Batalia de la Legnano", dar si spre drama psihologica ca in "Macbeth".Daca in operele de avant eroic, analiza sufleteasca nu este atat de adancita, insa incepand cu "Macbeth" incilna spre mai multa profunzime in zugravirea vietii launtrice.

"Verdi a intruchipat in operele sale marile pasiuni ale omului, dar si puternice conflicte umaneconfigurate cu subtile nuante psihologice" .Creatia sa de opera ramane in istoria muzicii un model de expresivitate muzical, datorita echilibrului pe care-l realizeaza muzica strans legata de cuvinte si cea in care aripile muzicii ridica ezpresia la un alt nivel, reusind sa se apropie de sfera muzicii automone.