 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
Scopul si cerintele trasabilitatii
benzii laminate la cald
a) Identificarea materiilor prime produselor finite din banda laminata la cald este un mijloc care permite cunoasterea , localizarea si individualizarea produselor finite de banda laminata la cald (intre ele sau in raport cu alte produse similare).
b) Scopul activitatii de identificare a materiei prime si benzii laminate la cald
- prezenta procedura precizeaza modul de verificare ,identificare si marcare a produselor aprovizionate in sectia LBC precum si urmarirea pastrarii identitatii ,in scopul asigurarii trasabilitatii acestora .
- promovarea si utilizarea pe parcursul fabricatiei si exploatarii numai a bramelor ,semilaminatelor conforme, evitandu-se utilizarea celor neconforme.
- usureaza localizarea rapida a bramelor ,semilaminatelor si benzilor laminate la cald
- faciliteaza identificarea documentelor si inregistrarilor calitatii pentru produse.
c) Scopul trasabilitatii benzii laminate la cald
- regasirea originii benzii laminate la cald in principalele stadii de fabricatie ale acesteia
regasirea produselor neconforme
culegerea datelor referitoare la banda laminata la cald pentru efectuarea de analize si verificari
urmarirea corecta a benzii laminata la cald pe tot parcursul fluxului de fabricatie si colectarea informatiilor necesare
d) Cerintele acestei proceduri se aplica materiei prime (brame,semilaminatelor priza produse finite de banda laminata la cald),conforme(rulouri,tabla,inele,platbenzi),produse neconforme (brame rebut,laminat neterminat,tabla si rulouri neconforme)
- Pentru cajele D1,D2,D3 - NL= ˝ diametru sprijin + diametru lucru +calaj = 1900 mm
- Pentru cajele D4 si D5 - NL= 1/2 diametru sprijin + diametru lucru + calaj = 1700 mm
NL = 1/2 diametru sprijin + diametru lucru+calaj = 1500 mm
In calitate de furnizor de :tabla groasa laminata la cald, tabla si banda laminata la cald,tabla si banda laminata la rece,tabla si banda zincata,tagla tevi sudate longitudinal se urmaresc urmatoarele:
- executia exclusiva a produselor conform cerintelor specificate de client
- asigurarea unui grad de acoperire cat mai mare a cerintelor pietei interne de produse siderurgice
- imbunatatirea calitatii produselor
- reducerea costurilor de productie
-dezvoltarea resurselor umane,instruirea si formarea acestora
-cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata mare,ca exemplu X60,X65 , precum si table calite si revenite ,tabla zincata cu strat de zinc mic
Pentru realizarea acestor deziderate ArcelorMittal Galati intreprinde urmatoarele:
- comunica si face inteleasa tuturor salariatilor politica adoptata in domeniul calitatii ,aprovizioneaza organizatia numai cu materii prime ,materiale,piese de schimb ,de cea mai buna calitate ,la preturi competitive
- planifica si executa produsele in conformitate cu proceduri ,instructiuni, documente , etc
- urmareste si masoara permanent gradul de implementare al Sistemului de Management al Calitatii prin activitati de monitorizare si masurare a calitatii
- Analizeaza gradul de satisfacere a clientilor in ce priveste calitatea produselorfurnizate
- Periodic TopManagementul analizeaza functionarea Sistemului de Management al calitatii,performantele produselor si calitatea produselor.
Obiective: - incadrarea in bugetele de venituri si cheltuieli /bussines plan stabilite pentru fiecare sectie ,stabilirea unui plan de instruire a personalului fiecarei sectii, uzine cu cerintele specifice referitoare la calitate,bazat pe politica referitoare la calitate ,recertificarea Sistemului de Management al Calitatii de catre un organism recunoscut international si extinderea certificarilor produselor
Sistemul de Management al Calitatii (SMQ)stabilit de conducerea ArcelorMittal Galati
este un ansamblu de structuri organizatorice si procese necesare pentru realizarea obiectivelor
si politicii referitoare la calitate ,pentru imbunatatire continua a calitatii produselor fabricate.
Pentru implementarea Sistemului de Menegement de calitate in conformitate cu standardele de
referinta ,organizatia a intreprins urmatoarele actiuni:
-identificarea proceselor necesare Sistemului de management al Calitatii si aplicarea acstora
in fiecare sector de activitate
-succesiunea si interactiunea acestor procese
-determinarea metodelor necesare de fabricatie si controlul proceselor pentru a se asigura ca
acestea sunt eficace
-asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiile necesare fabricatiei si monitorizarii
proceselor
-implementarea actiunilor necesare pentru realizarea rezultatelor planificate si imbunatatirea
continua a proceselor si produselor
In cadrul SMQ s-au stabilit documentele necesare si adecvate privind implementarea
si mentinerea Sistemului pentru fabricatie ,controlul si imbunatatirea efectiva a
produselor si proceselor organizatiei in conformitate cu reglementarile legale,
necesitatile si asteptarile clientilor si ale altor parti interesate .
- Manualul Sistemului de Management al calitatii
- Proceduri documentate stabilite pentru Sistemul de Management al Calitatii
-Proceduri documentate pentru procese
-Inregistrari referitoare la calitate -instructiuni de lucru
-Planurile Calitatii
-Planurile de Control
-Standarde nationale ,internationale,standarde de firma ,caiete de sarcini ,desene de
executie ,specificatii tehnice si documente si documente de provenienta externa
-Cerinte legale si de relementare
Schimbarea cilindrilor de lucru F1-F4
Pentru schimbarea cilindrilor de lucru la cajele F1 F4 sunt
necesare urmatoarele operatii:
pregatirea sculelor necesare schimbarii
se anunta operatorul de la Pc6, Pc8, macarale, lacatusii macanici,
ungerea, hidro, sa se pregateasca pentru schimbarea cilindrilor
se cere laminatorului din Pc8 sa execute pozitionarea cilindrilor de
lucru cu paleta pe verticala si sa deconecteze schema electrica a motorului
principal. Se ridica buclatoarele dintre cajele finisoare pe pozitia max. si se
retrag armaturile (liniale, dalti)
se ia marca de restrictie de pe postul Pc8
se lasa cilindrul superior peste cilindrul inferior prin oprirea pompelor hidraulice
si retragerea pistoanelor din portlagarele cilindrului inferior de lucru
se ridica suruburile de presiune impreuna cu cilindrul de sprijin superior
se deconecteaza suruburile de presiune
se retrag zavoarele de fixare a portlagarelor
lacatusii mecanici si hidro desfac conductele de ungere si apa
se ridica placile de acoperire cu macaraua (cu doua carlige)
se aduce depozitivul de schimbare a cilindrilor orizontali de lucru
se introduce depozitivul de schimbare pe fusul cilindrului superior, se sprijina pe un carucior
se deplaseaza cablul pe canelurile dispozitivului de schimbare pentru echilibrarea cilindrului
se ridica cu macaraua si se scate cilindrul in afara cadrului depozitandu-se in locul stabilit
se introduce dispozitivul pe fusul cilindrului inferior
se deplaseaza cablul pe caneluri pentru echilibrarea cilindrului
se ridica cu macaraua, se scoate in afara cajei si se depoziteaza pe stativul special
se verifica instalatia de ungere, instalatia de racire a armaturii cajei, se curata de tunder si
se ung cu vaselina placile de uzura
se aduce cu dispozitivul de schimbare cilindrul inferior programat pentru schimbare
se introduce in caja cilindrul inferior
se aduce si cilindrul superior programat si se introduce in caja
se zavorasc portlagarele
se refac legaturile conductelor de ungere si hidro
se conecteaza surubul de presiune
se coboara surubul de presiune
se ansambleaza in echilibrarea cilindrului superior
se verifica corecta montare a tuturor instalatiilor si a cilindrilor, se executa reglarea
paralelismului si orizontalitatea cilindrilor, se fixeaza deschiderea cilindrilor conform
schemei de laminare
se anunta operatorul din Pc8 ca s-a terminat schimbarea, se preda marca de
restrictie, se solicita conectarea schemei electrice a motorului principal de
actionare
dupa asigurarea ca nu exista personal in zona periculoasa, se cere operatorului Pc8
pornirea motorului de actionare a cajei respective. NOTA
la schimbarea cilindrilor, dirijarea macaralei va fi efectuata de catre laminatori special
instruiti in scopul acesta si care vor purta o banderola rosie pe mana stanga. Comanda
macaralei se va face numai de o singura persoana.
la schimbarea cilindrilor un laminator va fi in permanenta in partea de antrenare a
cilindrilor si va tine legatura prin semne cu laminatorul care dirijeaza macaraua
Acesta va veghea asupra corectei decuplari si cuplari a cilindrilor precum si de respectarea
normelor de protectia muncii.
pentru schimbarea cilindrilor se vor folosi cabluri speciale, destinate acestui scop care
vor fi etichetate
la extragerea si introducerea cilindrilor se va avea in vedere ca in timpul manevrei sa nu
se deterioreze instalatia de pe caja sau alte parti componente care ar conduce la intarzieri
atat in timpul schimbarii cat si dupa aceasta se va mentine pardoseala curata, lipsita de ulei
sau alte unsori si fara piese straine care ar putea genera accidente
Prezentarea la serviciu cu cel putin 15 minute inainte de
incepere schimb, in deplina capacitate de munca
Momentul NTS de la intrare in schimb
Luarea la cunostinta la intrare in schimb a
sarcinilor de productie si a starii echipamentelor
din sector, a eventualelor puncte slabe , defectiuni .
Sa instiinteze seful de formatie in termen de maxim
48 ore, cu privire la motivul absentarii de la program
si sa prezinte documentul justificativ in termen de 48
ore de la incetarea starii de incapacitate de munca;
Sa nu paraseasca locul de munca fara aprobarea
conducatorului locului de munca.
In cazul neprezentarii schimbului salariatul are obligatia
sa anunte seful ierarhic pentru a fi luate masurile
necesare si nu va parasi locul de munca fara aprobare min.
4 ore;
Sa cunoasca si sa respecte instructiunile tehnologice de pe cabina termotehnica ;
Sa ia masuri de lichidare a avariilor si defectiunilor de functionare a echipamentelor;
Sa aduca imediat la cunostinta conducatorului locului de munca orice neregula,
defectiune, anomalie sau alta situatie de natura sa constituie un pericol pe care le
constata la locul de munca
Sa nu execute lucrari de alta natura decat cele legate de serviciu;
Sa apere prin orice mijloace legale bunurile din sectie unde si sa anunte indata
sefii ierarhici daca are cunostinta de savarsirea unor fapte de natura sa
prejudicieze sectia;
Sa aiba o comportare corecta si civilizata in cadrul relatiilor de serviciu;
Parasirea locului de munca la sfarsitul programului numai dupa predarea efectiva
schimbului urmator si consemnarea in raportul de activitate a starii de fapt primite
si lasate;
La solicitarile Maistrului si a sefilor ierarhici superiori isi poate desfasura
activitatea si in alt loc de munca,executand aceeasi activitate facandui -se de
catre Maistru instructaj pe baza de proces verbal cu riscurile potentiale de la acel loc de
munca
Influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelurilor
-Carbonul - este elementul principal de aliere si le modifica simtitor proprietatile
.Odata cu cresterea continutului de carbon in otel se reduce temperatura lui de topire,
se maresc rezistenta la rupere si duritatea , scade plasticitatea ,se mareste limita de
elasticitate insa se micsoreaza alungirea, gatuirea si rezilienta incat creste continutul de
carbon ,sudabilitatea scade,creste calibilitatea.
-Siliciul -In ce priveste proprietatile ce le conferasiliciul otelurilor,se poate arata ca siliciul
mareste rezistenta de rupere la tractiune si limita de curgere cu cca Kgl/mm2 pentru fiecare
1%Si iar alungirea relativa scade numai putin pana la 2,2%Si ,rezistenta la uzura in schimb
creste . In cazul cand otelul mai contine crom si aluminiu ,adaosul de siliciu actioneaza in
directia unei rezistente mari ,la oxidare la temperaturi inalte este vorba de obtinerea otelului
refractar.O influenta importanta din punct de vedere tehnica a siliciului consta in faptul ca el
mareste simtitor rezistenta electrica a fierului.Astfel ca in timp ce fierul necalit are o rezistenta
electrica de 0.1 ohmi /metru x mm2 , un aliaj Fe-Si cu 4% ,are o rezistenta electrica de
0.6 ohmi / metru x mm2 .Otelurile aliate cu pana la 45 Si sunt utilizate ca table pentru dinam
sau tansformatoare.
- Manganul - Din punct de vedere al proprietatilor fizico-mecanice ,manganul ridica rezistenta la
rupere prin tractiune si limita de curgere cca.10Kgl/mm2 pentru fiecare 1% Mn, micsorand numai
putin alungirea.Cea mai importanta proprietate a manganului este coborarea
vitezei critice de racire si favorizand calitatea.In sectiuni subtiri(table,benzi,sarma)
in otel cu 2% Mn este autocalibil.Astfel se explica faptul ca un otel manganos
laminat la cald prezinta proprietati bune de rezistenta .In stare imbunatatita otelurile
mangan de constructii prezinta o rezistenta mare la tractiune ,o limita de curgere
si o rezilienta fata de otelurile carbon obisnuite.Otelurile cu Mn sunt sensilbile la
supraincalzire
-Nichelul - trece in cea mai mare parte in masa de baza si mareste tenacitatea ,
rezistenta si adancimea de patrundere a calirii.Nichelul mic ,tendinta de supraincalzire
si impiedica cresterea grauntelui.Datorita temperaturii joase a punctelor de transformare ,
otelurile cu Ni normalizate au o granulatie fina.Otelurile cu Ni sunt deasemenea stabile
la imbatranire.
- Cromul- Otelurile cu Cr contin intre 0.3-30% Cr.Se poate spune ca prin adaos de
numai 1 % Cr rezistenta la rupere prin tractiune este marita ,numai cu 1.5 % viteza
critica de racire este sensibil coborata de catre Cr,fapt datorita caruia calibilitatea este
mult marita.La continuturi mai mari de Cr creste mult rezistenta la temperaturi inalte
precum si stabilitatea la revenire .impreuna ci Si si Al ,Cr mareste rezistenta de oxidare
a otelurilor la temperaturi inalte.Cr de peste 12% si continuturi mici de carbon se constata
o crestere brusca a rezistentei la coroziune fata de apa,diferiti acizi ,gaze fierbinti.
Ele se numesc oteluri inoxidabile.
- Molibdenul -mareste rezistenta,duritatea,termicitatea si rezilienta otelului,doar
micsoreaza calibilitatea si rezistenta la oboseala.Continutul de Mo variaza intre 0.15 si
0.4 % si aceste oteluri se aliaza ci Ni si Cr.
-Vanadiu - mareste rezistenta,elasticitatea ,duritatea si rezilienta si micsoreaza in mica
masura alungirea relativa. Se adauga in cantitati mici 0,1-0.2%. Reduce succeptibilitatea
otelului la supraincalzire ,reduce dimensiunile grauntilor si face sa creasca sudabilitatea
Tablele din otel necalmat pentru ambutisare cu adaos de vanadiu sunt rezistente la
Imbatranire.
-Cobaltul- face sa se mentina structura perlitica pana la continuturi mari de aliere ,
influenteaza favorabil proprietatile magnetice ale otelului. Se foloseste in oteluri rapide.
-Wolframul- mareste rezistenta duritatea si calibilitateac otelului ,in schimb influienteaza
negativ sudabilitatea ,face insa sa creasca rezistenta la fictiune si coroziune.Otelurile cu
continut de W 5-8 % cu proprietatea de a suopermagnetiza si a pastra timp indelungat
proprietati magnetice. Otelurile cu W au o conductibilitate termica ridicata ,de aceea
incalzirea si racirea trebuie facuta cu atentie.
- Cuprul - imbunatateste rezistenta la coroziune.
- Aluminiu - se foloseste ca dezoxidant . Favorizeaza separarea C sub forma de grafit .
Al. ca element de aliere pana la cateva procente fac ca otelul sa devina cu graunti mici,
omogen cu compozitie chimica si rezistent la imbatranire
- Azotul- exercita asupra otelului o influenta daunatoare facandu-l dur si fragil.Azotul
este folosit si in cazul nitrurarii otelului.
- Oxigenul - sub forma de oxid de fier este daunator pentru otel facandu-l dur si fragil.
In timpul elaborarii otelului se adaoga in baia metalica elemente care au afinitate mare
pentru oxigen ,se combina cu acestea si se face neofensiv. Se adaoga in primul rand mangan,
siliciu si aluminiu
- Sulful- este o impuritate daunatoare facand otelul fragil la rosu.Micsoreaza proprietatile
mecanice ale otelului . Adaosul de mangan inlatura influenta daunatoare a sulfului in oarecare
masura. Sulful si (SMn)nu sunt de dorit in otelurile cu continut mai mic de carbon,pentru
laminare la rece, pentru automobile si trebuie sa fie sub 0.03%. Se adaoga in otelurile pentru
automate deoarece ii face prelucrarea usoara
-Fosforul-este un element daunator si face otelul fragil la rece,provoaca o crestere rapida
a grauntilor metalului si scade brusc rezilienta. In otel se admite cantitatea de fosfor
de maxim 0.06%.iar la oteluri de calitate 0,04%. Cu cat otelul este mai dur cu atat
fosforul este mai daunator.
Efectele care insotesc procesul de laminare
-Reducerea - diferenta intre grosimea materialului (H) inainte de laminare ,si grosimea (h)
dupa laminare se numeste reducere absoluta si se noteaza _____ _______ ______ __________
Raportul dintre reducerea absoluta _____si grosimea materialului inainte de laminare (H)
se numeste reducere relativa.
In practica reducerea relativa se exprima in mod frecvent in procente:__________________
R este raza cilindrului
-Latimea ) reprezinta diferenta dintre latimea(B)a laminatului dupa laminare
si latimea (B0) a laminatului inainte de laminare,adica:____________________
Raportul dintre latimea absoluta ( ) si latimea (B1)a laminatului dupa laminare
de numeste latime relativa ( )
Latimea relativa exprimata in procente se numeste latire procentuala si este data
de relatia:__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______
Dupa modul in care se produce fenomenul de latire,se deosebesc mai multe tipuri de latire:
-latire libera,produsa la laminare pe cilindrii netezi sau prin calibre suficient de largi
(calibre deschise)
-latire limitata produsa de calibre inguste (calibre inchise)metalul fiind impiedicat sa se
deformeze in latime de catre peretii laterali ai calibrului
-latimea concava -produsa tot in cadrul deformarii neuniforme.In cazul cand latimea
semifabrcatului este mai mica decat latimea.In acest caz deformarea nu patrunde pe
toata inaltimea sectiunii.La laminarea produselor plate (table,benzi,platbande)cu latime mare
latimea se considera practic nula( )
-Avansul si intarzierea la laminare
Sub aspectul concordantei ,intre viteza periferica cilindrilor de laminare si viteza materialului
zona de deformare se imparte in trei zone:
-zona de intarziere 1 in care viteza materialului este mai mica decat viteza periferica a cilindrilor
-zona de avans 2 - in care viteza materialului este mai mare decat viteza periferica a cilindrilor
-zona neutra 3 - (de aderenta)-in care viteza materialului este egala cu viteza periferica a
cilindrilor
Fenomenul de avans este concretizat prin diferenta intre viteza de iesire a materialului
dintre cilindrii si viteza periferica a cilindrilor,iar fenomenul de intarziere prin diferenta
intre viteza periferica a cilindrilor si viteza de intrare a materialului
Viteza de intrare si de iesire a laminatului se determina cunoscandu-se expresia legii volumului
constant
In practica fenomenul de avans prezinta importanta mai mare decat cel de intarziere.Avansul se
determina pe cale experimentala in modul urmator:pe suprafata cilindrului se executa doua semne
la o anumita distanta,semne ce se imprima pe material.
Dupa laminare se masoara distanta dintre semnev si se constata ca este mai mare decat distanta
dintre semnele de pe cilindrii( )
Valoarea avansului se determina in procente ,cu relatia_____ _______ ______ _______Practic avansul
poate fi de 3-10%.
Factorii xcare influienteaza avansul:
- reducerea absoluta influienteaza direct proportional avansul,respectiv cu cat reducerea este mai
mare cu atat avansul este mai mare.
-grosimea laminatului influienteaza invers proportional avansul,adica cu cat grosimea laminatului
dupa o trecere este mai mica ,cu atat avansul este mai mare.
-frecarea favorizeaza avansul
-tensiunea modifica avansul in sensul ca il mareste cand tensiunea se aplica la iesire si il micsoreaza
cand tensiunea se aplica la intrarea materialului.
Compozitia chimica a materialului ce se lamineaza
Otelurile aliate care se latesc mai mult prezinta un avans mai mic,iar otelurile carbon care se latesc
mai putin prezinta un avans mai mare.
Deformarea transversala in timpul laminarii
Laminarea este considerata longitudinala cand deformarea principala se produce de-a lungul axei
longitudinale a laminatului,cum este cazul laminarii profilelor,tablelor sau benzilor.
Cand deformarea principala are loc in sectiunea transversala a laminatului,se considera ca laminarea
este transversala , asa cum este cazul laminarii tevilor fara sudura.
La laminare longitudinala cilindii de laminare au axele paralele si se rotesc contrar ,iar la laminare
transversala cilindrii avand in general o forma tronconica nu au axele paralele si se rotesc
in acelasi sens.
In laminarea transversala lungimea produslui se obtine din latimea semifabricatului si respectiv
Latimea produsului ,din lungimea semifabricatului .Aceasta tehnologie de laminare se poate numi
laminare pe lat si poate fi aplicata intr-o schema integrala sau partiala,in cateva treceri precedate
si urmate de rotirea materialului cu 90 grade in fata cilindrilor de laminare.Laminarea transversala
prezinta avantajul ca se elimina structura fibroasa a materialului metalic si prin aceasta se
uniformizeaza prorietatile,atat in directia laminarii cat si perpendicular pe acesta ,adica se reduce
orizotropia capatata prin ecruisare ,dar prezinta dezavantajul ca se produce o intindere
a defectelor otelului..
Presiunea materialului metalic pe cilindru este reprezentata de forta de apasare a acestuia pe
cilindrii ,si este denumita forta de laminare..Forta de laminare prezinta importanta
in calculul de constructie si in determinarea regimului de exploatare a unui laminor
si se determina cu formula :P=p x S,unde P=forta de laminare,in daN; p=presiunea specifica
medie in daN/mm2; S= suprafata de contact intre laminat si cilindrii de laminare
in mm2 .S se calculeza astfel: S=B x l _________
Factori care influenteaza presiunea materialului metalic pe cilindrii
Reducerea absoluta sau relativa influienteaza diret proportional forta de laminare
Odata cu cresterea reducerii ,creste si forta de laminare .Temperatura de laminare
influenteaza rezistenta la deformare si prin aceasta forta de laminare .Ecruisarea
interioara a materialului metalic determina cresterea presiunii datorita cresterii
rezistentei la deformare.Tensionarea laminatului atat inainte cat si dupa trecerea printre
cilindii de laminare determina reducerea presiunii de laminare.Calitatea otelului
influienteaza prin rezistenta diferita pe care o opune la deformare ,la laminarea otelurilor
moi ,forta de laminare este mai mica decat laminarea otelurilor carbon sau a otelurilor
aliate
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
