Structura organizatorica a institutiilor/autoritatilor publice

STRUCTURA ORGANIZATORICA A INSTITUTIILOR/AUTORITATILOR PUBLICE

Organizarea structurala este un mod de aranjare a unor subdiviziuni organizatorice intr-o configuratie prestabilita, pentru realizarea obiectivelor. Rezultatul organizarii structurale il constituie structura organizatorica, adica un grup de persoane, subdiviziuni organizatorice si relatiile dintre acestea, astfel concepute si dimensionate incat sa asigure realizarea obiectivelor in conditii de eficienta[1].

Principalele componente ale structurii organizatorice sunt:

postul

functia publica

ponderea ierarhica

compartimentul

nivelul ierarhic

relatiile organizatorice.

1. Postul [3]

Cea mai simpla, dar si cea mai importanta componenta organizatorica, postul reprezinta un ansamblu de sarcini, responsabilitati si competente ce revin in mod curent unei persoane pentru realizarea obiectivelor individuale.

În acest sens, posturile de natura contractuala, care presupun exercitarea prerogativelor de putere publica, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare trebuie stabilite functii publice in conditiile dispozitiilor art. 107.

Functia publica

Functiile publice din cadrul unei autoritati/institutii publice se stabilesc in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile.

3. Ponderea ierarhica

Astfel, in conformitate cu prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/ privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Ø     pentru constituirea unui birou este necesar un numar de minimum 5 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unui serviciu este necesar un numar de minimum 7 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unei directii este necesar un numar de minimum 15 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unei directii generale este necesar un numar de minimum 25 de posturi de executie.

Ponderea ierarhica este componenta structurala care confera ordine in cadrul structurii organizatorice a institutiei sau autoritatii publice. Astfel, o supradimensionare a ponderii ierarhice ingreuneaza semnificativ coordonarea si controlul activitatilor desfasurate in institutiile publice, in timp ce o subdimensionare determina amplificarea nejustificata a costului structurii organizatorice .

4. Nivelul ierarhic

Numarul nivelurilor ierarhice are o importanta deosebita intrucat reducerea acestora atrage dupa sine scurtarea circuitelor informational-decizionale, evitarea distorsiunii informatiilor si cresterea operativitatii in conducere.

În acest sens, dar si din considerente bugetare, a fost instituit prin prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice la maximum 12 % din numarul total al functiilor publice.

5. Relatiile organizatorice

Vizualizarea structurii organizatorice se asigura de organigrama. Ca reprezentare grafica a structurii organizatorice, organigrama ilustreaza (evidentiaza), practic, toate componentele structurale - de la post la relatiile organizatorice. Cel mai raspandit tip de organigrama este organigrama piramidala, ordonata de sus in jos, ce se elaboreaza folosindu-se ca principale forme geometrice, dreptunghiurile si liniile, orizontale si verticale.

Organigrama autoritatii/institutiei publice solicitante, trebuie sa cuprinda: functiile publice de executie si de conducere, posturile contractuale de conducere si de executie; numarul de posturi pe fiecare departament (directie generala, directie, serviciu, birou etc.), compus din 1 conducator + nr. posturi executie.

Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Astfel, sagetile verticale reprezinta relatii de subordonare intre departamente sau intre departamente de nivel inferior si functia de la nivel superior; sagetile orizontale reprezinta relatii de colaborare intre departamente de acelasi nivel.

Relatii de cooperare se stabilesc intre compartimente amplasate pe acelasi nivel ierarhic si se reprezinta in organigrama punctat.

Relatiile de subordonare se stabilesc si se reprezinta in organigrama printr- o linie continua.

În relatiile dintre institutiile administratiei publice locale si consiliul judetean pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare, ci relatii de colaborare[8].

În baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, exista si autoritati administrative autonome[9].