Dezvoltarea rurala

DEZVOLTAREA RURALA

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE RURALA.

1.2. OBIECTIVE SI PRINCIPII

Ruralitatea este expresia unui raport specific intre om , timp si spatiu, o relatie de dependenta reciproca intre om si natura. Ruralitatea exprima un mod de viata si se bazeaza pe , disponibilitatea , utilizarea si transformarea resurselor naturale fiind in acest mod supusa in patre, conditiilor si constrangerilor de ordin climateric si spatial.

Specific ruralitatii este gradul de dependenta om -natura . Ruralii sunt mostenitorii unei culturi deosebite, bazata pe un raport special cu timpul si spatiul, pe care toti sunt datori sa o protejeze , sa o dezvolte si pe care intreaga societate ar trebui sa o respecte.

Ruralii au sarcina de a proteja, pastra si dezvolta patrimoniul lumii rurale,valorile trecutului : resursele naturale vazute ca un capital fata de care noi suntem trecatori ; resursele culturale, cum ar fi cunostiintele, abilitatile, traditiile,dar si resursele arheologice, peisajele amenajate,lucrarile civile.,productiile artizanale sau industriale, bunurile si serviciile provenite sau asociate spatiilor rurale , care pun in valoare, in mod durabil resursele naturale.

Frecvent notiunea " rural" este inteleasa ca desemnand un concept fizic, economic social si cultura aflat in contrapartida cu urbanul. Ruralul este considerat un mod specific de utilizare a spatiului,caracterizat prin densitate relativ scazuta a locuitorilor si a cladirilor, preponderenta peisajelor naturale,activitatea economica predominant agrosilvopastorala

Din perspectiva economica , spatial rural s-a identificat cu economia agriculturii, spatial rural confundand-se cu spatial agricol..

Pe langa agricultura ocupatiile specifice economiei rurale sunt atat cele traditionale - mestesuguri, artizanat ,valorificarea florei si faunei locale cat si ocupatii noi generate de patrunderea civilizatiei urbane , care vizeaza dezvoltatea sectorului industrial, serviciilor si infrastructurii.

In societatea contemporana rolul economiei rurale se axeaza pe realizarea functiilor ruralului :protectia mediului natural, dezvoltarea in stransa armonie a activitatilor agricole cu cele neagricole, pastrarea si valorificarea traditiilor socio- culturale ale ruralului.

Din perspectiva sociologica comunitatea rurala reprezinta un grup de persoane , care interactioneaza prin relatii si obligatii comune, in teritoriul rural pe care il locuiesc

Din perspectiva sociologica , satul constitue o comunitate socioeconomica, relativ autonoma ,alcatuita dintr-un conglomerat de gospodarii individuale si dintr-o retea specifica de roluri legate de muncile agricole si de o anumita viata politica , morala si culturala(Mihailescu si Matei, 1985)[1]

Din perspectiva geografica , termenul de rural este utilizat pentru a desemna un spatiu geografic delimitat, caracterizat printr-o populatie putin numeroasa, cu o densitate redusa , relativ izolat de influentele marilor centre urbane . Termenul cu cea mai frecventa utilizare in geografie este acela de asezare umana.

Satul ca formatiune teritoriala si socioeconomica , exprima intr-un grad ridicat, fenomenul de permanenta si continuitate, de care sunt legati factorii de geneza , de dinamica a popularii si de umanizare a spatiului geografic.

Principalele componente ale satului sunt :populatia , componenta sociala caracterizata prin aspectele sale cantitative si calitative. ;vatra, , componenta teritoriala definita prin pozitia geografica , conditiile fizico- geografice , dispersia sau concentrarea factorilor favorizanti, restrictivi ,locul de munca ( mosia) , componenta economica caracterizata prin totalitatea si modul de utilizare a resurselor, formele de proprietate.

Termenul de rural este tot mai frecvent legat de cel de peisaj. Aceasta abordare a aparut in ultimele decenii ca efect al diversificarii functiilor zonelor rurale , in special a celor legate de turism si recreare Peisajul integreaza componenetele naturale si social economice si le focalizeaza spre rezolvarea problemelor mediului. Spatiul rural este vazut de geografi ca un sistem teritorial bine definit drept « ansamblu functional constituit din elemente si relatii care are ca finalitate atingerea unor teluri comune »(Ianos, 2000,p.21)

Problema dezvoltarii rurale este o problema de actuelitate In esenta ea vizeaza realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a valorilor spatiului rural , pe de o parte si tendinta de modernizare a vietii rural , pe de alta parte. Astfel , dezvoltarea rurala se afla la confluenta dintre tendinta de expansiune a urbanului, a dezvoltarii industriei si tendinta de a mentine , pe cat posibil , ruralul la dimensiunile sale cantitative , dar mai ales calitative actuale.

In general, dezvoltarea rurala cuprinde toate actiunile de imbunatatire a calitatii vietii rutale , care asigura o crestere economica durabila si care pastreaza peisajul natural si cultural al comunitatii rurale.

Dezvoltarea economica durabila este un concept nou si reprezinta o forma de dezvoltare care asigura satisfacerea cerintelor generatiilor actuale , fara acompromite sau prejudicia pe cele ale generatiilor viitoare Rusu,M., 2005). Definirea dezvoltarii rurale durabile porneste de la premisa ca in cazul acestui proces comunitatile rurale participa in mod activ la valorificarea resurselor proprii in beneficiul economic si social al intregii comunitati.Acest tip de comunicare presupune existenta unor legaturi stranse intre comunitatea rurala , guvern si societatea civila.

Coordonatele dezvoltarii rurale durabile urmaresc sa se plieze pe cele trei functii ale spatiului rural :economica, sociala, ecologoca.

Dezvoltarea rurala durabila in plan economic presupune ca orice actiune si activitate intreprinsa in spatiul rural sa se realizeze in conditii de rentabilitate

Dezvoltarea rurala durabila in plan ecologic se realizeaza in concordanta cu dezvoltarea in plan economic si social.

Protectia mediului reprezinta elemental fundamental al dezvoltarii durabile.In conditiile actuale este necesar sa se gaseasca un raport optim intre tehnologiile aplicate, productiile obtinute si protectia mediului.Succesul unei dezvoltari rurale durabile depinde , in primul rand , de practicarea unei agriculturi durabile care are ca scop mentinerea unei corelatii optime intre cantitatea si calitatea alimentelor si conservarea calitatii mediului inconjurator.

Raportul mediu - spatiu rural - agricultura a devenit obiectul unor interventii progresiv corelate .Acestea contureaza o noua spatialitate a abordarilor , o configuratie care situeaza protectia mediului si sustinerea unei dezvoltari rurale durabile drept prioritati , iar agricultura drept cea mai importanta "evident", activitatea economica din spatial rural, dar nu singura.

Astfel se urmareste echilibrarea distributiei sustinerii de la agricultura catre activitai neagricole cu o importanta majorare a comportamentului economic al societatii catre stabilirea unui raport prietenos cu mediul.

"Dezvoltarea rurala" este strans legata de conceptul "economie rurala" . Astfel economia rurala in conceptia lui Jean-Marc Boussard, este definita ca o ramura a stiintei economice , care se intereseaza in mod special de agricultura , de lumea rurala si de sectorul agroalimentar .

La radacina economiei rurale se regaseste economia exploatatiei agricole.

Aceasta se intinde in trei directii largi, independente , care sunt: teoria localizarii, economia pietelor si economia industriilor agroalimentare.

Toate acestea se bazeaza , pe de o parte , pe analiza lumii rurale, iar pe de alta parte , pe stadiul consumului agroalimentar . In sfassit, economia mediului si economia dezvoltarii, fara a face parte in mod expres din economia rurala , se leaga de asemenea , prin intermediul politicii agricole , de analiza mediului rural si de cea a consumului si a nutritiei.

Dezvoltarea rurala in preocuparile CEE si ONU

Paralel cu preocuparile tarilor in curs de dezvoltare, grupate in jurul FAO, tarile dezvoltate din Europa si America de nord reunite in cadrul CEE/ONU au inceput sa identifice si sa promoveze solutii adecvate dezvoltarii ruralului.

In concluziile generale s-a subliniat : "zonele rurale reprezinta cea mai mare parte a a teritoriului CEE/ONU si joaca un rol important in dezvoltarea lor sociala .

Din aceasta cauza , dezvoltarea acestor zone trebuie sa fie planificata rational si compatibil cu obiectivele globale ale natiunii .

Zonele rurale nu ar trebui considerate ca entitati omogene - ele difera intre ele prin dotarea lor cu resurse naturale , traditiile lor culturale si etnice, nivelul lor de dezvoltare economica , sociala si tehnica. In numeroase tari , dezvoltarea echilibrata la nivel regional si ameliorarea nivelurilor de viata ale satelor au fost pricipalele obiective urmarite.

Progresele tehnice au creat interdependente din ce in ce mai mari intre agricultura si industrie , intre orase si sate

Dezvoltarea rurala in preocuparile bancii mondiale

Conform raportului anual al Bancii Mondiale din anul 1974,"dezvoltarea rurala este o strategie de crestere care se adreseaza unei anumite categorii de populatie , respectiv celei de rurali saraci.

Ea implica extinderea binefacerilor dezvoltarii celor al caror viitor este legat de cautarea mijloacelor de existenta la tara , adica este vorba de micii agricultori , de micii arendasi si de cei care nu au pamant".

Esenta definitiei prezentata mai sus are in vedere , ca prim obiectiv, remedierea saraciei de la tara, deoarece considerata ca grup , populatia rurala saracaeste, dintre toate grupurile comunitatii , cea care tinde sa fie cea mai defavorizata ; ea are acces mai putin facil decat celelalte grupuri la servicii , cum ar fi educatia si sanatatea.

Acest grup accede foarte greu la mijloacele moderne de dezvoltare agricola. In afara de cazul in care sunt elaborate programe speciale pentru corectarea tendintelor existente , saracia se mareste si se agraveaza , chiar daca exista crestere economica.

3. EVOLUTII SI ACCEPTIUNI ACTUALE ALE POLITICII DE DEZVOLTARE RURALA.

Dezvoltarea rurala in context european

Interesul pe care il arata Uniunea Europeana problemelor spatiului rural s-a accentuat in ultimii ani, generand politici specifice.

Pornind de la realitatea ca peste 80% din teritoriul Uniunii Europene, reprezinta zone rurale, iar conform metodologiei OECD, traieste si lucreaza in zone rurale circa 1/3 din populatie , constientizarea problemelor complexe ale spatiului rural si necesitatea elaborarii politicilor si strategiilor pentru edificarea unei Europe caracterizate de anularea discrepantelor majore si realizarea unei coeziuni socioeconomice au condus la deplasarea accentului de la politica agrara la politica dezvoltarii rurale.

Din 1988, Comunitatea Europeana a utilizat fonduri pentru dezvoltarea regionala vizand implicit sau explicit si dezvoltarea rurala , obiectivele relevante ale politicilor structurale in acest sens fiind:

Obiectivul 1 - se refera la ajustarea organizatorica si stimularea dezvoltarii regiunilor a caror dezvoltare a ramas in urma

Obiectivul 5a - grupeaza o serie de masuri necesare "accelerarii adaptarii structurilor agricole cu privire in mod special , la reforma PAC"

Obiectivul 5b - scopul este promovarea dezvoltarii zonelor rurale. Printre criteriile importante utilizate pentru definirea tipologiilor rurale se enumera :

nivelul de dezvoltare economica

ponderea mare a fortei de munca ocupate in agricultura

nivelul redus/precar al veniturilor agricole

densitatea scazuta a populatiei si tendinta de depoluare

Aceasta abordare a pus accentul atat pe un model nou - de dezvoltare rurala integrata - cat si pe -parteneriat .

In perioada anilor '90 initiativa comunitara LEADER a reprezentat un instrument important al Uniunii Europene in domeniul dezvoltarii rurale. Proiectele realizate in cadrul acestei initiative favorizeaza dinamismul dezvoltarii rurale , bazandu-se pe activitatea inovanta a grupurilor de actiune locala si incurajarea schimburilor de experienta si cooperare transnationala in acest domeniu.

Pentru UE, dezvoltarea rurala este considerata ca un pilon de baza al politicii agricole comune, cu o importanta miza ce priveste in special ocuparea fortei de munca .

Astfel se urmareste punerea in practica a unei politici integrante in dezvoltarea rurala , care sa permita punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential al spatiului rural.

Aceasta conceptie a fost exprimata in cadrul Conferintei de la Cork Irlanda , in noiembrie 1996 , unde reprezentantii politici si specialistii au schitat perspectivele unei strategii europene de dezvoltare rurala.

In acest scop , s-au lansat cele zece puncte ale programului de dezvoltare rurala al Uniunii Europene, pe care , considerandu-le deosebit de importante, le redam in cele ce urmeaza:

Punctul 1 - Prioritate pentru mediul rural

Dezvoltarea rurala trebuie sa se situeze pe prima pagina a agendei Uniunii Europene si sa devina principiul fundamental pe care sa se bazeze intreaga politica in viitorul apropiat si dupa extindere.

Aceasta are ca obiectiv schimbarea directiei migratiei, combaterea saraciei, stimularea serviciilor , echitatea sanselor si, de asemenea , raspunsurile la cererile crescande pentru o mai buna calitate , sanatate, securitate, dezvoltare individuala si ameliorare a gradului de bunastare rurala.

Trebuie sa existe un echilibru corect al cheltuielilor publice, al investitiilor in infrastructura , precum si al serviciilor de educatie , sanatate si comunicatii, existente intre zonele rurale si cele urbane.

Punctul 2 - Abordare integrata

Politica de dezvoltare rurala trebuie sa fie multidisciplinara in concept si multisectoriala in aplicatii. Se aplica tuturor zonelor rurale din cadrul Uniunii, respectand principiul de concentrare prin diferentierile de cofinantare pentru acele zone care au cea mai mare nevoie de aceasta.

Trebuie sa se bazeze pe o abordare integranta , incadrandu-se in acelas cadru legal si de politica : organizarea si dezvoltarea agricola, diversificarea economica - industria mica si mijlocie si serviciile rurale - managementul resurselor naturale, intensificarea functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.

Punctul 3 - Diversificare

Sprijinirea in vederea diversificarii activitatii economice si sociale trebuie sa se concentreze pe asigurarea cadrului pentru initiativele proprii particulare si ale comunitatii: investitii, asistenta tehnica , servicii de afaceri , infrastructura adecvata , educatie , instruire, integrarea noului in tehnologia informatiei, intarirea rolului micilor orase ca parti integrante ale zonelor rurale, si ca factor cheie de dezvoltare si promovare a dezvoltarii comunitatilor rurale viabile si renovarea satelor.

Punctul 4 - Durabilitate

Politicile vor promova dezvoltarea rurala care mentine calitatea si farmecul peisajului rural, astfel incat folosirea acestora de catre generatia actuala sa nu prejudicieze optiunile generatiilor viitoare.

Punctul 5 - Complementaritate

Considerand diversitatea zonelor rurale ale Uniunii, politica de dezvoltare rurala trebuie sa urmeze principiul complementaritatii.

Aceasta trebuie sa fie descentralizata , bazata pe parteneriat intre toate nivelurile implicate si interesate (locale, regionale, nationale si europene).

Trebuie sa se puna accentul pe o participare si o abordare "de jos in sus", care utilizeaza creativitatea si solidaritatea comunitatilor rurale.

Dezvoltarea rurala trebuie sa fie locala si orientata de comunitate , intr-un cadru european unitar.

Punctul 6 - Simplificare

Politica de dezvoltare rurala , in special prin componenta sa agricola, necesita a fi supusa unei simplificari radicale in legislatie.

Fara sa aiba loc o renationalizare a PAC , ar trebui sa existe o mai mare coerenta in ceea ce se realizeaza in prezent prin multe canale separate, o limitare a legii UE la reguli si proceduri generale , un grad mai mare de solidaritate in decizii , descentralizarerea politicii de implementare si o mai mare flexibilitate generala .

Punctul 7 - Programare

Aplicarea programului de dezvoltare rurala trebuie sa se bazeze pe proceduri coerente si transparente si sa se integreze intr-un singur program de dezvoltare rurala pentru fiecare regiune in parte si intr-un singur mecanism pentru dezvoltare rurala durabila.

Punctul 8 - Finantare

Utilizarea resurselor financiare locale trebuie incurajata , in vederea promovarii proiectelor locale de dezvoltare rurala . Trebuie impulsionata utilizarea ingineriei financiare in cadrul tehnicilor de creditare rurala , pentru a mobiliza mai mult sinergia intre fondul public si privat , pentru a reduce efectele constrangerilor financiare asupra intreprinderilor mici si mijlocii , pentru a promova investitiile productive si a diversifica economia rurala.

Punctul 9 - Management

Trebuie impulsionata capacitatea administrativa si eficienta conducerilor regionale si locale , precum si a grupurilor comunitatii , acolo unde este necesar , prin asigurarea asistentei tehnice , a instruirii, a unei comunicari eficiente, a parteneriatelor si a raspandirii cercetarii , informatiei si schimbului de experienta prin retelele existente intre regiuni si intre comunitatile rurale de pe intreg teritoriul Europei.

Punctul 10 - Evaluare si cercetare

Adoptand in iulie 1997 " Agenda 2000", Comisia Europeana a propus punerea in functiune a unei politici coerente de dezvoltare durabila , in scopul de a asigura securitatea si calitatea produselor alimentare, garantarea unor venituri echitabile si stabile pentru agricultori, ca si respectarea imperativelor de protectie a mediului .

Pentru perioada 2000-2006 , in scopul coeziunii economice si sociale europene, politica si strategia de dezvoltare isi propun urmatoarele obiective:

suport pentru regiunile slab dezvoltate;

reconversia economica si sociala a zonelor de declin, a regiunilor care ar necesita ajustari structurale in sectorul serviciilor , a zonelor rurale in dificultate, a arealelor urbane defravorizate si a zonelor in care activitatea principala este pescuitul;

dezvoltarea resurselor umane , combaterea somajului si a excluderii sociale

Putem deci afirma ca sunt propuse schimbari importante pentru perioada de dupa anul 2000, comparativ cu perioada 1994-1999, schimbari ce privesc in mod special modalitatile de interventie a fondurilor comunitare, in sensul largirii actiunii acestora, sustinandu-se prin aceasta importanta care se acorda de catre UE dezvoltarii rurale.

Programele de dezvoltare rurala integrata din UE apartin conceptiei generale de evolutie a spatiului european si se refera la :

- continuarea reformei institutionale interne

- promovarea largirii UE prin crearea premiselor de aderare a unor noi state

- intarirea politicilor existente - respectiv a politicii agricole comune si a celei privind fondurile structurale

- introducerea pe teritoriul UE a monedei unice

- asigurarea cadrului financiar de sustinere a dezvoltarii

Date fiind decalajele existente intre tarile in tranzitie si cele din UE, in vederea sprijinirii aderarii la structurile de dezvoltare rurala integrata ale Comunitatii, a fost proiectat pentru a fi implementat Programul SAPARD.

4. STUDIU DE CAZ : Comuna Priboieni , Jud. Arges

Perspectiva geografica

4.1.1 Atestare geografica , delimitare teritoriala , satele componente

De-a lungul timpului pentru a delimita ruralul , geografii au utilizat paralel si succesiv mai multi termeni Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului delimitam doua categorii :localitati urbane si localitati rurale.

Comuna este o unitate administrativ - teritoriala de baza , care cuprinde populatia rurala , reunita printr-o comunitate de interese si traditii.

Comuna Priboieni este situata in partea central vestiva a judetului Arges din care face parte , pe valea Carcinovului , la 7 km nord de-a lungul soselei asfaltate ce leaga orasul Topoloveni de comunele din judetul Arges si la 35 km de Municipiul Pitesti, ocupand o suprafata totala de 24 km patrati. Punctele extreme ale comunei sunt ; la N- comuna Beleti- Negresti, la E- Comuna Bogati , despartite prin dealul Bogatilor, valea Glambocului, la S- orasul Topoloveni si la V- comun Calinesti.

Comuna Priboieni este asezata in apropierea coordonatelor geografice 25 grade si 2 minute longitudine estica si 44 grade si 7 minte latitudiene nordica, fiind una dintre comunele mari si vechi ale tarii.

Din cercetarile efectuate nu s-a putut afla precis de unde s-a luat numele, neexistand documente in acest sens. Totusi putem spune ca vechimea sa urca pana le Negru-Voda, legendarul descalecator al Tarii Romanesti. Aici s-a pastrat, pana la inceputul secolului XX o cruce construita din piatra pe care era scris ;  « Crucea lui Negru Voda « , aproape de adevar este Hrisovul din vremea lui Alexandru-Voievod « Domn a toata tara Ungro-Vlahiei , feciorul lui Mircea Voievod si a lui Mihnea » (1568-1577) in care se spune ca « da » mosie in Priboieni lui Stan si feciorilor sai si de o vie in Piscul Popii. Aces act dateaza din 15.04.7085 (1577).[4]

Baza localitatii Priboieni este catunul Paraschivesti in care sunt urmasii directi ai primilor locuitori, celelalte catune s-au format ulterior. Intr-un document ce a fost gasit in zidul bisericii Priboienii de Sus se vorbeste de jupan Cristea Ion povarnagiu, jupan, Raicu Ion - sarb, fost capitan in armata sarba, care, alaturi de preotii de atunci au ridicat in 1943 o noua biserica. Cu ani in urma cuprindea si o parte din comuna Beleti-Negresti, o alta parte din satul Tiganesti, dar, odata cu impartirea teritoriala incepand cu anul 1967 , satul Tiganesti este parte integranta a orasului Topoloveni.

Perspectiva sociologica

Atestare documentara , evolutia istorica

Cele mai vachi urme de existenta a omului pe aceste locuri dateaza din perioada geto- dacica, constand in monede geto-dacice tip Filip al II -lea , descoperite in satul Proriboieni. Tot aici a fost descoperita o moneda romana batuta de imparatul Gardian al- III -lea. In anul 1661 satul Priboieni impreuna cu catunul Albotele avea 456 case si 454 familii. In anul 1893 in Priboieni se inregistrau 462 familii contribuabile. La 1 iulie 1970 se inregistrau 3499 locuitori. In anul 1986 suprafata totala a comunei era 24 km patrati, iar populatia totaliza 4150 locuitori.

In prezent comuna este constituita din 8 sate :Priboieni(resedinta de comuna ), Albotele, Paraschivesti, Samaila, Pitoi, Valea -Mare, Valea -Nenii si Valea - Popii.

Populatia comunei cu mentiune pe componenta etnica

Populatia comunei este de 3655 locuitori, iar gospodariile populatiei sunt in numar de 1206.

Referitor la caile majore rutiere , teritoriul comunei aste strabatut de DJ 702 care face legatura cu DN 7(Pitesti- Topoloveni- Bucuresti) si cu DN 72 A 9 Campulung - Targoviste) apoi drumurile comunale 62 (Priboieni -Bogati), 65 (Priboieni- Samaila- Paraschivesti- Albotele- DJ 702) si 74 (Priboieni-Calinesti). Statia de cale ferata cea mai apropiata este comuna Calinesti la 10 km de satul de centru.

La nivelul judetului Arges comuna Priboieni prezinta legaturi rutiere cu resedinta de judet si orasele invecinate.

Ocupatia oamenilor din comuna este agricultura, pomicultuta si cresterea animalelor. Bogatia padurilor a dat posibilitatea locuitorilor sa fie mesteri iscusiti ai lemnului- dulgheri- din care isi construiau case in stil romanesc , muscelean cu pridvor in fata si cu stalpi armonios ciopliti si sculptati, cu porti masive sculptate cu migala si bun gust reprezentand ornamente geometrice. Interioarele locuintelor erau impodobite cu chilimuri tesute din fire de lana si servete tesute sau cusute.Tesutul in razboi nu era strain nici unei gospodine.

Populatia comunei este formata din cetateni de ednie romana cu un numar de 3655 locuitori printre care se afla si cetateni romi care nu si-au declarat aceasta etnie , procentul lor fiind mic, astfel incat nu este necesar ca in administratia publica sa se foloseasca limba minoritatilor.

Localitatea de resedinta

Localitatea de resedinta a comunei este satul Priboieni care isi trage numele de la denumirea Priboiu (unealta de otel pentru gaurit in fier ).

Autoritatile administratiei publice locale

Intreaga activitate din comuna Priboieni se desfasoara sub directa conducere a administratiei publice locale , in cladirea consiliului local din satul Priboieni, consiliul local ca autoritate deliberativa si primarul ca autoritate executiva.

Institutii in domeniul educatiei culturii sanatatii, asistentei sociale, presei.

Principalele institutii in domeniul educatiei

Incepand cu cei mai tineri cetateni si terminand cu cei mai in varsta , toti locuitorii comunei au posibilitatea sa se formeze din punct de vedere cultural, spiritual si profesional fofosind institutiile de invatamant si de cult existente in cadrul comunei :

- patru gradinite , patru scoli din care trei pentru invatamantul primar si una pentru invatamantul cu clasele I-VIII, o biblioteca comunala subordonata consiliului local Priboieni si coordonata de Biblioteca Judeteana Arges ; doua biserici ortodoxe subordonate Protoeriei Campulung Muscel ; doua camine culturale ; un dispensar uman, un dispensar veterinarprecum si o televiziune prin cablu Principalele functiuni economice , capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si tertiar precum si din agricultura

4.3. Perspectiva economica

4.3.1. Activitati economice de baza

Avand in vedere traditiile si posibilitatile locale, locuitorii comunei Priboieni desfasoara activitati economice cum ar fi :agricultura , cresterea animalelor, prelucrarea lemnului , fructelor, produselor animaliere, precum si comercializarea acestora.

Populatia activa ocupata la nivelul anului 2006 era de 86,5% din totalul populatiei, iar pe ramuri ponderi mai mari in totalul populatiei active erau detinute de industrie (50,1% -constructii masini , frigidere, piese auto) , agricultura (20,3%), comert (6,5%), constructii si transporturi (cate 3,9%)existand si 106 persoane in cautarea primului loc de munca. In prezent populatia activa ocupata a scazut, majoritatea ocupandu-se cu agricultura.

Resursa naturala de baza care constituie suportul economic al comunei o constitue fondul funciar agricol. Suprafata totala a teritoriului administrativ , este de 2302 ha , structura pe categorii de folosinta fiind - arabil 337 ha, livezi- 244 ha, pasuni- 372 ha,fanete- 72 ha, paduri- 1031 ha, neproductiv-13 ha, ape 19 ha. Terenul agricol fata de suprafata totala este de 29,105, pasunile si fanetele reprezinta 16,90%, arabil si livezi reprezentand 12,20%, iar padurile 45,57%.

Zootehnia cunoaste in ultimii ani o redresare , in special calitativa . Dupa recensamantul animalelor din 2005 numarul animalelor domestice se prezinta astfel:bovine- 345,cabaline - 146, porcine- 620,ovine -311,caprine 167,pasari-17700.

4.3.2. Infrasructura, servicii, patrimoniu public

Serviciile publice existente.

In comuna ca servicii publice functioneaza un oficiu postal, o centrala tetefonica digitala cu un numar de 515 abonati, o societate de cablu cu peste 500 abonati, mai multe magazine care apartin Cooperatiei de consum Priboieni . Pe raza comunei s-a mai construit si un Peco particular apartinand S.C. Midas cu sediul in Topoloveni.

Patrimoniul public si privat , componenta si intinderea acestuia.

Patrimoniul comunei a fost adoptat prin hotararea consiliului local nr. 20 din 10.08.1999 si aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 447 din 16.08.2002 si republicata in Monitorul Oficial nr. 609.bis /16.08.2002.

Patrimoniul comunei Priboieni este alcatuit din bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea publica si privata a comunei precum si din drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

Bunurile aflate in proprietatea publica si privata pot fi date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, pot fi concesionate ori inchiriate in conditiile legii sau pot fi atribuite in folosinta gratuit pe termen limitat persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitatea de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice .Vanzarea,concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, in conditiile legii .

Scopul acestor asocieri sau cooperari trebuie sa fie finantarea si realizarea in comun a unor actiuni, lucrari si servicii sau proiecte de interes public si local cum ar fi in domeniul introducerii gazelor in comuna,canalizarii, gospodarii.

Atribuirea si schimbarea denumirilor de strazi, piete, parcuri, oboare, statii ale mijloacelor de transport in comun precum si pentru obiective de interes local se va face conform Ordonantei Guvernului nr.63/2002 pri hotararea consiliului local.

Proiectele de hotarari ale consiliului local avand ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalitati ori evenimente istorice , politice, culturale sau de orice alta natura ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai dupa ce au fost analizate si avizate de comisia de atribuire de denumire judeteana. Hotararile consiliului local adoptate fara avizul comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept.

Insemnele specifice ale localitatii si modalitatile de utilizare a acestora se vor stabili potrivit prevederilor legale.

Adoptarea si modificarea Statutului comunei Priboieni se va face prin hotararea consiliului local si are ca temei Ordonanta Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul -cadru al unitatii administrativ - teritoriale.

4.3.3. Proiecte de dezvoltare rurala pentru anul 2007 - Comuna Priboieni[7]

Dezvoltarea rurala este considerata principalul instrument strategic utilizat pentru estomparea disparitatilor sociale si economice existente intre regiuni, decalaje determinate de gradul diferit de inzestrare cu resurse naturale, capital fizic,uman si financiar.

Problema dezvotarii rurale este o problema de actualitate. In aceasta esenta, ea vizeaza realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a valorilor spatiului rural, pe de o parte, si tendinta de modernizare a vietii rurale,pe de alta parte.Astfel, dezvoltarea rurala se afla la confluenta dintre tendinta de expansiune a urbanului, a dezvoltarii industriei si cerinta de a mentine, pe cat posibil, ruralul la dimensiunile sale cantitative, dar mai ales calitative actuale.

Principalele proiecte de dezvoltare preconizate a se realiza in comuna Priboieni sunt :

1. Constructie pod peste paraul Samaila

(valoare 8 miliarde lei - fonduri-- ordonanta nr 7)

studiul de fezabilitate

avize specifice

autorizare

licitatie constructie

2. Reabilitare si compartimentare local Primarie

(Valoare 8 miliarde lei - Ordonanta Guvernamentala din - fonduri-rezerve bugetare)

lucrari in curs de executie

invelitoare, compartimentare, montare usi si ferestre (termopan), zugraveli, montare mobilier, centrala termica etc.

3. Canalizare ape uzate menajere

(valoare 45 miliarde lei - fonduri-Ordonanta nr.7)

studiu de fazabilitate si proiect de executie (faza de autorizare si obtinerea fondurilor de executie a lucrarilor)

4. Reparatii capitale, sistem scoli si gradinite com Priboieni

(valoarea 10 miliarde -Fonduri structurale si de coeziune )

- faza de proiectare

BIBLIOGRAFIE

Aluas, I., Sociologia comunitatilor rurale, in Sociologia XLIII nr. 1-2, 1998.

Florian, V.,Rusu, M.,Toma L., Diagnoza economica, sociala si ecologica a spatiului rural in

Romania, IAE, Bucuresti, 1998.

Gavrilescu, C., Criteriul economic in aderarea Romaniei la Uniunea Europeana,CIDE,

Bucuresti,1999

Mihailescu , I., Matei, I., Satul romanesc, Editura Academiei, Bucuresti, 1985

Otiman , P., Dezvoltarea rurala in Romania, Editura Agroprint, Timisoara, 1997.

Rusu , M., Tipologii economice in spatiul rural : Gavrilescu, D., Giurca, D., Economie

agroalimentara- Romania 2000, Editura Expert, Bucuresti,2000

Rusu , M., Politici de dezvoltare rurala , in ; Alexandri, C., Davidovici, I.,, Gavrilescu, D, , B.,

Tratat de economie agrara ,Editura Expert, Bucuresti 2003

Rusu, M., Devoltarea rurala - politici si structuri economice, Editura Expert 2005 Guvernul

Romaniei , Dezvoltare rurala in Romania, Carta verde, 1998

Zamfirescu, O., Coordoanator, Monografia Comunei Priboieni

Date statistice - Primaria Comunei Priboieni

Proiecte de dezvoltare rurala in curs de derulare - Primaria Comunei Priboieni

Note de curs- Dezvoltare rurala.