Piata de capacitati

PIATA DE CAPACITATI

Introducere

Introducerea mecanismelor conventionale in sectorul energiei electrice in conformitate cu prevederile directivelor 96/92/EC si 2003/54/EC, a avut o serie de efecte pozitive, cum ar fi scaderea preturilor la energie electrica in termeni reali si cresterea productivitatii muncii, dar si efecte negative cum este reducerea ritmului de inlocuire a capacitatii instalate de producere si de punere in functiune de noi capacitati. In acest sens Comisia Europeana, pentru stimularea investitiilor si asigurarea sigurantei in functionare, a luat o serie de masuri prin propunerile legislative comunitare. Directiva 2003/54/EC prevede monitorizarea sigurantei in alimentarea cu energie electrica si utilizarea mecanismului de licitarea a constructiei de noi centrale electrice si o noua directiva, dedicata sigurantei in alimentare a fost supusa dezbaterii publice in anul 2003 si va fi aprobata in 2005-2006. Acest proiect prevede obligatia statelor membre de a asigura un climat investitional stabil si de a atrage si a asigura un volum suficient de investitii in unitatile de productie si in retele electrice.

In Romania ponderea tranzactiilor concurentiale in volumul pietei angro de energie electrica a crescut continuu, depasind pragul de 50% in anul 2005. Tranzactiile prin contracte reglementate cu preturi si cantitati stabilite administrativ, se reduc continuu, pana la disparitia lor odata cu deschiderea totala a pietei de energie electrica, programata pentru anul 2007.

Directiva 2004/55/UE prevede si pentru transport si distributie utilizarea de mecanisme concurentiali, transparente si nediscriminatorii pentru achizitia de energie electrica necesara compensarii pierderilor.

In conformitate cu Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile pe piata interna de energie electrica in Romania au fost create mecanisme de asigurare a unor venituri suplimentare celor obtinute prin vanzarea energiei electrice, aplicabile producatorilor ce utilizeaza resurse de energie curate. Acesti producatori primesc Certificate Verzi de la OTS, corespunzator energiei electrice produse. In acest mod se asigura venituri suplimentare care se adauga veniturilor rezultate din vanzarea la pretul pietei a energiei electrice produse. Astfel se asigura recuperarea costurilor de productie a energiei electrice, chiar si atunci cand sunt mai mari, decat a celor ce utilizeaza combustibili fosili, iar prin stabilirea prin reglementare a unei limite inferioare pretului unui Certificat Verde la 24 Euro/MWh se garanteaza un nivel minim al veniturilor pe termen lung.

Obligatia furnizorilor de a cumpara Certificate Verzi este stabilita prin Hotarare de Guvern pentru perioada 2005-2012, in cote anuale raportate la volumul vanzarilor la consumatori.     Sistemul utilizat asigura venituri suplimentare investitilor in unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile cat si contributia consumatorilor la sustinerea financiara a productiei de energie electrica din surse regenerabili.

Directiva 2004/8/EC privind promovarea energiei electrice produse prin cogenerare de inalta eficienta in piata interna de energie electrica, urmeaza sa fie transpusa in legislatia fiecarui stat membru pana la data de 21 februarie 2006. Aceasta directiva prevede sustinerea financiara a unor producatori ce utilizeaza unitati eficiente de producere simultan a energiei electrice si a energiei termice.

Piata de capacitati in SEN

Incepand cu anul 2007, in Romania va functiona o piata de capacitati, care va crea producatorilor noi oportunitati de asigurare a unor venituri independente de productie de energie electrica.

Prin aceasta piata se urmaresc doua obiective, corelate intre ele:

a)   Siguranta in alimentarea cu energie electrica pe termen lung, prin asigurarea unei capacitati nationale de producere a energiei electrice suficiente acoperirii necesarului de consum si de servicii de sistem.

b)   Atragerea de investitii in sectorul de producere a energiei electrice, prin asigurarea unor venituri sigure si predictibile.

Piata de capacitati la nivel regional.

Prin tratatul Comunitatii Energetici sud-est europene se prevede crearea unei piete regionale de energie electrica in aceasta zona geografica, piata compatibila cu legislatia si practicile Uniunii Europene.

Pana in anul 2010 se are in vedere crearea unei piete unice europene de energie electrica. Pietele regionale constituie o etapa intermediara pentru dezvoltarea pietei unice europene. Dar crearea pietei regionale de energie electrica si introducerea mecanismelor conventionale in tranzactionarea energiei electrice, extinde in aceasta zona geografica dificultatile privind realizarea investitiilor pentru capacitati noi de productie si asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie electrica. Pana in anul 2020, trebuie investit 15,4 mld. Euro pentru montarea a 11 GW in capacitati noi si reabilitarea a 11,6 GW, in grupuri energetice existente.

Se recomanda in aceste conditii, crearea unei piete regionale de capacitati.

Parametrii caracteristici ai mecanismului pietei de capacitati (ce trebuie aprobati de ANRE) sunt urmatorii:

a)   Capacitatea de contractat (procentaj din varful de sarcina D_p);

b)   Durata contractelor de capacitate (recomandata 2 ani);

c)   Tipul, frecventa si modalitatea de organizare a licitatiilor pentru alocarea contractelor de capacitati;

d)  Pretul plafon (P_max), respectiv cel mai mare pret la care un producator poate vinde pe piata pentru Ziua Urmatoare, energie electrica aferenta capacitatii contractate;

e)   Pretul de baza (P_min), respectiv cel mai mic pret care ii este permis unui producator sa vanda pe PZU energie electrica aferenta capacitatii contractate;

f)    Valoarea penalizarii de neconformare.

Operatorul de transport si Sistem, organizeaza licitatii de capacitate si se constitue contra-parte in contractele semnate cu producatori selectati.

Ofertele acceptate primesc pentru fiecare megawatt oferit, o prima de optiune, egala cu pretul ultimei ofere acceptate. Plata primei de optiune se esaloneaza pe intreaga durata a Contractului si este platita lunar de OTS producatorilor cu care a contractat capacitate. Prima de optiune, mai putin penalitatile si diferentele colectate, se recupereaza de OTS prin tariful de servicii de sistem reglementat.

Energia electrica aferenta capacitatii contractate prin contractele de asigurare a capacitatii ofertata pe PZU nu poate fi angajata in alte contracte bilaterale de vanzare a energiei electrice sau pentru rezerve sau alte servicii tehnologice de sistem.

Ofertele pe PZU trebuie sa se incadreze in intervalul de preturi cuprins intre pretul plafon si pretul de baza si sa corespunda cantitativ contractelor de asigurare a capacitatii. Daca energia ofertata, in aceste conditii de pret corespunde unei capacitati mai mici decat cea contractata, producatorul va plati penalitati de neconformare pentru diferenta dintre cantitatea contractata si cea ofertata. Daca pretul de inchidere a PZU (PIP) depaseste pretul plafon, producatorii contractanti returneaza OTS diferenta intre PIP si pretul plafon (Fig. 1.69).

Unde:

P_max - pretul plafon

P_min - pretul de baza

Q_a - cantitatea ofertata la preturi sub pretul de baza

Q_b - cantitatea ofertata la preturi intre pretul de baza si pretul plafon.

Q_c - cantitatea ofertata la un pret peste pretul plafon.

Q_n - cantitatea totala ofertata.

Pentru a atinge obiectivele mecanismului de asigurare a capacitatii, stabilirea parametrilor caracteristici trebuie sa respecte o serie de reguli. Pretul plafon trebuie stabilit la un nivel situat peste costurile marginale (CM), ale celui mai costisitor producator din sistem, iar pretul de baza trebuie stabilit la un nivel care sa-i excluda pe producatorii care vand in mod obisnuit pe PZU. Capacitatea totala (Q) se stabileste ca fiind nivelul de capacitate total, necesar functionarii in siguranta a sistemului C_d, din care se scade capacitatea tuturor producatorilor cu costuri marginale sub pretul de baza (Fig. 1.70).

Acest mecanism de rezerva a capacitatii propus de KEMA, asigura venituri suplimentare unitatilor de producere cu costuri marginale relativ mari, dar a caror functionare este necesara sistemului in conditii de seceta sau in alte situatii deosebite de sistem. Aceste unitati pot sa nu functioneze perioade lungi de timp, iar in conditiile in care este necesara functionarea pentru producere de energie electrica, pretul de inchidere pe PZU sa nu depaseasca valoarea pretului plafon. Al doilea avantaj al sistemului este evitarea unor varfuri de pret, caracteristici perioadelor de baza, in lipsa sistemului de remunerare a capacitatii. Un punct sensibil al mecanismului, este stabilirea capacitatii necesare.

Mecanismul nu asigura venituri sigure pe termen lung, pentru investitie si nici nu incurajeaza proiecte de modernizare nefiabile.

Pe piata internationala nu exista un model perfect sau o reteta unica, fiecare sistem electroenergetic avand problemele sale specifice, ce au condus la modele diferite.

Exista piete de capacitate bazate numai pe pretul energiei electrice (ex. modelul BETTA organizat in Anglia si Tara Galilor).

In concluzie, pietele de capacitate, corect proiectate pot asigura atat cerintele de siguranta in alimentare pe termen lung cat si mentinerea investitiilor in capacitate de producere a energiei electrice.

La nivel mondial se utilizeaza diverse mecanisme de remunerare a capacitatii, fie prin preturi stabilite administrativ fie prin preturi stabilite prin concurenta.

In Romania urmeaza a fi organizata o piata concurentiala de capacitati.