Influenta anglo-saxona asupra unor economii nationale

Influenta anglo-saxona asupra unor economii nationale

Desi cadrul conceptual american al FASB nu a realizat integral sperante , in special de a fi o forta intelectuala puternica pentru ameliorarea situatiilor financiare, el constituie o forma mai evoluata a doctrinei contabile deoarece ofera contabilitatii o baza normativa-deductiva. El are o influenta puternica pe plan international, servind ca model pentru elaborarea altor constructii teoretice similare din tarile anglo-saxone (Canada, Marea Britanie), la nivelul organismului de normalizare internationala IASC si servind ca referinta altor tari preocupate de imbunatatirea procesului de normalizare contabila.

Utilizarea cadrului conceptual american are consecinte importante asupra contabilitatii traditionale:

obiectivul informatiei contabile, care permite luarea deciziei, se situeaza pe primul loc;

pentru a fi utila, informatia trebuie sa fie relevanta;

din utilizatorii informatiei, investitorii au locul preferential. FASB a ales investitorii dintre toti utilizatorii deoarece "pe de o parte, investitorii sunt singurii utilizatori care dispun de un model de decizie care a fost verificat si validat, iar, pe de alta parte, datele referitoare la reactia investitorilor, in momentul publicarii informatiilor contabile, sunt usor accesibile". (Feleaga, 1996a, p.256) Aici trebuie mentionat ca in SUA peste 80% din activitatea economica tranziteaza financiar bursa de valori.

se apreciaza de cercetatori cum ar fi Kaplan si Roll sau Sunder ca investitorii utilizeaza preferential informatia de tip cash-flow; ca urmare, FASB a recunoscut "virtutile" acestui tip de informatii. Conform FASB informatia trebuie "sa ajute investitorii actuali si potentiali, creditorii si alti utilizatori, in evaluarea marimii, esalonarea si determinarea incertitudinii, referitoare la fluxurile monetare". (SFAC 1)

comunicarea, pentru a fi relevanta, trebuie sa ia in considerare si informatii previzionale, nu doar pe cele publicate in documentele de sinteza.

Cadrul conceptual american privilegiaza modelul contabil bazat pe costul actual, chiar daca aceasta solutie nu a fost oficializata.

FASB sugereaza ca utilizatorii sa nu utilizeze informatia contabila ca unica sursa de informare ci sa consulte si alte surse cum ar fi jurnalele specializate, declaratii ale intreprinderilor, statistici guvernamentale etc.

Pentru a sintetiza, cultura contabila de tip anglo-saxon privilegiaza: investitorii, termenul scurt, bilantul in detrimentul contului de rezultate.

Se considera ca, in sistemele contabile ale Europei Occidentale, primatul realitatii economice incepe usor-usor sa-si faca loc, in special in cadrul grupurilor de intreprinderi multinationale unde apar conturile consolidate, conturi intocmite conform regulilor anglo-saxone (multinationalele sunt dominate, in majoritatea cazurilor, de capitalul american).

Ultimii ani se caracterizeaza printr-o puternica influenta anglo-saxona asupra sistemelor contabile ale tarilor Europei Continentale, care s-a exercitat atat pe plan conceptual cat si pe plan tehnic, iar instrumental prin care s-a realizat infuzia de contabilitate anglo-saxona a fost cea de-a IV-a Directiva Europeana. Pe scurt, se poate afirma ca influenta anglo-saxona in lumea contabila continentala este resimtita pe patru coordonate si anume:

afirmarea principiilor contabile fundamentale;

enuntarea unei finalitati pentru contabilitatea financiara: imaginea fidela;

consacrarea categoriei de "rezultat curent" care prevaleaza categoriei de "rezultat din exploatare", utilizat in exclusivitate anterior Directivei a 4-a;

introducerea Anexei ca al treilea cont anual.

Dintre tarile Europei continentale, Olanda este singura tara care, din punct de vedere contabil, se inscrie pe linia traditiilor anglo-saxone, caracterizata fiind de un minimum de regulamente si o alegere relativ libera a principiilor contabile. Acest lucru s-a dezvoltat in contextul in care au actionat trei factori fundamentali: concentrarea economiei olandeze, o foarte puternica dezvoltare a activitatii sale internationale, rolul important jucat de politica statului.

Asa cum considerau Warren, Reeve si Fess in cartea lor "Financial &Managerial Accounting", contabilitatea financiara afecteaza viata fiecaruia dintre noi intr-un fel sau altul. Datele contabile sunt esentiale pentru societatea moderna; cum societatea se schimba si contabilitatea se va schimba. Desi previziunile pe termen lung sunt riscante, doua parti ale contabilitatii evolueaza rapid si se intrevede o schimbare importanta in viitor: contabilitatea internationala si contabilitatea sociala, aceasta din urma reprezentand o latura a contabilitatii care inregistreaza si raporteaza impactul diferitelor organizatii asupra societatii. S-au identificat trei parti ale acestui tip de contabilitate:

prima sectiune inregistreaza si raporteaza impactul diferitelor organizatii in domenii ce afecteaza calitatea generala a vietii in societate;

a doua sectiune inregistreaza si raporteaza impactul programelor guvernamentale asupra realizarii obiectivelor sociale propuse;

a treia sectiune raporteaza impactul performantei corporatiilor, care se refera la responsabilitatile acestora in domenii ca poluarea apei si a aerului, conservarea resurselor naturale si practici de angajare de forta de munca egala.

Niculae Feleaga sustine in cartea sa "Controverse Contabile" ca cercetarea aplicativa, in functie de contextul economic si social al diferitelor tari, exploreaza domenii noi, cum ar fi contabilitatea resurselor umane, contabilitatea sociala, contabilitatea ecologica, contabilitatea in conditiile economiilor inflationiste si hiperinflationiste, calculul si utilizarea costurilor bazate pe activitati etc.

"Confruntata cu mediul economic care ne transforma rapid si in care raporturile sociale sunt miscatoare, contabilitatea se prezinta intr-o situatie din ce in ce mai dificila pentru a raspunde tuturor functiilor ce-i sunt atribuite: mijloc juridic de proba, instrument de control si de dare de seama, instrument economic de gestiune, element de arbitraj intre agentii economici. Contabilitatea nu este deci numai un instrument, ea este si un fenomen social traversat de contradictiile societatii si a devenit o miza pentru diferitii protagonisti sociali, fiecare incercand sa profite in functie de interesele sale. Produsul pe care-l furnizeaza nu poate fi decat rezultatul unui compromis intre asteptari si exigente multiple. Ea nu satisface pe deplin pe toti reclamantii, ceea ce, in ciuda tuturor, nu i-a alterat pana acum nici prestigiul si nici autoritatea". (Capron, 1994, p.157)