Opritori cu clichet

Opritori cu clichet

In constructia masinilor de ridicat, dintre toate tipurile de opritori, se utilizeaza de preferinta opritorii cu clichet. Deoarece la acest tip de opritori energia cinetica a maselor in miscare se transforma in energie de deformatie, ei pot fi utilizati doar la viteza redusa a mecanismului. De regula, destinatia lor este sa blocheze mecanismul in perioadele de repaus.

Opritorul cu clichet consta dintr-o roata dintata, cu dantura de profil special, solidara cu organul de rotire al mecanismului si dintr-o pana (clichet) montata articulat pe o parte fixa a masinii.

La rotirea rotii in sensul ridicarii sarcinii, clichetul aluneca peste dinti fara a stingheri miscarea. La rotirea rotii in sensul coborarii, clichetul intra ca o pana intre dinti si opreste rotirea.

Opritorii cu clichet pot fi cu roti cu dantura interioara (fig. 6.1) sau cu roti cu dantura exterioara. Opritorii cu dantura interioara nu se folosesc ca dispozitive independente, ci numai in combinatie cu dispozitive de franare. Opritorii cu roti cu dantura exterioara se realizeaza cu clicheti comprimati (fig. 6.2) sau cu clicheti tractionati (fig. 6.3), primii fiind cei mai frecvent folositi. Pentru reducerea unghiu-lui de rotire la blocarea mecanismului, adeseori opritorii sant echipati cu doi clicheti, astfel amplasati incat atunci cand un clichet se afla in angrenare cu roata, celalalt sa se afle la jumatatea distantei dintre doi dinti (fig. 6.4).

Pentru ca clichetul sa fie cat mai putin solicitat, este necesar ca axa boltului sau sa fie amplasata pe tangenta dusa la cercul exterior al rotii, prin punctul de contact al varfului dintelui cu varful clichetului (fig. 6.5). Daca se noteaza cu R raza exterioara a rotii dintate si cu L lungimea clichetului, axa boltului se va afla pe cercul de raza R_a, determinata prin relatia:

R_a

In mod obisnuit, lungimea clichetului se considera:

in care t este pasul danturii de clichet, masurat pe cercul exterior.

Pentru ca clichetul, atunci cand ia contact cu muchia dintelui, sa poata alune-ca pana la baza acestuia, este necesar ca partea frontala a dintilor sa fie inclinata fata de directia radiala cu un unghi cp suficient de mare.

Cand clichetul intalneste muchia dintelui (in punctul B), intre clichet si dinte apare forta normala N si forta de frecare μ∙N (fig. 6.5). Considerand momentele fata de articulatia clichetului (punctul A) si neglijand frecarile din articulatie, conditia de rotire a clichetului in sensul dorit este:

sau:

de unde rezulta:

(6.2)

In concluzie, unghiul format de flancul dintelui cu raza rotii de clichet care trece prin muchia lui trebuie sa fie mai mare decat unghiul de frecare.

Intregul efort datorat momentului de rotire este preluat de catre un singur dinte al rotii si in cele mai multe cazuri este preluat cu socuri. Din acest motiv se incearca sa se monteze roata de clichet la arborele motor al mecanismului, deoarece la acesta actioneaza momentul minim de torsiune. Numarul z de dinti al rotii de clichet se adopta in functie de destinatia opritorului. Astfel, z = 68 pentru opritorii vinciurilor cu cremaliera si pentru franele cu clichet ale palanelor cu melc, z = 1220 pentru opritorii cu clichet care lucreaza ca dispozitive independente si z 1624 pentru frane cu clichet.

Roata de clichet se poate distruge prin ruperea dintilor, datorita incovoierii, precum si prin uzura lor. Uzura se caracterizeaza prin strivirea marginilor ascutite ale dintilor si clichetului, ceea ce poate face ca la miscarea rotii in sensul coborarii, clichetul in loc sa intre intre dinti, sa sara peste ei.

Modulul rotii de clichet se determina din conditia de rezistenta la incovoiere a dintelui, latimea rotii se verifica la presiunea liniara pe dinte, iar clichetul se verifica la compresiune sau tractiune excentrica. Boltul clichetului se dimensioneaza din conditia de rezistenta la incovoiere.