Partidele politice si si introducerea sufragiului universal in 1918

Partidele politice si si introducerea sufragiului universal in 1918

In ceea ce priveste partidele politice si felul cum ele au luat pozitie fata de noua legislatie electorala, atat in timpul adoptarii acesteia cat si in etapa urmatoare, se constata ca toate au acceptat, in conditiile interne si internationale de dupa Marea Unire din 1918, principiul votului universal.Au existat insa, din partea unor cercuri politice conservatoare, incercari de a lovi in caracterul egal al votului universal sau de a spori rolul Senatului in sustinerea intereselor celor bogati.Astfel Partidul Conservator desi se

declara adeptul „progresului” aprecia ca votul

universal va face treptat educatia politica a

poporului si cerea in mod demagogic chiar votul universal pentru femei la nivelul judetului si comunei, precum si reducerea limitei de varsta pentru alegatorii de la Senat la aceia a alegatorilor pentru Adunarea deputatilor , totusi liderii consevatori pentru a limita aplicarea votului egal au sustinut fara a avea castig de cauza pricipiul votului plural, in special pentru alegatorii cu mai multi copii. In privita Senatului liderii conservatori au cerut ca acesta sa fie adunarea celor mai batrani fruntasi ai tarii care sa poata tine cat de cat in frau pornirea tinerilor si sa nu poata fi desfiintat de guvern.

Partidul Conservator Democrat , condus de Tache Ionescu s-a pronuntat pentru introducerea votului universal , egal, direct , secret si cu reprezentare proportionala, cerand extinderea acestui sistem de reprezentare si pentru alegerea senatorilor .

In documentele sale programatice , Partidul National Roman s-a pronuntat pentru introducerea votului universal , in limitele noii legislatii electorale adoptate de statul national unitar roman in anii 1918-1919.In acest sens este deosebit de semnificativ faptul ca acest partid a adoptat imediat dupa Marea Unire din 1918 ca program al sau, istorica Declaratie privind unirea cu Romania a Transilvaniei, Crisanei, Satmarului si Maramuresului-stravechi teritorii romanesti aflate mult timp sub domiatie straina- document votat unanim de Marea Adunare Natioanla de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 si care , in paragraful al treilea de la punctul III prevedea „ infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenele vietii publice:votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional pentru ambele sexe , in varsta de 21 de ani, la reprezentarea in comune, judete ori parlament”.

La randul sau Partidul Natinal Liberal –care repezenta interesele burgheziei industriale si financiar- bancare a sustinut sporirea senatorilor alesi si alegera consiliilor comunale si judetene prin vot universal.Astfel, in programul acestui partid adoptat la Congresul de la Iasi din 1921 , se afirma necesitatea „desavarsiri democratiei izvorata din expropriere si votul obstesc” fara insa a otravi sufletul prin actiuni demagogice- apreciere ce avea in vedere noile partide politice infiintate dupa Marea Unire din 1918, cu titulaturi care mai de care democratice si care reusisera sa dispuna de o insemnata infuenta in randurile alegatorilor.Dar venind din nou la putere la inceputul anului 1922, Partidul National Liberal a aplicat un sir de masuri restrictive ce contraveneau afirmatiilor de mai inainte, privind desavarsirea democratiei.

O alta grupare politica-Liga poporului , constituita in anul 1918 si transformata in 1920 in Partidul Poporului , avand ca initiator si presedinte pe generalul Alexandru Averescu, s-a pronuntat in materie electorala , in documentele sale programatice si in presa de partid , pentru introducerea votului universal, direct, secret, obilgatoriu si cu reprezentarea minoritatii in masura in care acesat fapt nu va stanjeni manifestarea libera a individualitatii politice.

La randul sau Partidul Taranesc, partid intemeiat in decembrie 1918 sub presedintia invatatorului Ion Mihalache din Topoloveni, a sustinut cu hotarare aplicarea integrala a a prevederilor noii legi electorale, in acest sens

documentul programtic al Partidului Taranesc, intitulat Declaratie de principii prevedea intre altele defiintarea Senatului si formarea unui parlament unicameral sub denumirea de Aduanrea Deputatilor, ales prin vot universal si cu reprezentare proportionala a minoritatilor electorale.In acelasi document programatic se propunea inscrierea in Constitutia tarii a referendumului ca modalitate de consultare larga a poporului in cazul infaptuirii unor reforme structurale in viata Romaniei.

Instituirea sistemului de vot universal , in noiembrie 1918 a constituit si un insemnat succes al miscarii muncitoreseti din Romania. Referindu-se la noua lege electorala din noiembrie 1918 , ziarul „Socialismul” din 10 decembrie 1918 , organul oficial de presa al Partidului Socialist din Romania aprecia ca „infaptuirea votului universal incontestabil ca reprezinta un progres, fata de sistemul electoral censitar” dar , preciza acelasi ziar „ politicianismul si coruptia politica s-au infipt prea adanc in sistemul nostru oficial ca sa dispara cu una cu doua prin schimbarea sistemului electoral.Programul electoral al Partidului Socialist din Romania , din mai 1919 , preconiza intre altele „votul universal pentru toti locuitorii , fara deosebire de religie, neam, sex, de la 18 ani in sus”, durata mandatului sa fie de 2 ani, alegatorii sa aiba dreptul de a revoca pe deputati , inainte de expirarea mandatului si desfiintarea Senatului.Acestea erau cele mai avansate prevederi in materie electorala din acea vreme.Socialistii sustinand si drepturi electorale depline pentru femei.

In timpul guvernului prezidat de Alexandru Averescu a fost redus numarul deputatilor si senatorilor si au fost introduse noi restrictii privitoare la alegerea militarilor in activitate si a unor categorii de functionari si intelectuali.In acest sens, printr-un decret lege , dat publicitatii la 3 aprilie 1920, erau modificate articolele 2, 4, 12, 32 si 34 din Legea electorala din noiembrie 1918. Astfel prin modificarea articolului 2 , un deputat era acum ales la un numar de 50.000 de locuitori fata de 30.000 pana atunci, iar prin modificarea articolului 4 , un senator era ales la 100.000 fata de 70.000 mai inainte.In acest mod , numarul deputatilor se reducea de la 568 la 367 iar cel al senatorilor de la 236 la 198.In acelasi decret –lege, militarii in activitate si toti cei care ocupau functii retribuite de stat , judet, comuna sau asezaminte de utilitate publica, ale caror bugete se aprobau de parlament , nu puteau fi alesi deputati sau senatori decat numai isi prezentau demisia din functia respectiva (articolul 12 modificat).Pe aceeasi linie restrictiva, o circulara din 25 aprilie 1920 , a Ministreului de Interne stabilea , intre altele ca toti cei care s-au facut vinovati pe 1 decembrie 1918 de vreo infractiune contra statului roman sau au tulburat ordinea publica erau nedemni de alege si de a fi eligibili.In timpul guvernarii averescane s-au format la nivelul parlamentului o comisie cu scopul de a elabora proiectul unei noi legi electorale unitare dar care intampina greutati si din cauza ca nu avusese loc desavarsirea unificarii adminsitrative a tarii , iar , intre timp pe 17 demebrie 1921 , guvernul lui Alexandru Averescu este demis de rege.Noul guvern conservator prezidat de Tache Ionescu , ultimul de acest fel din Romania , format la 17 decembrie 1921 , desi a avut in vedere si legiferarea unei noi legi electorale nu a putut infaptui o asemenea reforma pentru ca fost nevoit sa demisioneze la numai o luna de la instalarea sa , pe 17 ianuarie 1922, in urma votului de neincredere primit din partea parlamentului.