Contabilitatea efectelor de comert

CONTABILITATEA EFECTELOR DE COMERT

Contabilitatea emiterii si circulatiei efectelor de comert poate fi organizata dupa practica franceza si cea romaneasca, pe sectiuni, corespunzatoare operatiunilor specifice, si anume:

contabilitatea efectelor de platit;

contabilitatea efectelor de primit;

contabilitatea efectelor de incasat (remise la incasare);

contabilitatea efectelor remise la scontare;

contabilitatea efectelor scontate;

contabilitatea efectelor andosate sau incasate prin alte tehnici (forfetarea si factoringul);

contabilitatea efectelor neplatite;

contabilitatea efectelor neincasate.

1. Efecte de comert trase la ordin si la vedere

Trasatura de baza a efectelor de comert este aceea ca ele pot fi trase la ordin. Cecul este in esenta un instrument de plata la vedere dar poate fi stipulat "la ordin' conform art.15 din Legea 59/1934 asupra cecului. Biletul la ordin este in principiu un titlu "la ordin' dar biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata in titlu este socotit platibil la vedere conform art. 105 din Legea 58/1934 asupra cambiei si a biletului la ordin. Cambia este prin excelenta un titlu la ordin dar este socotita la vedere in cazul in care nu este mentionata scadenta in titlu. Rezulta ca clauza "la ordin' a efectelor de comert presupune o scadenta de plata si circulatia prin gir. In lipsa indicarii scadentei opereaza termenul legal de prescriptie. Clauza "nu la ordin' face ca titlul sa fie transmisibil numai prin forma si efectele cesiunii de creanta ordinara.

Contabilitatea efectelor de comert din acest punct de vedere urmeaza distinctia dintre emiterea si circulatia lor. Efectele la vedere nu circula decat prin cesiunea de creanta ordinara, pe cand efectele la ordin circula de la beneficir la giratar nelimitat pina la scadenta. Avantajul clauzei "la ordin' este evident pentru mobilizarea creantelor si accelerarea platilor in economie.

Efectele de platit aflate in soldul creditor al contului 403"Efecte de platit' provin din obligatii comerciale fata de furnizorii intreprinderii (in contabilitatea franceza apare contul 403 "Furnizori - Efecte de platit'). Datorita distinctiei ce se face pentru furnizorii de imobilizari, in mod logic si contabilitatea efectelor de comert ce provin din obligatii fata de furnizorii de imobilizari se tine in cont diferit si anume contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari' (in contabilitatea franceza apare contul 405 "Furnizori de imobilizari - Efecte de platit'). Practica franceza arata ca in aceste conturi se inregistreaza si datoriile financiare legate de obligatiunile emise de intreprindere (billets de fonds).

Efectele de platit sunt recunoscute contabil prin creditarea conturilor de mai sus, dupa caz in corespondenta cu conturile de furnizori:

> in momentul remiterii in cazul biletului la ordin la vedere si cecului;

> in momentul acceptarii in cazul cambiei.

La inchiderea exercitiului, valoarea efectelor de platit neajunse la scadenta, raman inregistrate in contul 403 respectiv 405, cu exceptia cazului in care, scadenta este situata in jurul datei de inchidere a exercitiului, intr-o zi lucratoare, cand sumele respective se inregistreaza in creditul contului bancar, pentru o justa si prudenta apreciere a situatiei financiare a intreprinderii.genereaza inregistrarea in debitul contului bancar chiar daca incasarea este iminenta.

Efectele de incasat sunt efecte primite de intreprindere si depuse spre incasare bancii sale (care are corespondenta cu banca debitorului). Contul dedicat este 5113 "Efecte de incasat' este un cont de activ care se debiteaza cu efectele acceptate depuse la banca si se crediteaza cu efectele incasate.

Reglementarile contabile romanesti nearmonizate cu Standardele Internationale de Contabilitate (HG 704/1993) prevad debitarea contului 511 "Valori de incasat' pentru valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti si creditarea contului 511 pentru valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate si pentru valoarea sconturilor acordate. Se observa faptul ca cecurile nu sunt calificate drept efecte comerciale ci sunt mentionate separat.

Efectele de primit aflate in portofoliul intreprinderii, provin din creantele comerciale ale acesteia si sunt recunoscute contabil:

> in momentul receptiei de catre beneficiar, in cazul cecului si a biletului la ordin la vedere;

> in momentul acceptarii de catre tras, in cazul cambiei care este prin definitie un titlu la ordin.

Contul dedicat este 413 "Efecte de primit' (in contabilitatea franceza apare 413 "Clienti - Efecte de primit'), care este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea nominala inscrisa in efect, prin creditul contului "Clienti' la receptia sau acceptarea efectelor, si se crediteaza cu valoarea efectelor primite sau incasate.

In mod logic si sinalagmatic cu efectele de platit, in acest cont se inregistreaza si activele financiare incorporate de obligatiunile comerciale detinute de intreprindere. In legatura cu comisioanele bancare inerente si legale, aferente decontarii, amintim ca efectele comerciale sunt titluri de valoare care nu se platesc partial (iar cambia cu atat mai putin, suma inscrisa in titlu avand caracter abstract, literal si autonom), de unde rezulta ca in nici un caz banca de decontare nu retine comision din sumele inscrise in efectele de comert, cu exceptia scontarii care este o operatiune specifica cu implicare bancara.

"Cecuri de incasat', cont 5113 "Efecte de incasat' si contul 5114 "Efecte remise spre scontare'. In contabilitatea franceza obiectul contului 5113 "Efecte de incasat', il constituie efectele remise la incasare (effets remis a l'encaissement).

In opinia noastra, acest cont 511 se foloseste numai cand efectele sunt decontate prin banca, cum este cazul cecului sau scontarii cambiei.

Cambia si biletul la ordin nu este obligatoriu sa fie incasate respectiv platite prin banca. Mentiunile din titluri se refera numai la locul si data platii, plata se poate face direct prin casierie.

Inregistrarile contabile in cazul emiterii si platii unui cec:

Inregistrarile paralele in contabilitatea beneficiarului, tragatorului si trasului cu ocazia emiterii unei cambii sunt urmatoarele:

Inregistrarea raporturilor comerciale ce au facut posibila decizia tragatorului de a emite o cambie se succed in functie de pozitia de creditor sau debitor a fiecarei intreprinderi implicate ca in exemplul de mai jos:

Intreprinderea Y livreaza marfuri intreprinderii X in valoare de 3.000.000 lei, deci X are o obligatie de plata fata de Y in valoare de 3.000.000 lei. In continuare, (pana la scadenta obligatiei de plata) intreprinderea X presteaza servicii intreprinderii Z in valoare de 20000001ei, deci X are o creanta fata de Z.

Inregistrari contabile generate de decizia intreprinderi X de a emite o cambie in scopul de a compensa obligatia de plata fata de Y, cu creanta fata de Z la nivelul termenului celui mai mic, in vederea accelerarii platilor sau a mobilizarii creantelor in mediul comercial din care face parte.

In contabilitatea intreprinderii X care devine tragator pentru cambia emisa in valoare de 2.000.000 lei, emiterea cambiei se inregistreaza prin compensarea datoriei din contul 401 Furnizori analitic Y cu creanta din contul 411 Clienti analitic Z, compensare ce a reprezentat scopul emiterii cambiei.

2.000.000 lei 401Y = 411Z

Furnizori Clienti

Emiterea biletului la ordin se inregistreaza la emitent (cu rol de tragator si tras):

401B =

Furnizori Efecte de platit

Intrarea in posesie a titlului de catre beneficiar:

= 411S

Efecte de primit Clienti

In contabilitatea intreprinderii Y (beneficiar), intrarea in posesia cambiei se inregistreaza:

= 411X 2.000.000 lei

Efecte de primit Clienti

Incasarea la scadenta:

2.000.000 lei =

Conturi curente Efecte de primit

la banci

In contabilitatea intreprinderii Z (trasul acceptant), acceptarea cambiei se inregistreaza:

2.000.000 lei 401X =

Furnizori Efecte de platit

Plata la scadenta:

2.000.000 lei =

Efecte de platit Conturi curente la  

banci

2 Efecte de comert neplatite - Protestul cambiei

Inregistrarea efectelor comerciale neplatite respectiv neincasate, se realizeaza de catre ultimul obligat si de catre beneficiarul (posesorul legitim) efectului in momentul constatarii neplatii sau in momentul constatarii (dresarii) protestului in cazul cambiei.

In cazul cecului, neplata de catre tragator genereaza venituri curente prin debitarea furnizorilor corespunzatori la valoarea nominala a acestuia.

O cauza a neplatii cecului poate fi pierderea acestuia de catre beneficiar pina la scadenta de plata.

La tragator se inregistreaza neplata:

= 758

Furnizori Venituri din exploatare

La beneficiar se inregistreaza neincasarea:

Alte cheltuieli Clienti

In ceea ce priveste solutionarea neacceptarii si neplatii cambiei si a biletului la ordin, exista urmatoarele reguli:

< cambia si biletul la ordin are valoarea unui titlu executoriu pentru suma inscrisa in titlu impreuna cu dobanda (daca este stipulata), pentru dobanda legala calculata de la data scadentei, pentru cheltuielile de protest;

< posesorul unei cambii pe care debitorul cambial nu o onoreaza la scadenta, are dreptul sa intenteze o actiune cambiala prin care sa obtina o hotarare judecatoreasca asupra cambiei neplatite la scadenta si sa procedeze la executarea cambiala;

< protestul se intocmeste la cererea posesorului, contra acceptantului care este obligatul principal pentru plata cambiei, in contra trasului daca este vorba de o cambie neacceptata, sau in contra intervenientului acceptant;

< desi in principiu este interzisa tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricarui titlu de credit, exista posibilitatea tragerii unei contracambii. Daca la scadenta acceptantul unei cambii nu plateste, posesorul titlului, care doreste sa incasese mai repede suma care ii este datorata, va putea sa se despagubeasca prin tragerea unei noi cambii (contracambie) asupra unuia din girantii platibila la domiciliul acestuia, evitand astfel cheltuielile si intarzierile procedurii de executare cambiala.

Rezulta ca neplata cambiei si biletului la ordin se solutioneaza diferit de aceea a cecului prin proceduri de recuperare a valorii cambiale si actiunea de regres, si nu prin anularea titlului sau afectarea contului de rezultate.