Analiza bilantului contabil la SC. Cooperativa de Consum Otopeni

Analiza bilantului contabil la SC.

Cooperativa de Consum Otopeni

Analiza patrimoniului net a firmei

A.1.) Ca diferenta dintre Activul Total si Datoriile Totale (exprimarea materiala a patrimoniului net):

Pe cei 3 ani avem urmatoarea evolutie a patrimoniului net:

Avand in vedere aceasta prima modalitate de calcul a Patrimoiului net, acesta ar trebui sa creasca continuu daca ritmul de crestere al Activelor totale este mai mare decat ritmul de crestere al Datoriilor totale ceea ce ar fi o urmare a unei gestiuni sanatoase a firmei, care ar fi denotarea obiectivului major al firmei - cresterea patrimoniului acesteia.

In cazul firmei cooperative analizate se constata ca ritmul de crestere al datoriilor (este adevarat ca sunt pe termen de sub 1 an) este mai mare decat ritmul de crestere al activelor totale. Ca si in cazul analizei ratelor aratata mai sus este necesara o preocupare mai mare a menagementului cooperativei in perioada imediat urmatoare (pentru cresterea autonomiei financiare a firmei la valoarea de peste 50%)

A.2) Ca suma a elementelor capitalurilor proprii

Patrimoniul net = Total Capitaluri proprii

2 Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta

2.1 Determinarea si interpretarea fondului de rulment, nevoiei de fond de rulment si a trezoreriei nete

a) Fondul de rulment

Fondul de rulment poate fi descompus in fond de rulment propriu si imprumutat

fondul de rulment = fond de rulment propriu + fond de rulment imprumutat

unde:

fond de rulment propriu = capitaluri proprii - active imobilizate

fond de rulment imprumutat = datorii pe termen mediu si lung

Fondul de rulment imprumutat este 0 pentru ca in cei 3 ani luati ca analiza nu am avut datorii pe termen mediu si lung

Calculul fondului de rulment

b) Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment = (Stocuri + Creante) - Creditele pe termen Scurt

Pe cei 3 ani luati ca comparatie nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce inseamna un surplus de resurse temporare comparativ cu nevoile temporare, situatie favorabila doar daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante.

c) Trezoreria neta

Trezoreria neta = Fondul de rulment - Nevoia de fond de rulment

{n anul 2002 trezoreria neta este negativa, ceea ce inseamna un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin degajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta Cooperativei de Consum "OTOPENI" de resursele financiare externe (ale furnizorilor in special).

{n anul 2003 si 2004 trezoreria neta este pozitiva, aceasta este rezultatul intregului echilibrului financiar al cooperativei. Trezoreria neta este pozitiva, atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie este favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat cooperativa dispune din abudenta de lichiditati care ii permit, atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Se poate vorbi, in acest caz, chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment = (Stocuri + Creante) - Creditele pe termen Scurt

Pe cei 3 ani luati ca comparatie nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce inseamna un surplus de resurse temporare comparativ cu nevoile temporare, situatie favorabila doar daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante.

c) Trezoreria neta

Trezoreria neta = Fondul de rulment - Nevoia de fond de rulment

{n anul 2002 trezoreria neta este negativa, ceea ce inseamna un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin degajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta Cooperativei de Consum "OTOPENI" de resursele financiare externe (ale furnizorilor in special).

{n anul 2003 si 2004 trezoreria neta este pozitiva, aceasta este rezultatul intregului echilibrului financiar al cooperativei. Trezoreria neta este pozitiva, atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie este favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat cooperativa dispune din abudenta de lichiditati care ii permit, atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Se poate vorbi, in acest caz, chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.

NOT~.

Cresterea trezoreriei nete pe baza exercitiilor contabile analizate, reprezinta Cash Flow-ul  (CF) fiecarei perioade, determinat cu formula:

CF = TN₁ - TN₀

TN₁ = Trezoreria neta la sfirsitul exercitiului contabil;

TN₀ = Trezoreria neta la inceputul exercitiului contabil;

Pentru exercitiul 2003: CF = 60 490 - (- 24 953) = 85 443 mii lei.

Pentru exercitiul 2004: CF = 357 656 - 60 490 = 297 166 mii lei.

Se constata ca CF - urile celor 2 perioade sunt pozitive si crescatoare de la o perioada la alta.

Aceasta semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, in consecinta o imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii cooperativei.

Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

Ratele privind structura activului

Ratele activelor imobilizate

a) Rata activelor imobilizate totale

= (activele imobilizate / total active) * 100

b) Rata imobilizarilor necorporale

= (imobilizari necorporale / total activ) * 100

Aceasta rata pentru cei 3 ani nu este deoarece imobilizarile necorporale sunt 0, deci rezulta ca rata imobilizarilor necorporale este 0 pe cei 3 ani.

c) Rata imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale = (imobilizari corporale / total activ) * 100

d) Rata imobilizarilor financiare

Rata imobilizarilor financiare = (imobilizarilor financiare / total activ) * 100

Concluzii rezultate din Analiza structurii Activelor imobilizate totale:

Se observa ca unitatea cooperatista analizata apartine sferei comertului cu ridicata. Rata imobilizarilor corporale este foarte apropiata de cea a activelor imobilizate, ceea ce demonstreaza preponderenta acestui element in totalul imobilizarilor.

Valoarea practic zero a imobilizarilor financiare si necorporale semnifica o activitate de investitii financiare restransa si deasemenea o pondere foarte mica a activelor intangibile in total active.

Ratele activelor circulante

a) Rata activelor circulante totale

Rata activelor circulante totale = (total active circulante / total active) * 100

b) Rata stocurilor

Rata stocurilor = (Stocuri / Total activ) * 100

c) Rata creantelor comerciale

Rata creantelor comerciale = (Clienti si conturi asimilate / total activ) * 100

d) Rata disponibilitalitatilor

Rata disponibilitatilor = (Disponibilitati si active asimilate / Total active) * 100

Concluzii rezultate din Analiza structurii Activelor Circulante Totale:

- Stocurile de marfuri s-au mentinut practic la acelasi nivel in primii 2 ani si au inregistrat o usoara crestere de cca. 1,3 % in ultimul an al analizei.

Creantele comerciale se afla la un nivel destul de ridicat (in jur de 20 %) dar inregistreaza o scadere continua (mai accentuata in anul al 2-lea), ceea ce demonstreaza o preocupare permanenta a menagementului pentru reducerea continua a acestora.

Disponibilitatile inregistreaza deasemeni o crestere continua (substantiala in anul al 3-lea), fapt care contribuie la cresterea de 6% a ratei Activelor circulante (practic cresterea acestei rate se datoreaza majoritar pe cresterea disponibilitatilor banesti ale unitatii).

Analiza structurii Pasivelor

a) Rata stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare = (capital permanent / total pasiv) * 100

unde:

Capitalul permanent = capital propriu + rezerve + subventii + rezultatul nerepartizat + provizioane mai mari de 1 an + Datorii pe termen mediu si lung

Total pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen < 1 an + Provizioane mai mici de 1 an. 

b) Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare = 100 * (Capitaluri proprii / Capital permanent)

c) Rata Datoriilor pe termen scurt:

Rata Datoriilor pe termen scurt = 100 * (Datorii pe termen scurt / Total pasiv)

d) Rata Datoriilor totale:

Rata Datoriilor totale = 100* (Datorii totale / Total pasiv)

Nota: La Cooperativa de Consum Otopeni Capitalul propriu = Capitalul permanent pentru ca societatea cooperativa nu are Datorii pe Termen Mediu si Lung, si deci Datoriile totale = Datoriile ce trebuie platite in termen mai mic de 1 an (datorii temporare). Ca urmare Rata B.2 = 100% si Rata B.3 = Rata B.4 (iar suma lor B.1 + B.3 = 100%).

Concluzii rezultate din Analiza structurii Pasivelor.

Din punct de vedere a structurii pasivelor societatea cooperativa a prezentat in primii 2 ani ai analizei o stabilitate financiara ridicata (prima rata de mai sus a fost mai mare de 50 %); aceasta situatie s-a degradat substantial in anul al 3-lea al perioadei analizate, cand aceasta a devenit practic egala cu 50% (nivelul minim dorit).

Deasemeni firma dispune de autonomie financiara, (Capitalul propriu = Capitalul permanent), Cooperativa de Cosum Otopeni nu a avut nevoie sa contracteze credite pe termen mai mare de 1 an (termen mediu si lung) in nici unul din cei 3 ani analizati.

Aceasta denota in acelasi timp o preocupare slaba (practic inexistenta) pentru investitii si deci pentru dezvoltarea societatii.

Faptul in anul al 3-lea se inregistreaza o scadere a stabilitatii financiare ceea ce impune o reorientare a politicii financiare a Cooperativei pe periada imediat urmatoare (in sensul scaderii datoriilor pe termen mai mic de 1 an).

Analiza corelatiei dintre creante si obligatii

a) Durata de imobilizare a creantelor (D_i):

D_i = (S_d * 360) / R_d

unde:

S_d = soldul mediu al creantelor;

R_d = rulajul debitor al conturilor de creante.

b) Durata de folosire a surselor atrase (D_f)

D_f = (S_c * 360) / R_c

unde:

S_c = soldul mediu al conturilor de obligatii;

R_c = rulajul creditor al conturilor respective.

Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate a firmei

1 Ratele de lichiditate sunt

a) Rata lichiditatii generale

Rata lichiditatii generale = active circulante  / datorii curente (pe termen scurt)

Interpretare:

Datoriile curente sunt formate in cazul cooperativei de consum Otopeni din obligatiile fata de furnizorii de marfuri. Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare, dupa unele surse, in conditiile incadrarii acestei rate in intervalul 1,2 - 1,8; Dupa alte surse in intervalul 2 - 2,2. Se constata ca unitatea cooperativa prezinta valori mult mai mici decit cele specificate ceea ce este o consecinta a gradului ridicat de indatorare pe termen scurt (asa numitul "credit comercial"). Aceasta poate fi un semnal de alarma privind capacitatea cooperativei de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Rata lichiditatii curente (intermediare)

Rata lichiditatii intermediare = (Active circulante - Stocuri) / (datorii curente)

Potrivit teoriei nord-americane aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de "testul acid".

Aceasta rata este de obicei subunitara; intervalul considerat satisfacator pentru aceasta rata este de 0.65 - 1.

Pe perioada analizata la Cooperativa de consum Otopeni aceasta rasta are o tendinta de scadere, si in ultimii 2 ani are valori sub intervalul mentionat.

c) Rata lichiditatii imediate

Rata lichiditatii imediate = (disponibil + investitii financiare pe termen scurt) / datorii curente

Interpretare

Un nivel ridicat al acestei rate arata o solvabilitate mare, dar poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a ratei nu constituie in acelasi timp o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.

2. Ratele de solvabilitate sunt:

a) Rata solvabilitatii patrimoniale.

Rata solvabilitatii generale = (Capitalul propriu) / (Capitalul propriu + Credite totale)

(este identica cu rata stabilitatii financiare)

Interpretare

Valoarea limita minima a acestei rate este de 0,3 - 0, Peste 0,5 situatia poate fi considerata normala.

In cazul unitatii cooperative analizate in primii 2 ani criteriul de performata enuntat mai sus este indeplinit, iar in anul 2004 este la limita inferioara.

b) Rata solvabilitatii generale

Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale

Interpretare

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale intreprinderii (active imobilizate si active circulante). Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a firmei este mai buna.

Cooperativa de Consum "OTOPENI" pe anii 2002, 2003 si 2004 a inregistrat o rata a solvabilitatii generale mai mare decat 1 ceea ce inseamna ca situatia financiara de ansamblu a cooperativei este mai buna.

Sinteza ratelor de lichiditate si solvabilitate ale Cooperativei de Consum "Otopeni"

Analiza echilibrului economico-financiar

a) Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare = (capital propriu) / (capital propriu + capital imprumutat)

b) Rata de finantare a stocurilor:

Rata de finantare a stocurilor = Fondul de rulment / Stocuri

c)Rata de autofinantare a activelor:

Rata de autofinantare a activelor = Capital propriu / (Active fixe + Active circulante)

d) Rata datoriilor

Rata datoriilor = datorii totale / active totale

Analiza pe baza rezultatelor

7.1. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune

{n cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune (T.S.I.G) se calculeaza o serie de indicatorii valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare.De aceea, indicatorii T.S.I.G mai sunt denumiti si marje de acumulare.

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune este:

Marja comerciala s-a calculat dupa formula:

7.2. Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

In elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in spatiu si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organismele abilitate in domeniu.

In cadrul ratelor de gestionare a capitalului se include:

a)  Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) caracterizeaza eficienta intregii activitati a firmei in cursul exercitiului.

Se determina prin relatia:

In care: P = profitul inaintea impozitarii

V = veniturlie totale aferente perioadei

b) Rata rentabilitatii economice a activului (Re) caracterizeaza eficienta elementelor materiale angajate in activitatea firmei.

Se determina potrivit relatiei:

in care : A = totalul activului

In cazul S.C. Cooperativa de Consum Otopeni situatia se prezinta astfel:

Rata rentabilitatii economice a activului la S.C. S.C. Cooperativa de Consum Otopeni a inregistrat ocontinua scadere in cei trei ani analizati in prezenta lucrare; pentru analizarea ei folosindu-se modelul urmator, aplicat pentru anii 2003 (anul 1) si 2002 (anul 0):

Re = (V/A P/V)

ΔRe = Re₁ Re₀ = 0.70 %

din care datorita modificarii:

vitezei de rotatie a activului:

(V₁ /A₁ P₀ / V₀) Re₀ =

rentabilitatii veniturilor:

Re₁ (V₁/A₁ P₀ / V₀)

c) Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc), denumita si rentabilitatea costurilor.

Aceasta rata are un rol important in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor sau tarifelor pentru prestari servicii.

(pentru anul 2002).

(pierdere)

(pentru anul 2003).

Rc₂ = (5070888 - 4937147) / 4937147 * 100 = 2.709 %  (pentru anul 2004)

Totalul veniturilor din exploatare (bilant)

Totalul cheltuielilor din exploatare

Se observa ca in perioada analizata rata rentabilitatii resurselor consumate creste continuu 5,33% in 2003 fata de 2002 si cu 2.04% in 2004 fata de 2003.

*** &&& ***

O alta grupa de rate care vizeaza eficienta capitalului investit, respectiv utilizat este formata din:

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu (Rf)

in care Pn = profit net

Kp = capital propriu

Rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent (rentabilitate economica) (Rp)

in care Pb = profit brut