STILUL MODERN - FOLCLOR

STILUL MODERN - FOLCLOR

Innoirile aduse de procesul evolutiv al societatii, in ansamblul sau,isi pun amprenta si asupra productiilor folclorice care sunt supuse unei permanente metamorfoze. Creatiile arhaice coabiteaza cu cele din stratul nou, citadin, ducand la alterarea celor dintai, fenomen accentuat si de contaminarea cu stilul altor regiuni precum si de influenta muzicii clasice rezultand astfel genuri muzicale hibride cu trasaturi stilistice noi: stilul modern si nou. C. Brailoiu a sesizat acest fenomen aflat in plina dezvoltare in 1931.

Factorii ce au contribuit la aparitia si dezvoltarea stilului nou sunt:

de ordin intern: variatia, contaminare, intrepatrunderea diferitelor graiuri zonale:

de ordin extern: contactul cu creatia savanta, contactul cu muzica altor popoare.

Stilul modern, aparut la jumatatea sec. al-XVIII-lea si conturat stilistic la inceputul sec. al-XX-lea.a fost depistat de catre specialisti, initial in Muntenia Subcarpatica, extinzandu-se ulterior in Transilvania sudica si in Moldova si este o rezultanta a contopirii stilurilor muntean, moldovean si sud-ardelean.[1]

Trasaturile stilului modern sunt:

a) grad mare de accesibilitate din punct de vedere structural, imbogatirea repertoriului vechilor subdialecte cu noi creatii, o mai mare putere de raspandire;

b) innoirile muzical-structurale (fara a duce la o uniformizare a repertoriului local);

c) modificarea functiei unor cantece ocazionale ( de sezatoare, de nunta, etc) si imbogatirea repertoriului de cantece propriu-zise, transformarea unor melodii de dans in cantece vocale prin suprapunerea unor texte melodiilor de joc, fenomen frecvent in contemporaneitate si care-si gaseste explicatia in caracterul sincretic al folclorului roman;

d) pastrarea in fondul tematic al unor teme vechi ( de dor, de dragoste, de revolta, catanie, saracie sau al instrainarii);

e) evolutia structurilor muzicale:

preponderenta scarilor heptatonice diatonice si cromatice, cele mai frecvente moduri fiind eolianul, ionianul, mixolidianul;

utilizarea scarilor pentatonice amplificate cu pieni;

tendinta anumitor sunete de a se transforma in potentiale sensibile sub influenta acompaniamentului instrumental, conturandu-se astfel un anume centru tonal;

aparitia salturilor de octava, succesiunea tertelor sau formule melodice arpegiate, pastrand si trasaturi ale substratului pentatonic ( melodii in structuri modale majore dar care in cadentele finale se fixeaza pe moduri minore)

ambitusul se largeste, depasind uneori octava, mergand chiar pana la decima, preferandu-se registrul acut;

conturul melodiei evolueaza catre caracterul silabic, dar bogat ornamentat cu melisme;

largirea arcului melodic pe plan orizontal, randul melodic depasind frecvent tiparul traditional octosilabic, amplificare nu totdeauna egala, randului melodic adaugandu-i-se refrene de completare, sau refrene propriu-zise datorita inserarii unor interjectii precum: of,of; mai-mai; mai Leano, mindra mea, etc.)

Elementele noi de versificatie apar uneori la sfarsitul, alteori la inceputul randului melodic, arcul melodic osciland intre noua si treisprezece silabe, versul propriu-zis pastrandu-si structura traditionala.

Din punct de vedere ritmic transformarile duc catre o tendinta de masurare, catre simetrie. Pe langa sistemul parlando-rubato specific stilului vechi, incepe sa se impuna giusto- silabicul, iar anumite cantece se incadreaza in masuri constante, sistemul metric apusean facandu-si aparitia prin transformarea duratelor caracteristice sistemelor traditionale.

Se constata de asemenea alternanta iambului cu troheul.

Cea mai importanta schimbare de ordin ritmic este imprumutarea ritmului si a unor melodii de dans care impreuna cu versul dau nastere unor cantece vocale.

Asa cum am amintit mai sus, prin alipirea refrenelor de sprijin, ritmul cantecelor propriu-zise sufera modificari, fenomen caracteristic perioadei de transformare si trecere de la stilul vechi la cel modern si nou. Apar astfel: divizarea, intercalarea si repeterea ceea ce modifica formulele cadentiale; plecandu-se de la o structura ritmica de 8 unitati metrice se ajunge la formula

datorita adaugarii refrenului si a divizarii.

In ceea ce privesc schimbarile ce survin in interiorul formei cantecului propriu-zis modern, acestea se refera la amplificarile strofelor melodice care pot fi interioare si exterioare. Amplificarile interioare se produc inaintea cadentei finale, pe cand cea exterioara se manifesta prin aparitia unor fragmente melodice de dimensiunea unuia sau a doua randuri melodice la sfarsitul unei strofe bine conturate modal si arhitectonic. Amplificarile interioare sunt cele care au o contributie importanta in evolutia cantecului propriu-zis, generand forme simetrice complexe si care asigura acele similitudini cu melodiile de joc, conturand acele aspecte ale stilurilor modern si nou.

f) Datorita interpretarii, cantecul propriu-zis modern capata valente noi: o dinamica generoasa, o robustete si vigurozitate pregnanta. Executia poate fi: individuala, in grup, uneori cu acompaniament instrumental ( in spectacole).

Repertoriul cantecelor propriu-zise, din zona subcarpatica a judetului Dambovita are o tematica foarte variata ( dragostea, natura, dorul, instrainarea, armata, haiducia, etc), reliefand complexitatea de aspecte si trairi ale vietii acestor oameni, aparent simplii dar atat de profunzi si de bogati in simtaminte si spiritualitate artistica.

Tema dragostei este prezenta in numeroase cantece dintre care, voi prezenta spre exemplificare : "Anicuta neichii draga' si " Bate vantul, bate, bate.'

Anicuta, nechii draga

Sat Edera

Inf. Nica Habeanu, 59 ani

Culeg. Condtantina Boghici, 2002

  Ai, Bate vantul, bate, bate

Leana mea

Bate vantul, bate, bate

La inima ma strabate

La inima ma strabate,

Leana mea

Ai, lasa vantul sa ma bata

Leana mea

Lasa vantul sa ma bata

Si soarili sa ma arza

Si soarili sa ma arza,

Leana mea

Ii, m-am cerut in maritata

Leana mea

M-am cerut inmaritata

Cu-un baiat facut armata,

Cu-un baiat facut armata.

Leana mea'

Tema instrainarii este conturata in imaginile metafora, din versurile cantecelor: " Pe cumpana la fantana', si " Pe soseaua de la vale.'

" Foaie verde si-o aluna

Pe cumpana la fantana

Plange-o pasare batrana.

Nu plange ca e' batrana

Ci plange ca e' straina.'

" Ca avut si ea doi pui,

Si-a ramas a nimului.

Unul zboara si sa duce

Unul ramane si plange,

Ca avut si el un frate

Si-i-n neagra strainatate,

Nici nu vine, nici nu scrie,

Probabil sa nu mai fie;

Ca da 1-ar stii undeva,

As lua trenul si-as pleca,

De stau in loc si-ncep sa plang,

Ca nu stiu incotro s-apuc.'

Pe soseaua de la vale

Sat Manesti

Inf. Nicolae Ungureanu,

Culeg. Constantina Boghici,

' Sus pa deal, pa dealu'

Cernii Unde canta puiu' mierlii,

Fir-ar al naibii da trenulet,

Un'te duci si ocolesti,

Iei baieti din Bucuresti

Si mi-i duci in tari straine,

Unde nu cunosc pa nime',

Decat frunza si iarba

Si-asta e' si-n tara mea.

Fir-ai, maica, blestemata,

Ca nu m-ai facut o fata,

Sa stau cu mama pa vatra;

M-ai facut, mama, baiat,

Ma ia statul militar;

Ma rog, dom'le capitan,

Da mai canta pan controale,

Da-mi foaie da' liberare.'

Nici tema razboiului nu lipseste din paleta bogata a tematicii cantecelor culese de pe acest " plai domnesc' cum o numesc poetii autohtoni.

Astfel ca in exemplarul " Foaie verde-a bobului' creatorul anonim deplange ororile razboiului condamnand in acelasi timp actul de agresiune, de cotropire a pamantului stramosesc:

" Stai mai neamtule nu mai da

Ca Siretu-i plin de sange'

Foaie verde-a bobului

Sat Manesti

Inf. Nicolae Ungureanu,

Culeg. Constantina Boghici,

" Calu' paste, neamtu' plange,

Ca-i Siretu plin da sange;

Nu e' sange da roman,

Ci e sange da pagan.

Ce fabrica-n dardanele?

Fabrica nemtul ghiulele,

Ca sa traga-n noi cu ele.

Si cu altu' cartusele

Ca sa traga-n noi cu ele.

S-apoi altii dan tufis,

imi tragea gloante furis,

-Stai, mai, neamtule, nu mai da,

Ca nu este vina mea,

Ci e' vina tot a ta,

C-ai venit in tara mea.'

In creatia " imi luai caval si gluga' se regasesc interferente ale cantecului propriu-zis cu balada, generate si de tematica psstoreascs a textului literar. Un cioban care si-a baut la carciuma toata turma de oi, s-a angajat sluga la un ciocoi reusind in cele din urma sa-si refaca turma:

" imi luai caval si gluga

Sa ma bag cioban si sluga,

Ma bagai la un ciocoi

Sa-1 slugaresc pentru oi.'

Imi luai caval si gluga

Sat Aninoasa

Inf. Aurel Angliei,

Culeg. Constantina Boghici,

" Cand dau turma de vale

Crasmarita-mi iese-n cale

Si-mi zise: Mai baiete,

Si sa gust vinul imi dete,

Baui una, baui alta

Pana baui turma toata.

Capra ce-mi mai ramasese,

Tot prin codru se dusese,

Si-mi luai caval si gluga

Ca sa ma bag cioban si sluga.

Ma bagai la un ciocoi

Sa-i slugaresc pentru oi

Si-ntr-un an imi de-te-o oaie

Si dintr-una facui doua

Si din doua facui opt,

Indreptai turma la loc.'

Valoarea artistica remarcabila a melodiilor si imaginilor poetice, de o pregnanta plasticitate si profunzime a multora din aceste creatii, precum si vigoarea si originalitatea lor, le confera un loc important in patrimoniul spiritualitatii poporului roman.