Tempo

Tempo

Mentinerea tempo-ului constant

Situatia cea mai naturala este mentinerea constanta a tempo-ului sau a numarului de timpi muzicali ce apar intr-o unitate de timp fizic. Daca facem o paralela cu mersul sau cu alergarea, intelegem si mai bine acest lucru. Accelerarea si incetinirea sunt generatoare de tensiune, deci mai greu de realizat. Pierderea constantei in tempo se datoreaza, de obicei, fie dificultatilor tehnice, fie concentrarii pe alte probleme si tratarii acestora in dauna mentinerii unei miscari uniforme, fie unor stari de stress (in cazul accelerarii) sau oboseala (la incetinire). Iata de ce consider limitata eficienta folosirii celebrului metronom in procesul de asa-zisa cristalizare a tempo-ului stabil. El isi dovedeste utilitatea ca partener obiectiv intr-un dialog muzical sau ca factor de calmare in situatii de tempo extrem de rar sau rapid. Atunci cand, in timpul studiului individual, lasam pauze intre elementele acompaniamentului sau intre frazele melodice, avem tendinta de a scurta aceste pauze dintr-o nerabdare de a interveni din nou in discurs. Metronomul ne devine atunci un partener obiectiv de dialog limitand subiectivismul nostru muzical. In tempo-urile extreme, bataile metronomului functioneaza pe post de marcaj rutier si, daca sunt ascultate, creaza o oarecare siguranta si obiectivare.

Tempo-urile extreme

Acestea sunt tempo-uri foarte lente sau foarte rapide. Muzicienii cu experienta stiu sa trateze aceste situatii mai neobisnuite, considerandu-le d.p.d.v. psihologic ca pe unele firesti. Se poate realiza acest lucru subdivizand masurile in tempouri lente si grupand cate patru timpi sau, dupa caz - trei, in tempo-urile foarte rapide. Astfel, in slow tempos numaratorea un, doi, trei, patru va deveni u-na, do-ua, tre-ie, pa-tru, iar in ceea ce muzicienii de jazz numesc-up (adica in tempo-urile foarte rapide): 4/4 devine 2/2. Cel mai frecvent intalnit caz de acest fel e asa-numitul jazz waltz ale carui patrimi se unesc intr-o doime cu punct, iar aceasta devine unitate intr-o masura de 12/4. Prin urmare 3/4 se transforma in 12/4. In concluzie, uzand de aceste procedee, putem canta folosind valori de note cu care suntem obisnuiti. In miscarile rapide timpii vor fi mai putini si deci mai usor de numarat, iar in tempo-urile mai lente treizecisidoimile vor deveni saisprezecimi, ceea ce va face ca travaliul improvizatoric sa para mai putin dificil.

Albume preferate in rol de Play along*

O metoda frecvent uzitata de muzicieni este cantatul alaturi, sau mai bine zis impreuna cu o inregistrare, cu un disc preferat. Marele avantaj al acestei situatii in comparatie cu folosirea unui negativ sau a metronomului e ca se poate imprumuta putin din maniera, atitudinea fata de tempo a orchestrei si/ sau a solistului ce canta pe aceasta inregistrare sau disc. Dezavantajul pe care il poate resimti oricine, de indata ce practica aceasta metoda, este ca solistul sau acompaniatorul de pe inregistrare au, de cele mai multe ori, alte optiuni decat ale celui care improvizeaza ulterior, ceea ce poate deveni frustrant pentru acesta din urma.

Varianta originala poate fi si imitata desigur cu un mic decalaj pentru a patrunde spiritul interpretarii. O a treia situatie de folosire a unei inregistrari muzicale finalizate este invatarea solo-ului sau ale unor parti din acesta si interpretarea impreuna cu originalul. Aceasta situatie este eficienta mai ales pentru imbunatatirea atitudinii fata de tempo, a imbogatirii si perfectionarii articulatiei si, in general, a formarii unei maniere de interpretare incadrata intr-un stil anume. Dar acest fapt poate deveni cu timpul si un dezavantaj, impiedicand dezvoltarea fireasca a personalitatii artistice.

* Nume generic al negativelor muzicale destinate studiului