CONTABILITATE SI INFORMATICA

ANALIZA SC CONSTRUCT SRL PE BAZA DE INDICATORILOR VALORICI

CUPRINS :

Cap.I.PREZENTARE FIRMA

1.1.Scurt istoric

CAP.II. INDICATORII VALORICI SI BILANTUL CONTABIL

2.1.Analiza activitatii de productie si comercializare, pe baza indicatorilor valorici

CAP.III. APLICATIE INFORMATICA DE GESTIUNE

3.1. Aplicatie

Principiile sistemelor informatice economice

CAP.IV. STUDIU DE CAZ IN CADRUL SC CONSTRUCT SRL PRIVIND INDICATORII VALORICI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Cap.I.PREZENTARE FIRMA

1.1.Scurt istoric.

Date Construct :

Numele firmei: CONSTRUCT S.R.L.
Anul fondarii: 2005
Profilul firmei:
Constructii civile si industriale, de cai de comunicatii terestre inclusiv infrastructura acestora.
Instalatii: sanitare, electrice, gaze naturale, conditionare si microclimat.
Director General: Bogdan Munteanu
Adresa: strada Lucretiu Patrascanu 7, bl. G2, ap. 50, sector 3
Personal: 43, din care conducere 4.
Cod Fiscal: R07545665
Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/8095/2005

Informatii generale:

Societatea comerciala CONSTRUCT S.R.L. a fost fondata in 2005 de asociatul unic Bogdan Munteanu.

Compania este axata pe constructii si instalatii, avand un colectiv de profesionisti cu experienta si reputatie in domeniile in care isi desfasoara activitatea.
Fondatorul, urmarind evolutia ascendenta a pietei imobiliare, au apreciat ca in Bucuresti si in zonele apropiate, in viitorii ani, domeniul constructiilor civile si industriale va inregistra o crestere, in cea ce priveste alocarea de resurse financiare. Atit constructiile noi cat si cele existente, vor solicita lucrari de volume si complexitati variate, de la reparatii simple ale instalatiilor pana la constructii la cheie.

Compania se angajeaza intr-un proces de dezvoltare dinamica, focalizat pe construirea unui sistem care sa produca, pe termen lung, solutii prompte, adaptate nevoilor clientilor. Specificul companiei consta in capacitatea de a intelege prin relatia cu clientul nu un contract rigid finalizat printr-un act de vanzare - cumparare a unui pachet de servicii, ci o permanenta interfatare constructiva, care transforma partenerii in prieteni si colegi de drum pe o perioada indelungata.

CONSTRUCT ofera stabilitate si echilibru intr-un mediu economic imprevizibil si preia din sarcina dumneavoastra acele activitati si domenii in care demonstreaza prin fapte, profesionalism si responsabilitate, o maxima competenta. Rezolvarea oricarei probleme implica o organizare specifica si o abordare structurata care sa conduca la solutia optima, generatoare de maximum de beneficiu in conditiile date.

Oferta in domeniul constructiilor este ampla si acopera practic toate nevoile unui potential client. Incepand cu lucrarile de constructii civile si industriale, constructiile de cai de comunicatii terestre, executarea de constructii destinate sportului, si terminind cu lucrarile de finisaje interioare si exterioare, nu exista in fapt nici un gen de lucrare la care compania sa nu raspunda cu promptitudine.

Totodata CONSTRUCT S.R.L promoveaza constructia de case pe structura de lemn. Motivul alegerii acestei variante constructive este raportul foarte bun pret/calitate. Avantajele unei astfel de case sunt, in primul rand, pretul, apoi faptul ca raportul termic este mai bun la o astfel de constructie si are durata de executie mica. In medie, o casa pe structura de lemn poate fi construita in 3 luni. Vorbim de o casa de locuit, nu doar de una de vacanta, o casa care dispune de toate functionalitatile si confortul unei locuinte moderne.

Compania este la fiecare pas alaturi de dumneavoastra. Se ocupa de toate etapele, incepind cu proiectul de arhitectura, de rezistenta si de specialitati, obtinerea autorizatiilor de urbanism si constructie si a celor pentru utilitati, si incheind cu executarea lucrarii propriu-zise.

In domeniul instalatiilor, CONSTRUCT are o oferta consistenta si capacitatea de a obtine autorizatiile RENEL, DISTRIGAZ si APANOVA necesare.

Ne-am adaptat in permanenta metodologia si serviciile astfel incat sa putem raspunde cerintelor ulterioare ale clientilor in timpul derularii proiectelor. Personalul CONSTRUCT este format din ingineri specialisti precum si echipe de muncitori calificati.

CAP.II INTOCMIREA SI REDACTAREA BILANTULUI CONTABIL

2.1.Analiza activitatii de productie si comercializare, pe baza indicatorilor valorici

Diagnosticul economic al productiei in expresie valorica prezinta o mare importanta deoarece conduce la dimensionarea valorica a volumului productiei ce urmeaza a se executa. Cei mai sintetici indicatori valorici utilizati in analiza economica a intregii activitati productive sunt:

cifra de afaceri (indicatorul sintetic economico - financiar care exprima volumul veniturilor obtinute de o unitate economica pe baza operatiunilor comerciale intr-o perioada data);

valoarea productiei marfa fabricate (exprima valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate  si serviciilor prestate in cursul unei perioade de timp si care urmeaza a fi vandute in afara unitatii economice);

valoarea adaugata totala (surplusul de valoare peste consumurile provenite de la terti, bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei);

valoarea productiei exercitiului (volumul total al activitatii productive intr-o perioada de timp determinata).

In cazul analizei activitatii de prod. si com. se inscriu sub aspectul normalitatii urmatoarele situatii:

I. Indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele productiei marfa fabricate (I_CA IQf):

a) Egalitatea dintre indicele cifrei de afaceri si indicele productiei marfa fabricate, (I_CA=I_Qf), semnifica mentinerea proportionalitatii dintre dinamica stocurilor de produse finite si ritmul livrarilor.

b) Daca I_CA>I_Qf atunci se inregistreaza o reducere a stocurilor de produse finite in perioada analizata fata de baza de comparatie.

II. Indicele productiei marfa fabricate este mai mare strict decat indicele productiei exercitiului (I_Qf>I_Qe) evidentiaza reducerea stocurilor de productie in curs de executie si a consumului intern.

III. Indicele valorii adaugate este mai mare strict decat indicele productiei exercitiului (I_VA>I_Qe) fapt ce reflecta reducerea ponderii consumurilor provenite de la terti in volumul total al activitatii realizate de intreprindere pe seama cheltuielilor cu materialele. Practic, aceasta presupune cresterea gradului de valorificare a resurselor materiale.

a) Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor realizate din vanzari de bunuri, vanzari de marfuri, executarea de lucrari si prestari de servicii, mai putin rebuturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

In afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare, cifra de afaceri se analizeaza si din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evolutia ei.

Ca principale modele de analiza factoriala pentru activitatea industriala pot fi utilizate:

I. II. III.

unde:

- Ns este numarul mediu scriptic de personal;

- Qf este productia marfa fabricata;

- MF este valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

- MF' este valoarea medie anuala a mijloacelor fixe productive;

- q_v este volumul fizic al productiei vandute;

- p este pretul mediu de vanzare pe produs (fara TVA).

Metodologia de analiza este expusa pentru primele doua modele. Sinoptic:

Modificarea cifrei de afaceri in anul 1 comparativ cu anul 0 este:

Influenta factorilor apare dupa cum urmeaza:

1) influenta modificarii numarului de personal:

.

2) influenta modificarii productivitatii muncii:

din care datorita:

2.1) modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii:

2.2) modificarii structurii mijloacelor fixe:

2.3) modificarii randamentului activelor fixe direct productive:

3) influenta gradului de valorificare a productiei fabricate:

.

.

b) Productia marfa fabricata (Qf)

Productia marfa fabricata exprima valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate in cursul unei perioade de timp si care urmeaza sa fie vandute.

Productia obtinuta destinata livrarii se poate determina pe baza urmatoarei relatii:

Qf = Vpf + Vle + Vsp

Vpf = Qv + (Sf - Si)

unde:

Qf = productia obtinuta destinata livrarii;

Vpf = valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate

destinate livrarii si produse reziduale);

Vle = valoarea lucrarilor executate;

Vsp = valoarea serviciilor prestate;

(Sf - Si) sau DQs = stocurile de produse la sfarsitul si respectiv la inceputul perioadei sau variatia productiei stocate.

Pentru calculul productiei marfa fabricata se utilizeaza informatiile din contabilitatea financiara, respectiv rulajele debitoare ale conturilor 345 "Produse finite' si 341 "Semifabricate' si rulajele creditoare ale conturilor 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate', 705 "Venituri din

studii si cercetari' si 708 "Venituri din activitati diverse'.

Scopul productiei oricarei firme cu caracter industrial este de a ajunge in situatia de "productie marfa', de a se realiza in conformitate cu exigentele pietei. Comparatia intre indicatorul "productia exercitiului' si "productia marfa fabricata' este deosebit de relevanta deoarece reflecta gradul in care rezultatele incluse in productia exercitiului au indeplinit si cerinta de "marfa' si masura in care stocurile s-au diminuat, sau dimpotriva, au crescut.

c) Productia exercitiului sau productia globala (Qe)

Productia exercitiului, denumita si productia bruta (globala), reflecta in expresie valorica volumul total al activitatii de productie desfasurate de catre firma pe perioada unui exercitiu financiar.

Relatia de calcul este:

Qe = Qv + DQs +Qi

in care: Qv = productia vanduta (sau cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare, exclusiv TVA);

DQs = variatia productiei stocate (cresterea/descresterea productiei stocate, in care se includ stocurile de produse finite, semifabricate, productie neterminata etc.);

Qi = productia imobilizata (respectiv, costul imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie).

Indicatorul "productia exercitiului' se determina periodic in functie de scopul analizei economice, iar informatiile servesc la:

- determinarea capacitatilor de productie, a numarului de utilaje, a volumului resurselor de munca, a dimensiunii activelor circulante;

- determinarea si analiza volumului de activitate si a modificarilor structurale ale elementelor componente;

- reflectarea corelatiilor cu ceilalti indicatori valorici ai activitatii de productie si comercializare a firmei;

- determinarea productivitatii muncii.

d) Valoarea adaugata (VA)

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenind de la terti, respectiv bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei.

Valoarea adaugata reflecta contributia unei firme la produsul intern brut (P.I.B.), reprezentand, pe de o parte, un indicator de performanta economico-financiara a firmei, iar pe de alta parte, un indicator in sistemul fiscalitatii.

Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii firmei in cauza.

Analiza factoriala a valorii adaugate

Un alt aspect al studierii valorii adaugate se refera la analiza factoriala care permite sublinierea factorilor ce au determinat modificarea acestui indicator precum si caile ce permit o evolutie favorabila in acest sens.

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza urmatorului model care evidentiaza legatura dintre valoarea adaugata, productia exercitiului si valoarea adaugata la 1000 lei volum de activitate

Dar

unde:

A_e - alte elemente care intra in componenta valorii productiei exercitiului exclusiv valoarea productiei marfa fabricate

Potrivit modelului factorial, valoarea adaugata este o functie de doi factori cu actiune directa:

- valoarea productiei exercitiului - factor cu rol cantitativ in cadrul relatiei matematice date;

- valoarea adaugata la 1000 lei productie a exercitiului

() - factor cu rol calitativ in cadrul relatiei matematice date.

Cel de-al doilea factor care actioneaza in mod direct asupra valorii adaugate, cheltuielile cu consumurile intermediare la 1000 lei productie a exercitiului , factor cu rol calitativ, reflecta nivelul eficientei economice al cheltuielilor cu consumurile intermediare.

Un alt model privind analiza factoriala a valorii adaugate descris de literatura de specialitate conform metodei sintetice a acesteia arata care sunt factorii cu influenta directa si indirecta asupra valorii adaugate, astfel:

VA=Q_e · (1-)= Qe ·

(1-)= reprezinta valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu (u.m.) productie a exercitiului;

M - consumuri intermediare ( cheltuieli cu materii prime, materiale, etc.)

Conform modelului sintetic, valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi si indirecti:

1) Modificarea valorii productiei exercitiului ΔQ_e (factor cantitativ extensiv), din care:

Modificarea fondului de timp consumat (ΔT), acesta din care:

Modificarea numarului mediu de personal (ΔN_S)

Modificarea numarului mediu de ore pe un salariat (Δt)

1.2) Modificarea nivelului mediu al productivitatii muncii orare ( )

Modificarea valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a

exercitiului (factor calitativ intensiv), din care:

2.1) Modificarea structurii productiei ( _gi sau Δ_si) pe feluri de produse

2.2) Modificarea valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produs ( )

Modificarea valorii adaugate in anul 1 comparativ cu anul 0 este:

ΔVA=VA₁-VA₀ , din care influenta factorilor apare dupa cum urmeaza:

Influenta modificarii valorii productiei exercitiului ΔQ_e ( ca factor

cantitativ extensiv)

ΔQ_e= (Q_e1-Q_e0)·

din care datorita influentei urmatorilor factori:

1.1) Influenta modificarii fondului de timp consumat (ΔT)

ΔT=(T₁-T₀) · ·

din care:

Influenta modificarii numarului mediu de personal (ΔN_s)

ΔN_S=(N_S1-N_S0) ·t₀ ··

1.1.2) Influenta modificarii numarului mediu de ore pe un salariat

(Δt)

Δt= N_S1 · (t₁-t₀) ··

1.2) Influenta modificarii productivitatii muncii orare ( )

=T₁·(- ) ·

2) Influenta modificarii valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului (factor calitativ intensiv)

= Q_e1· (-)

din care datorita influentei urmatorilor factori:

2.1) Influenta modificarii structurii productiei ( _gi sau Δ_si) pe feluri de produse

_gi= Q_e1· (-)

unde este valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu (u.m.) productie a exercitiului recalculata

2.2 ) Influenta modificarii valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produs ( )

= Q_e1· (- )

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor firmei

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor si factorii ce o determina, cu scopul identificarii cailor de sporire a rentabilitatii.

In acest scop se utilizeaza indicatorul rata medie de eficienta a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale, al carui model de analiza este urmatorul:

unde:

Ch reprezinta cheltuielile totale pe cele trei domenii de activitate (exploatare, financiare, extraordinare);

V reprezinta veniturile totale pe cele trei domenii de activitate;

g_i este ponderea (%) veniturilor firmei pe domenii de activitate;

c_i reprezinta cheltuieli la 1000 lei venituri, respectiv rata de eficienta a cheltuielilor totale, pe domenii de activitate.

Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea hotaratoare in totalul cheltuielilor, suma lor fiind in stransa dependenta cu realizarea obiectului de activitate al intreprinderii.

In scopul analizarii acestor cheltuieli se foloseste indicatorul rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activitati.

unde

R_che reprezinta nivelul de eficienta a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare);

Che sunt cheltuieli de exploatare;

V_e reprezinta veniturile din exploatare;

g_e este structura (%) veniturilor din exploatare;

c_e sunt cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii de activitati.

Analiza cheltuielilor cu personalul (salariile)

Analiza cheltuielilor cu personalul, vizeaza urmatoarele aspecte:

analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul;

analiza modificarii absolute a fondului de salarii;

analiza eficientei cheltuielilor cu salariile ca efect al respectarii

corelatiilor dintre ritmul de crestere a productiei si ritmul de crestere a fondului de salarii si a corelatiei dintre ritmul de crestere a productivitatii muncii si ritmul de crestere a salariului real nominal.

Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul

In aceasta etapa se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli in raport si de actiunea unor factori conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea cheltuielilor cu personalul in totalul cheltuielilor de productie si respectiv nivelul cheltuielilor la 1000 lei (u.m.) cu personalul venituri din exploatare sau cifra de afaceri.

In ceea ce priveste structura cheltuielilor cu personalul in totalul costurilor se au in vedere mai multe criterii:

A.    elementele componente ale cheltuielilor cu personalul, respectiv:

salarii tarifare (respectiv negociate);

sporuri acordate;

premii;

taxe de protectie sociala;

impozitul pe salarii;

C.A.S.

Aceasta structura a cheltuielilor cu personalul prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte normative si asupra carora firma nu poate actiona.

B.    structurarea acestor cheltuieli pe categorii de personal (muncitori,

ingineri, economisti, etc.), structurare utila pentru marcarea marcarea mutatiilor care s-au produs in structura personalului, s-au pentru eventualele comparatii cu firme similare;

C.    structurarea cheltuielilor cu personalul pe formele de salarizare

practicate(o asemenea structurare este necesara pentru a caracteriza eficienta formelor de salarizare in functie de particularitatile firmei respective);

D.    structurarea cheltuielilor cu personalul in raport de modul de includere

a cheltuielilor cu salariile in costul pe produs, ea fiind necesara in localizarea rezervelor pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Evident ca fiecare din aceste grupari vor fi utilizate in practica in functie de scopul urmarit de firma respectiva.

In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect, caracterizarea generala a cheltuielilor cu personalul pe baza indicatorului de eficienta cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoare adaugata, in practica economica se recomanda utilizarea indicatorului cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.

In literatura de specialitate se intalnesc urmatoarele modele de analiza:

C_s/1000=· 1000

sau

C_s/1000=· 1000

sau

C_s/1000=· 1000

unde:

F_s - fondul de salarii

V_e - venituri din exploatare

CA - cifra de afaceri exprimata in pret de vanzare

Q_a - valoarea adaugata

Fiecare dintre acesti indicatori exprima eficienta cheltuielilor cu salariile, care trebuie sa fie rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere a efectelor (venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoare adaugata) si ritmul de crestere a fondului de salarii ca efort pe linia costurilor. De asemenea caracterizarea generala a cheltuielilor cu personalul pe baza acestor indicatori de eficienta impune si analiza comparativa intre acestia.

Analiza modificarii absolute a fondului de salarii

In cadrul cheltuielilor cu personalul, fondul de salarii reprezinta ponderea cea mai mare alaturi de celelalte componente ale cheltuielilor cu personalul, cum ar fi: impozitul pe salarii, taxe pentru protectie, C.A.S., etc.

De aici apare concluzia ca elementul care determina modificarea cheltuielilor cu personalul este fondul de salarii. In aceste conditii se impune o analiza diagnostic a modificarii (respectarii sau nerespectarii) fondului de salarii atribuit.

O asemenea analiza diagnostic presupune urmatoarele judecati:

F_s=N_s · = t · = + adaos unde:

este salariul mediu anual; t este numarul mediu de ore lucrate de un muncitor; este salariul mediu orar; este salariul mediu orar tarifar stabilit in functie de gradul de calificare al fortei de munca; T este fondul de timp consumat.

= t = =

In aceste conditii modelul factorial al analizei diagnostic al fondului de salarii se prezinta astfel:

ΔFs=F_s1-F_s0

Asupra modificarii fondului de salarii actioneaza in mod direct si indirect urmatorii factorii:

influenta modificarii numarului mediu de personal (ΔNs): ΔNs=(N_s1-N_s0)·

influenta modificarii salariului mediu anual (Δ = N_s1 · (-)

din care datorita urmatorilor factori:

2.1) influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate de un muncitor (Δt): Δt= N_s1·(t₁-t₀)·

2.2) influenta modificarii salariului mediu orar ( = N_s1· t₁· (- )

din care:

2.2.1) influenta modificarii salariului mediu orar tarifar (ca element component al salariului orar) Δ

= N_s1· t₁·(- )

2.2.2) influenta modificarii adaosurilor la salarii (ca element component) Δad: Δad= N_s1· t₁· (ad₁-ad₀)

Analiza corelatiilor cheltuielilor cu salariile

Principalele corelatii ale cheltuielilor cu salariile sunt:

a) ritmul de crestere a cifrei de afaceri (respectiv venituri din exploatare si valoare adaugata) trebuie sa devanseze ritmul de crestere a fondului de salarii.

I_CA>I_Fs I_Ve> I_Fs I _VA> I_Fs

b) ritmul de crestere a productivitatii muncii anuale trebuie sa devanseze ritmul de crestere a salariului mediu anual nominal>

In cadrul celei de a doua corelatii nu este surprinsa modificarea numarului mediu de salariati (fapt care este consemnat in cadrul primei corelatii).

Respectarea acestei corelatii se reflecta in cresterea eficientei cheltuielilor cu salariile ce revin la 1000 lei cifra de afaceri, venituri din exploatare sau valoare adaugata. De asemenea, respectarea acestei corelatii se reflecta in mod favorabil in reducerea costului pe unitate de produs.

CAP.III. APLICATIE INFORMATICA DE GESTIUNE

3.1Aplicatie

Balanta contabila.

De aici vom putea sa vizualizam balanta contabila analitica sau sintetica in diferite formate, sa modificam soldurile initiale ale balantei si sa vizualizam o fisa de cont pe baza notelor contabile sau pe baza documentelor.

Inainte de a vizualiza Balanta contabila vom vizualiza 2 ferestre in prealabil

Prima fereastra este cea care ne avertizeaza sa nu uitam sa efectuam generarea notelor contabile din generare note contabile (figura 1).

Aceasta fereastra are rolul de a va avertiza asupra faptului urmator. Orice document introdus de dumneavoastra in cumparari, vanzari, bonuri de consum, casa, banca, mijloace fixe, raport de productie, etc, nu va fi regasit in cadrul notelor contabile sau a rulajelor balantei contabile pana ce nu va fi apelat modulul de generare note contabile.

Astfel daca ati introdus in ultimul moment o factura de intrare sau orice alt document primar asigurati-va ca ati efectuat o generare a notelor contabile in prealabil. Daca pur si simplu consultati balanta contabila pe o luna precedenta sau stiti sigur ca notele contabile au fost generate este sa suficient sa apasati pe butonul continua sau Esc.

In situatia in care sunteti familiarizat(a) cu programul puteti sa bifati ("nu mai afisa niciodata acest mesaj") pentru a evita aparitia acestei ferestre de fiecare data cand apelati modulul note contabile.

A doua si ultima fereastra inainte de vizualizarea balantei contabile este reprezentata de ferastra din figura 1 care ne solicita sa selectam intervalul de timp pe care dorim sa fie afisata balanta contabila. Implicit ni se propune luna curenta. In cele mai frecvente dintre cazuri vom apasa direct pe "Continua" pentru a vizualiza balanta contabila pe luna in curs. Daca dorim sa modificam intervalul de timp sa punem sa zicem 3 luni sau un interval de cateva zile atunci vom introduce data de pornire si data finala si vom apasa pe butonul "Continua" pentru a vizualiza balanta contabila.

Dupa ce am selectat si intervalul de timp putem observa balanta contabila in fereastra din figura 1.

Initial vizualizam toate conturile din planul de conturi indiferent daca avem rulaje sau solduri initiale pe conturile respective sau nu. Pentru a vizualiza doar conturile cu rulaje sau solduri, adica acele conturi care compun efectiv balanta noastra contabila vom bifa casuta de tip checkbox din partea dreapta jos a ferestrei intitulata "Arata doar conturile cu sold sau rulaje".

Daca dorim sa vizulizam in fereastra balantei contabile doar sinteticele care compun balanta contabila, atunci vom bifa casuta de tip checkbox din partea dreapta jos a ferestrei intitulata "Balanta sintetica".

Pentru a lista o balanta contabila, sau doar pentru a previzualiza inainte de listare, sau exporta in excel vom apsa pe butonul "Listare F10". Urmatoarea fereastra inainte de vizualizare este fereastra din figura 2.

De aici vom selecta formatul dorit. Fiecare formular de balanta contabila din figura 2 contine anumite coloane. Formularul 1 de la balanta sintetica corespunde formularului 1 de la balanta analitica si asa mai departe. Pentru a vizualiza ce coloane contine fiecare formular este suficient sa apasam click stanga pe formularul dorit din partea dreapta. Dupa ce ne-am decis asupra unui formular vom apasa dublu click sau "Enter" pe formularul respectiv pentru a lista balanta contabila in formatul dorit.

Foarte util pentru dumneavoastra se va dovedi formularul 3 desi in aparenta nu pare important. Coloanele continute de formularul 3 sunt: sold initial, rulaje curente, total sume si sold final. Acest formular este foarte util in situatia in care ati introdus soldul initial al unei balante contabile pentru o societatea abia definita si doriti sa verificati daca ati lucrat corect sau doar vreti sa identificati mai usor de ce nu obtineti egalitatea corecta a soldurilor initiale. Astfel soldurile initiale ale balantei contabile din formularul 3 trebuie sa fie egale cu soldurile finale ale ultimei balante contabile pe care o aveti si pe care o utilizati la introducerea soldurilor initiale in aplicatia CONT.

Tot din balanta contabila aveti posibilitatea sa vizualizati fisa de cont a unui cont anume. Pentru a vizualiza fisa de cont, veti selecta mai intai contul din balanta contabila, dupa care veti efectua click stanga pe butonul "Fisa contului" si in functie de informatiile dorite veti vizualiza fisa contului pe baza notelor contabile, sau pe baza documentelor.

Fisa contului pe baza notelor contabile cuprinde rulajele debitoare si creditoare pe contul respectiv dar centralizate pe tip de operatiune.

Daca doriti o situatie detaliata a rulajelor din contul respectiv veti vizualiza fisa contului respectiv pe baza documentelor. De aici veti putea urmari soldul initial, rulajele debitoare si creditoare pentru fiecare document in parte care ne afecteaza rulajele. O situatie deosebit de utila pentru a descoperi exact din ce documente anume a fost construit rulajul debitor sau creditor pe contul nostru.

Pentru a modifica soldurile initiale ale balantei contabile vom apasa pe butonul "Solduri initiale" din partea de jos stanga dupa cum putem observa si in figura 4

In fereastra "solduri initiale - balanta contabila" este afisat intregul plan de conturi de unde avem posibilitatea sa vizualizam si sa introducem soldurile initiale pe fiecare cont in parte.

Astfel pentru a modifica soldul initial pentru un cont dorit vom selecta contul din lista dupa care fie vom apasa direct "ENTER" fie vom efectua click stanga pe butonul "Modifica valoare".

REGULI PENTRU INTRODUCEREA SOLDURILOR INITIALE LA BALANTA:

1) in dreptul casutelor sold initial la 01 ianuarie se vor introduce soldurile initiale debitoare sau creditoare la inceput de an. In dreptul casutelor solduri initiale / rulaje precedente se vor introduce total rulaje precedente (incepand cu 01 ianuarie pana la sfarsitul lunii precedente). Atentie: la total rulaje precedente nu se vor include si sumele ce provin din soldul de la 01 ianuarie. O alta posbilitate desi nu foarte utila este sa introduceti direct soldurile initiale. In acest caz veti completa soldurile initiale debitoare/creditoare de la inceputul lunii in dreptul casutei solduri initiale / rulaje precedente.

2) In situatia conturilor sintetice care cuprind mai multe analitice, vom completa soldul initial doar pentru conturile analitice ale sinteticului respectiv. Soldul initial al contului sintetic va fi lasat necompletat fiind calculat automat de program. In cazul in care ati completat atat soldurile initiale de la conturile analitice cat si soldurile initiale de la conturile sintetice programul va genera un avertisment data viitoare cand consultati balanta contabila.

3) Nu este permis sa aveti decat un cont sintetic si mai multe analitice care sunt definite la randul lor sintetice pentru alte conturi. Aplicatia CONT va va sesiza in cazul in care se produc astfel de situatii ( de ex: cont sintetic 512, cont analitic 5121 care are la randul sau urmatoarele analitice 5121.1 BCR si 5121.2 BANCPOST). In astfel de situatii puteti sa definiti contul 5121 cont sintetic (in loc de analiticul lui 512.

Pentru a adauga un cont nou sau a modifica relatia cont analitic - cont sintetic intrati in "Configurari diverse -> Plan general de conturi"

Principiile sistemelor informatice economice

Responsabilitatea conducerii, coordonarii, unui proiect de informatizare intr-un organism ne situeaza in fata realitatii urmatoare:

− termenele cuprinse in studiul de proiect trebuie respectate;

− decelarea problemelor legate de organizare si informatizare necesita o anumita "filozofie";

− existenta mijloacelor care sa permita localizarea si rezolvarea problemelor.

Orice metoda, cu ajutorul careia se poate defini, analiza, concepe si realiza un proiect care acopera activitatea unui domeniu bine definit, are la baza o filosofie proprie a derularii intregului proiect, urmarind detalierea fiecarei etape de studiu si aplicarea unor instrumente specifice.

Proiectarea si realizarea unui sistem informatic sunt operatiuni dificile, pentru ca obliga la luarea in considerare a tuturor factorilor sistemului om-masina. Daca acceptam ideile ca sunt mai multe modalitati de delimitare a domeniilor de studiu, ca sunt nenumarate mijloace de documentare, ca exista multe metode de conceptie si punere in exploatare curenta, rezulta ca cele mai multe dintre ele se pot folosi in mod combinat sau complementar.[10]

Amintim, in acest context, doua mari viziuni de conceptie a sistemelor informatice: abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down.

Abordarea ascendenta are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si, prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei. Este deci o consolidare a unui proiect care ne permite sa avem, in faza finala, informatizarea completa a unui sistem informational- organizational, specific unui organism economic supus analizei.

Aparatorii acestei abordari avanseaza argumentul ca este mai bine sa actionezi progresiv, decat sa mizezi pe ipoteza nerealista ca un proiect global poate fi tinut permanent la zi.

Abordarea descendenta consta in a cobori, pe scara piramidei ierarhice, pana la baza, realizand totodata si o analiza. Aceasta viziune considera ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul, fiind caracteristica pentru toate sistemele informationale.

Este mai bine sa se creeze si sa se realizeze din start un system informatic care sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniere globala, decat sa se incerce a se integra a posteriori, subsisteme informatice independente.

Metoda permite observarea sistemelor informatice sub mai multe perspective:

. perspectiva sistemica. In aceasta privinta, intereseaza totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus intregul este altceva decat suma partilor.

. perspectiva paralela date-prelucrari. Fata de alte metode care trateaza in mod privilegiat datele sau prelucrarile, se tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrari. Datele sunt elementele stabile intr-o organizatie, fiind luate in calcul intr-o "optica statica", iar prelucrarile sunt intotdeauna dinamice si sunt reprezentate prin instrumentele de sincronizare.

. perspectiva orientata pe niveluri. Exista in cadrul metodei niveluri de abstractie care corespund domeniilor de preocupare si care, la randul lor, determina viziuni descriptive. Nivelurile de abstractie sunt ierarhizate pornind de la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica.

. viziune globala asupra unui subansamblu reprezentativ. In majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind cel mai important. Grija de a nu lungi prea mult studiul domeniului respectiv si pretentia acestui studiu de fi exhaustiv sunt deseori contradictorii. Subansamblul reprezentativ (SREP) este solutia oferita de metoda, pentru a concilia aceste doua nuante contradictorii. Subansamblul reprezentativ presupune cu necesitate un studiu prealabil.

. perspectiva externa. Abordare date-prelucrari se simte la un moment dat de la debutul proiectului, evidentiind obligatia verificarii coerentei dintre date si prelucrari. Aceasta "reconciliere" dintre date si prelucrari se face prin intermediul modelelor externe.

Cap.IV. STUDIU DE CAZ

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia precum si raporturile dintre diferitele elemente patrimoniale si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata in cursul exercitiului 2009

Potrivit bilantului contabil la 31.12.2009 situatia patrimoniului SC CONSTRUCT SRL. se prezinta conform tabelului urmator.

Pe baza acestor date, se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurei din care face parte, si a concurentei.

Analizand datele de mai sus trebuie subliniat in primul rand faptul ca s-a inregistrat o crestere a activului cu 32,7 %, ceea ce in principiu constituie un rezultat pozitiv, acesta marcand si dezvoltarea activitatii intreprinderii.

In ceea ce priveste pasivul, ca fenomen pozitiv, poate fi marcata sporirea capitalului propriu. Dar in contrapondere se inregistreaza o majorare a datoriilor totale.

Analiza patrimoniului net (propriu) si a resurselor de finantare.

Patrimoniul net:

Analiza lui presupune determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite prin prisma elementelor componente . Rezulta o crestere a patrimoniului net cu 25,2%, determinat in principal de majorarea elementelor de activ.

In ceea ce priveste modul de finantare al patrimoniului net, acesta se prezinta astfel:

Patrimoniul net este finantat de capitalul propriu, in cadrul caruia s-au produs modificari structurale si anume scaderea ponderii capitalului social si a fondurilor proprii si cresterea ponderii rezervelor.

Indicatorii folositi in aceasta analiza sunt prezentati in tabelul urmator :

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.

Trezoreria neta este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment.

Analizand indicatorii prezentati se constata ca existenta fondului de rulment nu acopera nevoia de fond de rulment.

Un fond de rulment pozitiv este un semnal favorabil in ceea ce priveste solvabilitatea, dar nefiind cel putin egal cu jumatate din stocuri, nu poate finanta ciclul de exploatare.

Aceasta trezorerie negativa nu pune in cauza solvabilitatea intreprinderii; dar adevarata problema o constituie dependenta fata de banci.

Din datele prezentate rezulta si faptul ca rata de finantare a nevoii de fond de rulment este subunitara.

Analiza situatiei financiare.

Mentinerea echilibrului economico-financiar, care atesta starea de sanatate a firmei este conditionata de corelatia dintre factorii de succes si cei care conduc spre faliment (insolvabilitate). El constituie o premisa dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectivul sau pentru exprimarea multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar, in practica se folosesc cu precadere urmatorii indicatori:

a).Indicatori de diagnostic financiar :

Desi rata lichiditatii generale este buna situandu-se la un nivel de 3,0 % datorita volumului mare al activelor circulante, iar rata lichiditatii relative de 1,2 % este si ea buna, influentata de inregistrarea unor reduceri aproximativ egale la creante si datorii pe termen scurt, rata lichiditatii imediate, pe fondul blocajului financiar existent inca, se situeaza la un nivel total nesatisfacator, respectiv 0,23 %, indicand un volum redus al disponibilitatilor in conturile de trezorerie, care au si generat, de altfel, datoriile cu care se inregistreaza SC CONSTRUCT SRL la finele anului 2009, situatie reflectata si in valorile inregistrate de rata datoriilor.

Rata solvabilitatii se mentine la cote satisfacatoare, capitalul propriu mentinandu-se in proportie de din total pasiv.

Rata profitului inregistreaza un nivel de 1,4 % - nesatisfacatoare, cauzata in principal de impactul negativ al includerii amortizarii integrale in costurile de exploatare.

b) Indicatori sintetici economico-financiari :

Rata rentabilitatii economice de 1,9 % masoara eficienta activului economic. Pentru obtinerea cifrei de afaceri de 215.739 lei, societatea a dispus de mobilizarea unui activ de 351.270 lei obtinand un excedent de exploatare de 6.764 lei.

Rata rentabilitatii financiare de 0,5 % este satisfacatoare, iar capitalul social in urma reevaluarilor se situeaza la cote ridicate. Rata poate fi imbunatatita atat prin cresterea acumularilor (cresterea productiei si a vanzarilor in special la export) cat si prin cresterea rotatiei capitalului economic si a cifrei de afaceri, prin reducerea nivelului stocurilor si prin practicarea unor politici de investitii stricte.

Solvabilitatea financiara inregistreaza 64,7 %, imbunatatita fata de nivelul programat, situandu-se in limite satisfacatoare pe fondul general in care a evoluat activitatea in anul 2009

Perioada de recuperare a creantelor de 45,7 zile, se situeaza sub 90 zile, si este inferioara duratei de rambursare a datoriilor exigibile (70,8 zile). Aceste doua rate trebuie privite in stransa concordanta cu ratele de apreciere a creditului clienti-furnizori. Durata de incasare a clientilor este de 46,3 zile, iar durata de achitare a furnizorilor este de 59,7 zile. Aceasta asigura atragerea unor surse, fara dobanda, deoarece s-au diminuat creditele acordate clientilor, dar s-a prelungit cu 13,4 zile achitarea obligatiilor catre furnizori.

Rotatia stocurilor de 2,9 rotatii, imbunatatita fata de anul precedent (2,5 rotatii), dar situata sub nivelul programat - este satisfacatoare, fiind determinata de mentinerea unui stoc de produse finite - factor negativ - dar si de nivelul stocului de productie neterminata care se situeaza si el la cote ridicate dar din motive obiective. Ciclurile de fabricatie medii caracteristice fabricatiei societatii, tind in continuare prin structura sortimentala sa creasca datorita cresterii produselor cu grad mare de complexitate.

Pe baza celor trei documente de sinteza: bilant, cont de profit si pierdere si anexa, se obtine o serie de informatii si de situatii necesare luarii deciziilor.Bilantul are un caracter static. El face comparatie la un moment dat intre utilizari si resurse; se pot face comparatii intre bilanturi succesive (comparatii momentane).

O metoda de analiza - o reprezinta raporturile inre doi termeni ai bilantului, raporturi care dau nastere indicatorilor economico-finaciari.

Se pot calcula si studia raporturi financiare intre posturi sau grupe de posturi semnificative de activ, pasiv sau ale contului de rezultate.

Este vorba despre un raport static - atunci cand termenii raportului sunt douaa stocuri si raport dinamic cand termenii sunt un stoc si un flux (post din contul de profit si pierdere).

Calculul si aprecierea situatiei de fapt a unei intreprinderi prin intermediul indicatorilor obtinuti cu ajutorul datelor bilantului este o metoda folosita des in tarile cu economie liberala.

Tehnica indicatorilor constituie un instrument de decizie financiara cu anumite conditii:

- sa se dispuna de mai multe bilanturi si conturi de rezultate care sa ofere posibilitatea de a contura tendinta de evolutie a indicatorilor;

- sa se stabileasca o baza de referinta semnificativa ceea ce presupune precizarea domeniului de activitatea si a dimensiunii organismelor de urmeaza a se compara.

CONCLUZII

In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asistam in ultimii ani la o evolutie mai rapida a sistemului contabil romanesc ceea ce impune alinierea la standardele de practica internationale si norme de conduita bine definite in exercitarea profesiei de contabil,norme ce trebuie adoptate de mediul de afaceri din Romania.

Globalizarea pietelor de capital si dezvoltarea relatiilor multinationale impun stabilirea unor standarde unice de raportare financiara Romania accede si ea la acest demers catre prezentarea unor situatii financiare transparente, comparabile si mai ales corecte, care sa asigure un sprijin real deciziei economice si interesului public.

Contabilitatea reprezinta o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor obtinute din activitatea desfasurata de persoanele juridice sau fizice.

Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara si fluxurile de trezorerie atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti sau potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.

Conducerea contabilitatii este obligatorie pentru persoanele juridice prevazute de Legea Contabilitatii nr.82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. Persoanele prevazute de lege pot conduce contabilitatea dupa cum urmeaza:

-in partida dubla - societati comerciale, companii nationale, regii autonome, institutii de credit ,societati de asigurari etc.

-in partida simpla - persoane fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri, unele organizatii non- profit.

Acest proces se circumscrie de altfel interesului European actual, acela de compatibilizare a reglementarilor contabile europene cu Standardele Internatinale de Contabilitate.

In prezent normele si reglementarile din domeniul contabilitatii, precum si planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, ale registrelor si formularelor comune privind activitatea financiar contabila se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice.

Situatiile financiare au ca obiectv general furnizarea de informatii complete, utile si corecte, asfel incat sa asigure imaginea fidela privind pozitia financiara in dinamica ei precum si performantele realizate de catre entitatea respective. Pentru a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare, precum si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata, entitratile economice trebuie sa respecte cu buna credinta, regulile privind evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare in acord cu principiile contabile de baza si anume: -principiul continuitatii activitatii; -principiul prelevantei economicului asupra juridicului; -principiul prudentei; -principiul independentei exercitiului;

-principiul permanentei metodelor; -principiul necompensarii; -principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv; -principiul intangibilitatii; -principiul pragului de semnificatie;

Ca o concluzie la cele relatate se poate aprecia ca forta de informare de care dispun situatiile financiare, datorita amplorii datelor cuprinse in prelucrare, a conceptiei si logicii de inregistrare, face din acestea o componenta de baza ce contribuie la desfasurarea in conditii optime a activitatii unitatii patrimoniale.

Progresele remarcabile pe linia constructiei si programarii calculatoarelor electronice apar ca o solutie valoroasa in preocuparea valorificarii, in toata complexitatea lor, a valentelor de informare ale lucrarilor de sinteza

Din cele relatate se poate aprecia ca sunt create conditiile de apelare in mai mare masura la tehnica de calcul in prelucrarea datelor contabile, cu implicatii favorabile in bunul mers al activitatii societatii.

Un aspect major, de la care pornesc si alte aspecte ce trebuie avute in vedere, este acela de a considera lucrarile contabile de sinteza ca o sursa puternica de informare, si nu ca o modalitate de a prelucra date in scopul urmaririi existentei si miscarii elementelor patrimoniale.

BIBLIOGRAFIE:

Andronie Maria, Analiza si proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

Baluta Aurelian-Virgil, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Belverd E. Needles, Jr., Henry R. Anderson, James C. Coldwel, Principiile de baza ale contabilitatii, Editia a cincea, Editura Arc, Chisinau, 2001.

Coman Florin, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2008.

Fusaru Doina, Gherasim Zenovic si colab., Aplicatii economice in Visual Basic si Access, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006.

Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria, Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara, traducere din limba engleza, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007.

Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.

Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,

Ionescu Luminita - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed. a III-a revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007 sau editiile urmatoare.

Ionescu Luminita - Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005.

Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, Metode si procedee de calculatie a costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.

Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.

Reglementari contabile si fiscale

1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.

2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.

4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, privind documentele

financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008.

5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.

6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor

formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiara si contabila si normelor privind intocmirea si utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.

7. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1.376/2004, pentru aprobarea normelor

metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis din 3 noiembrie 2004.

8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, M. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005.

9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicata in M. Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

10. Ordonanta Guvernului Romaniei 92/2003 privind Codul de procedura fiscala M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003, republicata in M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.

11. Hotararea Guvernului Romaniei 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, institutiilor financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, M. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008.

13. Legea contabilitatii nr. 82/1991 (r4). Republicata in M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.

14. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale. Republicata in M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.