Determinarea pozitiei navei cu trei relevmente succesive

Determinarea pozitiei navei cu trei relevmente succesive

Masurarea relevmentelor:

Se releveaza obiectele trecute cu precizie in harta si vizibile de la alidada;

Se releveaza obiectele cu inaltime cat mai mica deasupra orizontului;

Se mentioneaza in plan vertical alidada;

Se urmareste o intersectie favorabila.

Intersectia favorabila inseamna diferenta de relevment mai mare de 30⁰ si mai mica de 150⁰.

Atunci cand observatiile sunt "simultane" trebuie sa se tina cont ca relevarea sa se faca incepand cu obiectele apropiate de axa longitudinala a navei si terminand cu cele mai apropiate de travers.Variatia relevmentului in timp este ceva mai mare la travers si 0⁰ cand se afla pe axa longitudinala a navei.

Pe timpul noptii ordinea de relevare se alege in functie de carateristicile luminoase.

Se incepe cu farurile ce au perioada de lumina mai scurta si se termina cu cele ce au perioada cea mai lunga.

Se aleg reperele si se identifica cu precizie in harta;

Se masoara relevmentele la timp cat mai scurt unul dupa celalalt, tinand cont de ordinea de relevare;

Se citesc ora si lochul;

Se convertesc in Ra si se traseaza pe harta (Ra = Rc + Dc ; Ra = Rg + Dg).

In cazul optim cele trei drepte se intersecteaza intr - un punct (punctul optim al navei). Cel mai adesea ele se vor intersecta dupa trei puncte formand un triunghi al erorilor.

Reducerea observatiilor la acelasi moment

Atunci cand observatorul nu reuseste sa faca observatiile la timp cat mai scurt una dupa cealalta, acesta trebuie sa aduca la acelasi moment (momentul observatiei trei) si celelalte observatii. Pentru aceasta, dupa ce va face primele trei observatii la reperele C, B, A va continua, intorcandu - se in sens invers cu relevarea reperelor B si C. Va trasa pe harta relevmentele Ra_A , Ra_B , Ra_C , unde Ra_A = Ra₃, si

Atunci cand triunghiul erorilor are latura mai mica de 1 Mm, vom considera ca punctul observat al navei se afla in centrul de greutate al triunghiului.

Atunci cand laturile triunghiului sunt mai mari de 1 Mm, avem doua modalitati de determinare a punctului observat:

1. Metoda triunghiurilor asemenea.

Aceasta consta in cresterea sau micsorarea valorii relevmentelor cu 2 - 5⁰ si trasarea acestor noi relevmente pe harta, ele intersectandu - se dupa alte trei puncte ce formeaza un triunghi asemenea cu triunghiul erorilor. Dreptele ce unesc varfurile de acelasi nume se intersecteaza dupa un punct care va fi punctul de observatie al navei.

2. Determinarea locurilor de egala diferenta de relevment

Presupune determinarea unghiului a si unghiului b cu formulele:

a = R_B - R_A

b = R_C - R_B , si trasarea arcelor capabile de unghiurile a si b

Punctul de intersectie al celor doua arce este punctul observat al navei.

Aceasta metoda trasforma determinarea pozitiei navei dintr - o determinare cu trei relevmente intr - o determinare cu doua unghiuri orizontale (numai din punct de vedere grafic).

2 Determinarea pozitiei navei cu doua relevmente simultane

Procedeul presupune folosirea a doua repere care sa se vada sub un unghi corespunzator astfel incat sa se obtina doua linii de pozitie avand o intersectie favorabila. De aceea trebuie sa se urmareasca ca unghiul format de cele doua drepte de relevment sa fie : 30⁰ < unghiul <

Pentru masurarea relevmentelor se foloseste alidada. La alegerea reperelor se va tine cont ca cele doua repere sa fie vizibile de la aceiasi alidada.

De asemenea, relevmentele pot fi masurate si cu radarul.

Ordinea de relevare a reperelor:

Dinspre prova spre travers;

Pe timpul noptii se tine cont si de caracteristicile luminoase ale farurilor.

Algoritmul:

Se aleg reperele de navigatie;

Se masoara la timp cat mai scurt relevmentele la cele doua repere citindu - se ora si lochul;

Se convertesc in Ra;

Se traseaza pe harta;

Pozitia navei este data de intersectia lor;

Punctul obtinut este un punct observat.

Reducerea observatiilor la acelasi moment.

Atunci cand datorita conditiilor de observare si timpului scurs intre observatii se considera ca primul relevment masurat, a variat suficient, neputand fi considerat simultan cu cel de - al doilea, se reduce prima observatie la momentul celei de - a doua. Aceasta se face masurand din nou la primul reper relevmentul dupa ce s - a masurat la al doilea.

R₁ = la reperul A; R₂ = la reperul B; R₃ = la reperul C.

Dupa ce se convertesc relevmentele la trasarea pe harta vom avea:

R_B = R_2;

3 Determinarea pozitiei navei cu relevmente succesive

Procedeul se foloseste atunci cand nu sunt disponibile mai multe repere in acelasi moment pentru observare si la reperul disponibil nu se pot determina mai multe linii de pozitie. Z₁Z₂ = m = f (Cl₂ - Cl₁).

Se identifica reperul si se masoara relevmentul la acesta citindu - se ora si lochul (O_1,Cl₁). Se asteapta o perioada de timp pana cand relevmentul variaza suficient (minim 30⁰) si se masoara din nou relevmentul citindu - se ora si lochul. Relevmentele se convertesc si se traseaza pe harta. Se transporta linia de pozitie obtinuta la prima observatie (O₁) pentru a doua observatie (O₂). Astfel din punctul in care prima linie de pozitie intersecteaza drumul navei (Z₁), se pune pe drum distanta pe care ar parcurge-o nava in diferenta de timp intre O₂, O₁, tinand cont de viteza navei.

Prin punctul astfel obtinut se duce o paralela la prima linie de pozitie. La intersectia acesteia cu a doua linie de pozitie si se afla punctul navei (observat - estimat). Punctul contine erorile datorate tinerii drumului intre cele doua observatii, de aceea ar trebui acordata o atentie deosebita acuratetii cu care se tine drumul.

4 Determinarea pozitiei navei cu observatii succesive la doua repere

Acest procedeu presupune faptul ca al doilea reper nu este vizibil la momentul observatiei unu. De aceea se masoara relevmentul la primul reper, citindu-se ora si lochul, si atunci cand este vizibil se face observatia si la al doilea reper, tinand cont de unghiul de intersectie al celor doua drepte de relevment. Se transporta linia de pozitie corespunzatoare primei observatii pentru momentul celei de a doua. Punctul obtinut este observat estimat.

Cazuri particulare la determinarea pozitiei navei cu doua relevmente succesive la un reper

Se urmareste obtinerea unor procedee mult mai expeditive si care sa elimine erorile presupuse de translarea liniei de pozitie. Din punct de vedere grafic cazul particular presupune trasformarea procedeului de determinare cu doua drepte de relevment intr - o determinare cu relevment si distanta. Acest lucru elimina necesitatea trasarii liniei de pozitie de la prima obsrvatie, urmand sa se traseze numai a doua dreapta de relevment si sa se puna pe aceasta distanta la al doilea relevment obtinut prin calcul.

Nu se asociaza erorile corespunzatoare obtinerii liniei de pozitie date de distanta calculata.

Cazurile particulare pastreaza erorile specifice observatiilor sucecsive.

5 Procedeul relevmentului prova dublu

Se masoara relevmentul la reper citindu - se ora si lochul. Se pregateste cea de - a doua observatie astfel incat Rp₂ = 2 Rp₁.

Atunci cand reperul se vede in Rp₂ = 2 Rp₁ se citesc ora si lochul. Se converteste si se traseaza pe harta relevmentul pentru observatia a doua. Pe acest relevment se pune distanta m = f (Cl₂ - Cl₁) pe care se estimeaza ca a parcurs - o nava intre cele doua observatii. Acest lucru se face luand in compas distanta amintita si se traseaza un arc de cerc ce intersecteaza dreapta de relevment, avand varful compasului in reper. Punctul navei este dat de aceasta intersectie (punct observat - estimat).

6 Procedeul distantei la travers

Presupune transformarea triunghiului AZ₁Z₂ de mai sus intr - un triughi dreptunghic. De aceea, prima observatie se pragateste astfel incat Rp₁ sa aiba una dintre valorile 11⁰ sau 18⁰₅ ; 26⁰₅ ; 45⁰ ; 63⁰₅.

_; d = m tg Rp_1; d = , , , m sau 2 m.

Algoritmul este acelasi ca la cazul anterior. A doua observatie se face cand reperul se afla la travers (Rpv = 90⁰).

Determinarea punctului se face punand pe dreapta de relevment de la travers distanta obtinuta din tabel. Se recomanda utilizarea valorilor unghiulare prezentate pentru Rp₁ pentru ca procedeul sa fie expeditiv. Punctul obtinut este un punct observat - estimat.

7 Metoda arcelor capabile deunghiuri orizontale a b

Se aleg trei repere la care se masoara doua unghiuri orizontale a si b, la timp cat mai scurt (Dt 0; unghiul a intre A si B; unghiul b intre B si C). La momentul masurarii se noteaza ora si lochul. Se unesc reperele. Se construiesc semidreptele ce fac cu AB unghi de 90⁰ - a spre larg.Atunci cand a < 90⁰ sau spre coasta facand unghiul a - 90⁰ cand a >

Semidreptele se intersecteaza in punctul O₁.

Centrul cercului ce contine arcul capabil de unghi a . Se traseaza cu varful compasului in O₁ in zona de interes.

Se procedeaza la fel pentru unghiul b

La intersectia celor doua arce se afla punctul observat.

8 Metoda segmentelor

Se ridica din B semidreptele ce fac cu AB si BC unghiurile 90⁰ - a si 90⁰ - b spre larg, cand a b < 90⁰ sau spre coasta, cand a b > 90⁰, unghiul a - 90⁰, unghiul b

Ridicam perpendiculara pe AB si BC in directia semidreptelor, acestea intersecteaza semidreptele dupa doua puncte M si N.

Punctul observat al navei este dat de piciorul perpendicularei dusa din B pe segmentul MN.

9 Determinarea pozitiei navei cu distante

Pentru determinarea distantei la obiect (repere) trebuie sa se tina cont ca masurarea sa se faca dintr - un punct cat mai apropiat de nivelul marii.

Determinarea distantei la un obiectiv a carui baza se afla in orizontul vizibil

a este unghiul vertical sub care se vede reperul si se masoara cu ajutorul sextantului.

Trebuie avuta in vedere reglarea sextantului si determinarea erorii indicelui sextantului (e

Daca luam un drum de apropiere sau departare fata de reper, atunci distanta la reper poate fi determinata prin masurarea succesiva a unghiului vertical sub care se vede reperul.

In triunghiul ABF aplicam teorema = , d = AC.

Pentru determinarea distantei la un reper a carui baza se afla in afara orizontului vizibil se folosesc tabelele nautice.

Determinarea distantei la un reper al carui varf se afla pe linia orizontului

d = 2,08 , i =

d = 1,15 , i =

d = 2,08 (+ )

d = 1,15 (+ )

Determinarea pozitiei navei cu doua distante

Se aleg doua repere la care se poate masura in aceeasi pozitie distanta si se identifica reperele in harta. Se masoara la timp cat mai scurt distanta la repere sau unghiul vertical sub care se vad acestea si se determina distantele d₁, d₂. Se citesc ora si lochul. Se traseaza doua arce de cerc in zona de interes mai apropiata de pozitia estimata, cu varful compasului in repere si cu deschiderile d₁, d₂. La intersectia arcelor se afla punctul observat al navei. Pentru determinarea pozitiei navei cu observatii succesive trebuie sa se transporte linia de pozitie de la prima observatie la momentul celei de - a doua (ca la relevmente).