DEFINIREA PROCESULUI BUGETAR SI CONTINUTUL FAZELOR ACESTUIA

1.1.CONSIDERATII GENERALE

Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contributiilor precum si a veniturilor nefiscale prelevate de la persoane fizice si juridice, cu luarea in considerare a potentialului economic si a altor criterii stabilite de lege.

Dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii se efectueaza in concordanta cu obiectivele strategiei de dezvoltare economica si sociala a tarii si cu prioritatile imediate stabilite de autoritatile publice competente. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autohton.

Veniturile si cheltuielile reflectate cumulat la nivel national alcatuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale, care dupa consolidare prin eliminarea transferurilor din bugetele respective vor evidentia dimensiunile efortului financiar public, starea de echilibru sau dezechilibru dupa caz .

Administratia publica centrala este constituita din toate organele si organismele publice care produc si ofera o mare gama de servicii necesare pentru colectivitate, cum ar fii: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, institutiile publice din subordinea acestora.

Administratiile publice locale cuprind acele organe si organisme a caror competenta publica se extinde pe o parte a teritoriului tarii. In cazul Romaniei acesta se manifesta in judete, municipii, orase, comune, etc.

Bugetul de stat, ca buget al administratiei centrale de stat este elaborat si administrat de Guvern si aprobat de Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala.

Bugetele locale cuprind bugetele unitatilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica(comune, orase, municipii)

La determinarea cheltuielilor publice se vor avea in vedere urmatoarele :

a)     politica financiara a statului, numarul de salariati, reteaua de institutii publice in functiune, cele care urmeaza a se infiinta in noul exercitiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maxima eficienta.

b)     in domeniul social utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamant, sanatate, ocrotiri si asigurari sociale, cultura, arta, tineret si sport, refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic si altele.

c)     sustinerea unor programe prioritare de cercetare, indeosebi fundamentala.

d)     in domeniul economic - realizarea unei investitii si a altor actiuni economice de interes public, in limita alocatiilor bugetare.

e)     asigurarea cerintelor de aparare a tarii, ordinii publice si a sigurantei nationale.

f)      finantarea administratiei publice centrale si locale si a altor cheltuieli prevazute de lege.

1.2 ELABORAREA, APROBAREA, EXECUTIA SI INCHEIEREA EXECUTIEI

BUGETULUI DE STAT

1.2.1 ELABORAREA PROIECTULUI BUGETULUI DE STAT SI APROBAREA ACESTUIA

Administratia publica in unitatile administrativ - teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in problemele locale, de interes deosebit.

Oricat de dezvoltate ar fi autonomia locala si descentralizarea, acestea nu trebuie sa afecteze nici suveranitatea statului si nici caracterul sau national si unitar, statul fiind tocmai factorul care asigura si garanteaza autonomia locala, fiind direct interesat atat in rezolvarea interesului local cat si a celui national, pastrandu-le intr-un echilibru optim si avand conditii corespunzatoare de conlucrare dintre autoritatile publice locale si cele centrale, in scopul bunei functionari a societatii in ansamblul sau.

Proiectul legii bugetare anuale este rezultatul unui proces complex, care consta in dimensionarea creditelor si alocatiilor bugetare destinate finantarii obiectivelor si actiunilor de utilitate publica ale perioadei precum si a resurselor financiare ce urmeaza sa fie mobilizate in acest scop pe surse de provenienta.

Intocmirea proiectului bugetului de stat se realizeaza de catre organisme diferite, in functie de competentele stabilite de lege.

A.Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza urmatoarelor:

a)prognozele indicatorilor macro economici si sociali pentru anul bugetar, precum si pentru urmatorii trei ani

b)politicile fiscale si bugetare

c)prevederile memorandumurilor de finantare sau alte acorduri internationale semnate si ratificate

d)prioritatilor stabilite prin formularea propunerilor de buget de catre ordonatorii principali de credite

e)propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite

f)programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni

g)propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si transferuri pentru autoritatile publice locale

h)posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar

In vederea realizarii in timp util a acestei activitati extrem de complexe prin legea finantelor publice au fost fixate urmatoarele termene si obligatii (Legea nr.500/13.08.2002)

B.Ministerul Finantelor va inainta Guvernului pana la data de 1 mai obiectivele fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si pentru urmatorii trei ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilita pe ordonatori principali, urmand ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai.

Intr-o a doua etapa, Ministerul Finantelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1iunie o "scrisoare-cadru", care va specifica contextul macroeconomic, metodologiile de elaborare a proiectelor de buget si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pana la 15 iulie, sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget si estimarile pe urmatorii trei ani, insotite de documentatii si fundamentari detaliate.

Camerele Parlamentului isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului pentru includerea in proiectul bugetului de stat.

De asemenea, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite propunerile de transformari si sume defalcate din unele venituri ale bugetului statului.

Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite pentru definitivarea acestora.

Proiectele de buget definitivate se depun la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august, iar pe baza acestora, acest minister intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie.

Proiectul bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica

Dupa insusirea de catre Guvern a proiectelor legii bugetare si de buget, acesta le supune aprobarii Parlamentului pe ansamblu, pe capitole , subcapitole, titluri, articole, alineate si pe ordonatori principali de credite.

Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile prevazute in bugetul anului precedent ,limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii principali de credite.

1.2.2. EXECUTIA BUGETULUI DE STAT

Executia bugetului de stat reprezinta ansamblul operatiilor privind incasarea veniturilor si efectuarea propriu zisa a cheltuielilor aprobate de catre Parlament.

Caracteristica esentiala a procesului executiei bugetului de stat consta in separarea activitatilor de executare a cheltuielilor de cele de executare a veniturilor, fiecare dintre acestea folosind instrumente si proceduri diferite.

In executia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg in mod succesiv urmatoarele etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea, plata.

a) Angajarea - reprezinta asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fizice sau juridice o anumita suma de bani repartizata din bugetul de stat.

Aceasta obligatie rezulta dintr-un act legal care poate fi contract, hotarare judecatoreasca, decizie sau ordin ministerial etc, si este legata de livrarea catre institutia publica a unor bunuri, executarea unor lucrari, prestarea unor servicii, numirea sau angajarea unor functionari publici etc.

Angajarea este consecinta unei decizii deliberate avand natura voluntara, dar exista cazuri cand aceasta este fortuita, avand natura involuntara in situatia platilor impuse de acoperirea unor pagube produse de accidente sau calamitati naturale precum si de alte evenimente necunoscute dinainte.

Angajarea cheltuielilor se face de catre ordonatorii principali, secundari si tertiari.

Angajarea cheltuielilor se bazeaza fie pe prerogative guvernamentale in materie, in limita creditelor bugetare aprobate, fie ca urmare a deciziei organului legislativ, pentru situatii specifice intervenite in sensul derularii exercitiului bugetar.

b) Lichidarea - constituie operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu realizarea furnizarii, a efectuarii lucrarii sau a prestarii serviciului, in favoarea institutiilor publice, in functie de care se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata din creditul bugetar aprobat.

Lichidarea reprezinta o forma distincta a executiei cheltuielilor publice deoarece in cele mai multe cazuri, sumele datorate de institutiile publice catre diverse persoane nu pot fi stabilita decat cu aproximatie in momentul angajarii lor

Lichidarea trebuie sa aiba la baza actele justificative privind livrarile de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate, statele de plata a salariilor sau a altor drepturi banesti etc, fiind o operatiune posterioara realizarii prestatiilor catre institutia publica angajatoare a cheltuielilor bugetare.

c) Ordonantarea presupune emiterea unui ordin de plata prin care pe baza evaluarii realizate prin lichidare se dispune plata unei sume de bani in favoarea unei terte persoane, indreptatite la aceasta.

Intrucat pe baza acestor acte administrative urmeaza sa fie afectate resursele banesti ale statului, dispozitiile sau ordinele de plata emise de ordonatorii (principali, secundari sau tertiari) de credite, trebuie sa fie avizate in prealabil de catre conducatorii compartimentelor financiar - contabile sau de catre alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.

In cazul efectuarii de cheltuieli in temeiul unor legi cu o mare valabilitate in timp cum ar fi de exemplu plata de dobanzilor aferente datoriei publice sau a salariilor functionarilor publici se trece direct la operatiunea de plata fara a mai fi nevoie de o ordonantare prealabila

d) Plata - este operatiunea prin care are loc stingerea obligatiilor banesti a institutiilor publice fata de persoane fizice sau juridice indreptatite care au efectuat anumite prestatii in favoarea acestora.

Aceasta plata se efectueaza prin instrumente de plata fara numerar utilizate in practica obisnuita, prin mandat postal, in numerar etc.

1.2.3 INCHEIEREA SI APROBAREA CONTULUI DE EXECUTIE BUGETARA

Executia bugetului de stat presupune inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor, precum si a incasarilor si a platilor aferente acestora.

Aceste inregistrari sunt concentrate in darile de seama contabile trimestriale si pentru intreg exercitiu bugetar anual pe care ordonatorii principali de credite au obligatia sa le depuna la Ministerul Finantelor, iar ordonatorii secundari si tertiari la ordonatorii ierarhici superiori.

Pe baza acestor dari de seama contabile si a conturilor privind executia de casa a bugetului de stat prezentate de organele de specialitate ale administratiei publice, Ministerul Finantelor intocmeste contul general anual de executie a bugetului de stat, al carui cuprins este corespunzator structurii bugetului, care a fost aprobat de Parlament.

Acest cont general, cuprinzand ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali se prezinta spre analiza si definitivare Guvernului.

Competenta aprobarii contului anual de executie a bugetului de stat revine Parlamentului.

Pentru a nu se intarzia nejustificat, examinarea acestei importante lucrari de sinteza financiara legea privind finantele publice prevede un termen limita pentru prezentarea de catre Guvern, Parlamentului spre aprobare, a contului general de executie a bugetului de stat care este data de 1 iulie a anului urmator celui la care se refera.

Contul general anual de executie a bugetului de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Controlul executiei bugetului de stat reprezinta o etapa a procesului bugetar a carei necesitate se intemeiaza pe restrictiile ce trebuie luate in considerare in alocarea pe destinatii si utilizarea resurselor bugetare, avandu-se in vedere caracterul limitat al acestora. In acest context necesitatea controlului bugetar deriva atat din considerente de ordin politic cat si din considerente de ordin financiar.

Din punct de vedere politic Parlamentul este interesat ca Guvernul sa realizeze integral veniturile bugetare aprobate si sa nu depaseasca cheltuielile bugetare stabilite, in conditiile infaptuirii tuturor obiectivelor vizate.

Considerentele financiare ale controlului bugetar vizeaza cresterea interesului Guvernului si a tuturor subiectilor antrenati in procesul executiei bugetare pentru buna gestionare a fondurilor statului ,prevenirea deturnarilor de fonduri si a delapidarilor, evitarea risipei si a fraudelor.  

1.3 MECANISMUL ELABORARII, APROBARII SI EXECUTIEI BUGETELOR ADMINISTRATIILOR PUBLICE LOCALE

1.3.1 CONTINUTUL BUGETELOR LOCALE

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet respectiv Municipiul Bucuresti intocmeste buget propriu in conditii de autonomie.

Intre bugetele consiliilor locale si bugetele consiliilor judetene nu exista relatii de subordonare.

Bugetul local reprezinta un document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.

Bugetul local pe ansamblul judetului, respectiv al Municipiului Bucuresti sunt formate din totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si bugetului propriu al judetului, respectiv ale sectoarelor si al municipiului Bucuresti.

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

donatii si sponsorizari.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Trecerea de catre Guvern, in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a aparitiei unor altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora dupa cum urmeaza:

in primul an, prin cuprinderea distincta, in anexa la bugetul de stat, a resurselor necesare finantarii cheltuielilor publice transferate, precum si a criteriilor de repartizare;

in anii urmatori, prin cuprinderea resurselor respective in ansamblul sumelor alocate unitatilor administrativ - teritoriale.

Conform actualelor reglementari,   cotele defalcate din impozitul pe venit intra in categoria veniturilor proprii ale bugetelor locale.

Astfel, din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat al fircarei unitati administrativ teritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-au incasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora asi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 13% la bugetul propriu al judetului si 22% intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ teritoriale de pe raza judetului.

Cota de 82% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucuresti se repartizeaza astfel:

23,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 47,5 la bugetul propriu al Municipiului Bucuresti, si 11% intr-un cont distinct deschis pe seama Consiliului general al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti.

Prin legea bugetului de stat, in situatii deosebite, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

Operatiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice.

Platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru cu un numar de minim 5 angajati sunt obligati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora ca platitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru.

Pentru finantarea unor cheltuieli publice si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat s aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului statului.

In etapa actuala in cadrul sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cele mai importante sunt:

-sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor de personal in invatamantul preuniversitar;

-sume defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei;

-sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se acorda prin investitii finantate din imprumuturile externe la a caror realizare contribuie si Guvernul.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes national, judetean sau local.

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole precum si alineate si paragrafe, dupa caz.

Cheltuielile prevazute in capitole si articole au ca destinatie precisa si limitate.

Numarul de salariati si fondul salariilor de baza se aproba distinct prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice.

1.3.2. ELABORARA, APROBAREA SI EXECUTIA BUGETELOR LOCALE

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite avand in vedere urmatoarele:

prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si pentru urmatorii trei ani;

politicile fiscale si bugetare, nationale si locale;

prevederile acordurilor de imprumuturi interne sau externe incheiate, ale memorandumurilor de finantare sau altor acorduri internationale;

politicile si strategiile sectoriale si locale precum si prioritatile in formularea propunerilor de buget;

propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

programele intocmite de ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni;

programele de dezvoltare economico-sociale in perspectiva ale unitatii administrativ-teritoriale in concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.

Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza fiecaruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, in vederea elaborarii de catre ordonatorii de credite a proiectelor buget.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in bugetele carora sunt prevazute transferuri catre bugetele locale, transmit autoritatilor administratiei publice locale sumele aferente, in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, in vederea cuprinderii acestora in proiectele de buget.

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite, elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice, pana la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale, pentru anul bugetar urmator, precum si estimarile pentru urmatorii trei ani, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice, pana la data de 15 iulie a fiecarui an.

Ministerul finantelor Publice are obligatia ca in termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, a legii bugetului de stat, sa transmita directiile generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile.

Acestea vor fi repartizate pe unitatile administrativ-teritoriale de catre Consiliile judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti pentru definitivarea proiectelor bugetelor locale de ordonatorii principali de credite. Ordonatorii principali de credite au obligatia ca in 15 zile de la publicarea Legii Bugetului de Stat in Monitorul Oficial, sa definitiveze proiectul bugetului local care trebuie publicat in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale. Locuitorii au dreptul de a depune contestatii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii acestuia.

In termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor proiectul de depunere a contestatiilor, proiectul bugetului este supus aprobarii Consiliului local, judetean sau Consiliului general al Municipiului bucuresti, dupa caz de catre ordonatorii principali de credite. In termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare consiliile mentionate se pronunta asupra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz si pe anexe.

Astfel, proiectele de buget trebuie aprobate in termen de maximum 45 zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul oficial al Romaniei.

In situatia in care consiliile locale, judetene sau consiliul general al municipiului Bucuresti, dupa caz, nu aproba bugetele locale in cadrul acestui termen, directiile generale ale finantelor publice vor dispune sistarea alimentarii cu cote si nume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cu transferuri consolidabile pana la aprobarea acestora. In aceasta situatie, din bugetele locale se pot efectua plati numai in limita celorlalte venituri incasate.

Bugetele locale aprobate sunt transmise de catre ordonatorii principali de credite directiilor generale ale finantelor publice, in termen de 5 zile de la aprobarea acestora, iar acestea in termen de 10 zile intocmesc si transmit Ministerului Finantelor publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti.

Legea finantelor publice locale cuprinde prevederi si pentru situatiile in care legea bugetului de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar.

In aceasta situatie se aplica in continuare bugetele anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi 1/12 din prevederile anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificative de catre ordonatorii de credite.

Daca sumele propuse in proiectul de buget sunt mai mici decat cele din anul precedent, limitele lunare de cheltuieli nu vor depasi 1/12 din sumele propuse. De asemenea directiile generale ale finantelor publice vor acorda unitatilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile, cu incadrarea in limita lunara de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

Si in acest caz, daca sumele prevazute in proiectul bugetului de stat sunt mai mici decat cele din anul precedent, limitele lunare se acorda in cota de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

Executia bugetara a cheltuielilor presupune parcurgerea urmatoarelor faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Executia bugetara la unitatile administrativ-teritoriale se bazeaza, de asemenea, pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Astfel, operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate din cadrul institutiilor publice, iar plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile.

Documentele justificative care insotesc instrumentele de plata, trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil si seful compartimentului financiar-contabil. Plata cheltuielilor la comune si la institutiile publice unde compartimentul financiar contabil are un numar de personal mai mic de 5 persoane se realizeaza de ordonatorul de credite si persoana imputernicita cu atributii financiar contabile.

Unitatile administrativ-teritoriale si institutiile publice din subordine pot afecta, pentru anumite categorii de cheltuieli, plati in avans de pana la 30%.

Sumele reprezentand plati in avans si nejustificative pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de institutiile publice care au acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

Pentru neonorarea la termenele scadente a obligatiilor contractuale, in cazul acordarii de avansuri, recuperarea sumelor de catre institutiile publice se va face cu perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare.

Salariile pentru unitatile administrativ teritoriale si institutiile publice din subordine se platesc o data pe luna in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta.

La ordonatorii principali de credite si institutiile publice din subordine, la care salariile se platesc de doua ori pe luna, obligativitatea introducerii platii doar o data pe luna va fi incepand cu luna ianuarie 2005.

Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare, consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie.

Acestea au urmatoarea structura:

a)         la venituri -:prevederi bugetare initiale;

- prevederi bugetare definitive;

- incasari realizate.

b)         la cheltuieli: -credite bugetare initiale;

-credite bugetare definitive;

-plati efectuate.

Ordonatorii principali de credite intocmesc, trimestrial si anual, situatii financiare asupra executiei bugetare care se depun la directiile generale ale finantelor publice.

Dupa verificare, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte de performanta, in care sa prezinte pe fiecare program, obiectivele, rezultate preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale. Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, se utilizeaza, in ordine, pentru:

rambursarea eventualelor imprumuturi restante; plata dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestora;

constituirea fondului de rulment.

Disponibilitatile fondului de rulment sunt purtatoare de dobanda si se pastreaza intr-un cont destinct; deschis pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale, la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului. Fondul de rulment poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la sfarsitul exercitiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii.

Utilizarea fondului de rulment se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul general al Municipiului Bucuresti.

1.3.3. IMPRUMUTURI CONTRACTATE DE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Consiliile locale, judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Angajarea de imprumuturi interne fara garantia statului se poate realiza doar cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor Publice.

Imprumuturile externe pot fi contractate direct si vor fi garantate de catre autoritatile administratiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor imprumuturi.

De asemenea autoritatile administratiei publice locale pot beneficia si de imprumuturi externe contractate sau garantate de stat.

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale., formate din impozite, taxe, contributii, alte venituri si cote planificate din impozitul pe venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

titluri de valoare;

imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de autoritatea administratiei publice locale sau prin intermediul unor institutii specializate.

Pentru evidenta datoriei publice locale se va tine un registru care va cuprinde informatii cu privire la suma totala a datoriilor autoritatii administratiei publice locale, precum si detalierea datoriei si a altor informatii.

De asemenea valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registru garantiilor locale care cuprinde informatii din care sa rezulte suma totala a garantiilor, precum si detalierea garantiilor.

Dupa contractarea si garantarea de imprumuturi interne sau externe, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului respectiv, copii din care sa rezulte urmatoarele:

contractarea /garantarea imprumuturilor;

actul aditional la contractul de imprumut sau garantare daca au fost aduse modificari la acestea.

Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului se raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice, date cu privire la datoria publica locala.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Imprumuturile contractate de unitatile administrativ teritoriale, precum si cele contractate de agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de catre acestea prin veniturile proprii. Veniturile care se constituie in garantie ti care sunt incasate la bugetul local, vor fi supuse conditiile acordului de garantare, care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terti fata de unitatea administrativ teritoriala:

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi, sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv a imprumutului care urmeaza sa fie contractat sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din veniturile proprii.

Ratele scadente aferente imprumuturilor, dobanzile si comisioanele aferente se prevad in bugetul local.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice de subordonare locala, se constituie fondul de risc in afara bugetului local.

Fondul de risc se pastreaza in conturi separate deschise la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului si se constituie din: sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate; dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului ;dobanzi si penalitati de intarziere aplicate pentru neplata la termen de catre beneficiarii imprumuturilor garantate a ratelor scadente, dobanzilor si comisioanelor aferente si in complementare din bugetul local.

In cazul in care se efectueaza plati din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se intregesc cu sumele recuperate de acesta.

Nivelul comisionului de risc se aplica asupra valorii imprumutului garantat si se determina de ordonatorul principal de credite fiind supus aprobarii consiliilor locale. Sumele aflate in fondul de risc la sfarsitul anului se regularizeaza cu bugetul local in limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenta se raporteaza in anul urmator cu aceiasi destinatie.

In situatia in care, pe parcursul executiei bugetare, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda acordate de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, cu conditia utilizarii in prealabil, daca este cazul, a fondului de rulment.

Valoarea totala a imprumutului care poate fi angajat de autoritatile administratiei publice este impusa urmatoarea limita:

nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face imprumutul;

autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi exercitiu bugetar. In situatia in care imprumutul nu a fost restituit pana la 31 decembrie, directiile generale ale finantelor publice au obligatia sa execute contul unitatii administrativ-teritoriale in cauza.

Daca autoritatea administratiei publice locale nu isi ramburseaza toate obligatiile de plata pana la sfarsitul anului bugetar in care au fost angajate imprumuturile sau daca, la un moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt depasesc limita de 5% din totalul veniturilor, Curtea de Conturi vor efectua o verificare exceptionala asupra activitatii autoritatilor administratiei publice locale. De asemenea Curtea de Conturi va solicita autoritatii administratiei publice locale sa intocmeasca un plan de redresare, care va fi depus si la directia generala a finantelor publice. In cadrul planului de redresare, Ministerul Finantelor publice poate acorda din disponibilitatile conturi curent general al trezoreriei statului imprumuturi cu dobanda, cu conditia ca autoritatile administratiei publice locale sa se angajeze la rambursarea acestor fonduri intr-un termen stabilit de Ministerul Finantelor Publice, dar care nu poarte depasi 2 ani.

1.4 CLASIFICATIA BUGETARA - INSTRUMENT DE PROGRAMARE SI DE URMARIRE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETULUI PUBLIC

Legea bugetara anuala aproba pentru fiecare exercitiu bugetar, lista impozitelor, taxelor precum si celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa. De asemenea se prevad creditele bugetare pe destinatii.

Pentru cunoasterea veniturilor si cheltuielilor bugetare acestea sunt grupate intr-o ordine unitara si obligatorie in functie de similitudinea lor fundamentala.

Se are in vedere prezentarea acestora pe categorii omogene care sa indice natura, compozitia si efectele veniturilor si cheltuielilor precum si a celorlalti indicatori care nu fac parte din categoria veniturilor si cheltuielilor.

Prin clasificatia indicatorilor privind finantele publice se intelege ordinea obligatorie si uniforma, stiintific fundamentata, in care sunt grupate veniturile dupa sursele lor de provenienta si cheltuielile dupa destinatia lor dar si ceilalti indicatori privind finantele publice.

Clasificatia este deosebit de importanta in activitatea de analiza a modului de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor.

In acelasi timp ea are o importanta juridica si statistica. Astfel, ea permite stabilirea responsabilitatilor financiare, exercitarea controlului financiar pe de o parte, iar pe de alta parte permite prezentarea in dinamica, in conditii de comparabilitate a indicatorilor financiari.

In tara noastra clasificatia indicatorilor privind finantele publice este stabilita de Ministerul Finantelor si are caracter obligatoriu pentru toate organele care participa la intocmirea si executarea bugetului public - organe centrale si locale ale puterii si administratiei de stat, institutii publice etc.

Este de remarcat ca prin aceasta clasificare se realizeaza o reglementare globala a tuturor indicatorilor cuprinsi in sfera finantelor publice, reglementare a indicatorilor cuprinsi in bugetul administratiei centrale de stat, in bugetul asigurarilor sociale si in celelalte fonduri constituite in cadrul bugetului public.

Clasificatia indicatorilor finantelor publice cuprinde mai multe anexe dintre care amintim :

-:-clasificatia indicatorilor privind finantele publice .

- clasificatia veniturilor si cheltuielilor de stat

- clasificatia veniturilor si cheltuielilor institutiilor publice si a activitatilor autofinantate.

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor asigurarilor sociale de stat, etc.

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor administratiei publice locale.

La venituri, criteriul de baza al clasificari il constituie, natura veniturilor sau surselor de provenienta, deosebindu-se trei categorii de venituri:

- venituri curente

- venituri de capital

- subventii

Veniturile curente, cea mai importanta sursa a veniturilor bugetului public national, se impart la randul lor in :

- venituri fiscale, reprezentand transferuri obligatorii si fara contraprestatie catre administratia de stat a impozitelor directe si indirecte

- venituri nefiscale, provenite de la sectorul public sau privat.

In continuare, veniturile sunt grupate in functie de natura lor pe capitole(impozit pe profit, impozit pe salarii, T.V.A, impozite si taxe de la populatie), iar unele capitole cu caracter complex sunt impartite pe subcapitole. De exemplu, capitolul impozite si taxe de la populatie cuprinde subcapitolele:

- impozitul pe terenurile agricole de la populatie.

- impozitul pe veniturile liber - profesionistilor.

-impozitul pe cladirile si terenurile populatiei.

- taxele asupra mijloacelor de transport

Pentru a pune in evidenta unitatile de la care provin o serie de venituri, se folosesc titlurile si paragrafele care indica ministerele si departamentele din cadrul acestora de la care provin veniturile bugetare.

La cheltuieli, clasificatia urmeaza doua linii principale:

- obiectul sau functia pentru care cheltuiala este destinata(clasificatia functionala)

- natura cheltuielii sau efectul economico al acesteia(clasificatia economica)

Cheltuielile sunt impartite in parti, cele mai importante fiind:

I - autoritati publice

II - aparare, ordine publica si siguranta nationala

III - cheltuieli social culturale

IV - servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

V - actiuni economice

VI - alte actiuni

In cadrul partilor cheltuielile sunt impartite pe capitole (clasificatie functionala). De exemplu partea III, cheltuieli social culturale, se subdivide in mai multe capitole: invatamant, sanatate, cultura si arta, asistenta sociala, etc Cheltuielile unui capitol sunt sistematizate pe subcapitole, de exemplu pentru invatamant: invatamant prescolar, invatamant primar si gimnazial, invatamant profesional, invatamant liceal, invatamant post liceal, invatamant superior, etc.

Cheltuielile fiecarui subcapitol se impart pe titluri si paragrafe, care arata unitatile carora le sunt destinate cheltuielile respective. Prin clasificatie se asigura, de asemenea, detalierea cheltuielilor aferente fiecarui paragraf, in functie de natura cheltuielilor sau efectul economic al acestora(clasificatia economica). Dupa natura lor, prin clasificatie, cheltuielile sunt impartite mai intai pe titluri, care au urmatoarea semnificatie:

- cheltuieli de personal

- cheltuieli materiale si servicii

- subventii

- transferuri

- cheltuieli de capital

- dobanzi, etc

Continutul fiecarui titlu este impartit pe articole. De exemplu cheltuielile de personal se impart pe urmatoarele articole:

- cheltuieli cu salariile

- CAS

- cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.

- deplasari, detasari, transferari.

Unele articole sunt detaliate pe aliniate. De exemplu cheltuielile privind salariile cuprind urmatoarele aliniate:

- salarii de baza

- salarii de merit

- indemnizatii de conducere

- spor vechime

- sporuri pentru conditii de munca

- salarii platite cu ora, plati pentru ore suplimentare

- fond de premiere

- alte drepturi salariale

Se constata deci ca prin clasificatia functionala a cheltuielilor se determina destinatia acestora, precum si unitatile carora le sunt destinate, iar prin clasificatie economica se stabileste natura si felul cheltuielilor pe care are dreptul sa le efectueze fiecare unitate finantata de la bugetul public.