Structuri de tipul unei perioade deviate

Structuri de tipul unei perioade deviate

op.2 nr.2 (m.9-20)

Tema intai, se inscrie in clasa perioadelor modificate (devierea are loc la nivelul primei fraze, amplificata prin imitatii).

Filiatia cu structura normala a perioadei poate fi dedusa prin urmatoarea reducere:

op.28 (m.1-10)

Primele 10 masuri ale sonatei se incadreaza in categoria perioadelor care au suferit modificari ce au condus la largirea dimensiunii lor. In acest exmplu, un element adaugat este prima masura, motivul de factura ritmica, cu rol de pregatire, de introducere a temei propriu-zise. Prin natura sa, deviatia poate fi considerata de a II-a categorie (basul va repeta, pana la epuizarea ideii, acelasi motiv ostinat). Cel de-al doilea element de deviere, de tipul insertiei, este sincopa din m. 3-4, element strain, perturbator al echilibrului intregii perioade:

 

op.31 nr.2 (m.42-45)

Segmentul cuprins intre m.42-45 este o fraza care, prin raportarea la context, respectiv la tipul de dezvoltare a intregii idei din care face parte, devine "urma" unei perioade al carei antecedent a fost eliminat. Grupul tematic secund debuteaza inedit in expozitia acestei sonate cu incarcatura psihologica a efectului unei cauze care initial se insinueaza doar ca virtualitate, pentru ca ulterior sa se afirme plenar:

 

op.57 (m.36-51)

Prima tema a grupului tematic secund este o perioada al carei consecvent se largeste prin secvente interioare, repetari. Originalul poate fi gandit intr-o ipostaza normala astfel (eliminand sau comprimand elementele de repetitie):