Contabilitate

Index » legal » Contabilitate
» REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR PRIVIND TREZORERIA LA S.C. ATALDOC S.R.L.

REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR PRIVIND TREZORERIA LA S.C. ATALDOC S.R.L.

REFLECTAREA IN CONTABILITATE A OPERATIUNILOR PRIVIND TREZORERIA LA S.C. ATALDOC S.R.L

1.Contabilitatea operatiilor efectuate in numerar

Operatiile de incasari si plati in numerar se efectueaza pe baza documentelor care au fost mentionate in capitolul 2 al lucrarii.Pe baza acestor documente casierul intocmeste registrul de casa in doua exemplare zilnic.Un exemplar, impreuna cu actele care stau la baza operatiunilor din ziua respectiva se inmaneaza contabilului iar celalalt ramane la cotor.

Contabilul inregistreaza act cu act operatiunile de incasari separat, evidentiind debitul contului "Casa", precum si operatiunile de plati separat, evidentiind creditul contului "Casa".

La sfarsitul lunii se insumeaza valorile pe conturi si se intocmeste nota contabila 1.Dupa intocmirea notei contabile aceasta se inregistreaza in fisa sintetica sah a contului "Casa".

2 Contabilitatea decontarilor fara numerar

Volumul cel mai insemnat al mijloacelor banesti se pastreaza in conturile deschise la banci, la fel cum cea mai mare parte din operatiunile de incasari si plati se face prin intermediul sistemului decontarilor fara numerar, datorita avantajelor multiple pe care la prezinta pentru fiecare agent economic si pentru economia nationala.

Sistemul decontarilor fara numerar consta in virarea unei sume datorate de debitor catre un beneficiar sau un creditor prin sistemul conturilor aflate la banci.Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de decontari reduce cantitatea de numerar aflata in circulatie,accelereaza circulatia banilor in deplina siguranta, se poate urmari cu certitudine si prin sistemul de evidenta a bancilor data efectuarii operatiunilor legate de strangerea si crearea obligatiilor, iar pentru disponibilitatile in cont se incaseaza dobanda.De aici interesul agentilor economici de a pastra disponibilitatile banesti la banci si a efectua operatiunile de incasari si plati prin sistemul de decontare.

Operatiunile de incasari si plati fara numerar ale S.C.ITAL KOL S.R.L. se efectueaza la banca Italo Romena unde are deschis cont curent.

Pentru efectuarea platilor se folosesc ordine de plata emise din initiativa societatii pentru cumparaturi de marfuri, prestari de servicii, etc.

Incasarea marfurilor vandute de S.C. ITAL KOL S.R.L. se efectueaza tot prin ordine de plata emise de clientii societatii.Atat incasarile cat si platile sunt evidentiate in extrasul de cont emis de Banca Italo Romena.

Extrasul de cont impreuna cu actele doveditoare ale platilor si incasarilor se inmaneaza de catre casier contabilului.Acesta inregistreaza act cu act operatiunile de incasari , evidentiind debitul contului 5121"Conturi la banci in lei" si operatiunile de plati, evidentiind creditul acestui cont, prin creditul, respectiv debitul conturilor corespondente.

La sfarsitul lunii se insumeaza valorile pe conturi si se intocmeste no contabila nr.2.Dupa intocmirea notei contabile se inregistreaza in fisa sintetica sah a contului.Decontarea prin cecuri din carnete de cecuri cu limita de suma se foloseste pentru livrari de marfuri, prestari de servicii si alte cheltuieli de transport, locatii,etc..Cecurile se elibereaza de banci la cerere.In vederea trecerii sumei pe carnetul de cec, solicitantul depune o dispozitie de plata in baza caruia se vireaza suma din contul de disponibil la banca in contul de carnete de cecuri cu limita de suma deschis special in acest scop.Cecurile se completeaza la efectuarea platilor cu cerneala sau pasta mentionandu-se atat pe cecuri cat si pe cotor, pe langa celelalte elemente si felul platii.In situatia in care au fost folosite toate filele din carnet, dar plafonul nu a fost consumat se poate solicita bancii un nou carnet pe care se trece suma ramasa sau restituirea sumei neutilizate, in contul de disponibilitati pe baza prezentarii carnetului.In situatia inversa se poate solicita prin dispozitie de plata suplimentara alimentarea cecului cu suma dorita.Unitatile pot solocita mai multe carnete cu limita de suma pe seama disponibilitatilor din cont.

Primitorul cecului il depune la banca sa cu un borderou in trei exemplare pentru incasare , pentru a ajunge in circuitul bancar la banca platitorului.Din cele trei exemplare ale borderoului unul se restituie beneficiarului si unul se restituie tragatorului.Banca platitorului achita cecul din contul tragatorului si crediteaza contul beneficiarului sau banca acestuia pe baza exemplarul 2 al borderoului de cecuri primit.

Din extrasele de banca se centralizeaza platile cu fila cec prin contul "Furnizori" si suplimentarile contului de cec prin creditul contului "Conturi la banci in lei".La sfarsitul lunii se intocmeste nota contabila nr.6 care se inregistreaza in fisa sintetica sah a contului.

3 Contabilitatea altor valori

In aceasta categorie sunt incluse: timbre fiscale si postale ,tichetele si biletele de calatorie, de tratament si odihna, tichete de masa si alte valori.Acestea se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 532 'Alte valori', care este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza :

valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori achizitionate (401, 531, 542)

In creditul contului se Inregistreaza :

valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna si a altor valori consumate (301, 428, 604, 624, 625, 626).

Soldul contului reprezinta alte valori existente.

S.C. ITAL KOL S.R.L. evidentiaza in contabilitate achizitionarea si consumul tichetelor de masa astfel :

5328'Alte valori' = 401 'Furnizori' 8.000.000

60'Cheltuieli privind = 5328 'Alte valori' 8.000.000

materialele nestocate '

4 Gestiunea financiara a intreprinderii

Gestiunea financiara cuprinde ansamblul actiunilor de administrare a resurselor banesti ale intreprinderii, aceasta folosind in acest scop metode de analiza si instrumente operationale care sa-i asigure o integrare eficace in mediul financiar.Gestiunea financiara a intreprinderii poate fi definita deci in raport cu cinci componente ale mediului sau financiar, asa cum rezulta,din figura urmatoare:

Instrumente de plata, Instituii financiare

de finantare si de specializate

garantare

INTREPRINDERE

Plata activelor Proceduri juridice Variabile de

financiare de regularizare regularizare

Gestiunea financiara se integreaza, alaturi de alte domenii functionale-contabilitate generala si analitica,informatica de gestiune,etc.-in functiunea financiar-contabila a intreprinderii.

Asa cum rezulta din literatura de specialitate, gestiunea financiara a intreprinderii integreaza doua domenii specializate si interdependente:

1.Domeniul operational care cuprinde :

- Credite

- Trezorerie

- Operational

2.Domeniul functional:

Planificare financiara;

Analiza financiara;

Studii de rentabilitate.

Obiectul gestiunii financiare poate fi definit si in functie de relatiile intre intreprinderi si sistemul financiar global, reflectate de o serie de indicatori referitori la obiectivele sale fundamentale si la responsabilitatile sale.

Scopul fundamental al gestiunii financiare este sa asigure maximizarea valorii intreprinderii si desigur,a valorii proprietatii proprietatii actionarilor sai.In aceasta privinta ,gestiunea financiara trebuie sa asigure calitatea si nivelul performantelor realizate de intreprindere in diferitele sale proiecte si activitati sa vegheze asupra mentinerii solvabilitatii si echilibrului financiar al intreprinderii,sa asigure protectie adecvata contra riscurilor financiare,generate de instabilitatea diferitelor componente ale mediului sau.

Valoarea intreprinderii este determinata de un ansamblu de factori cum ar fi:

1.rezultate din activitati si proiecte viitoare(+0

2.stoc de patrimoniu acumulat astazi(+);

3.riscuri induse din mediul financiar (-);

riscuri specifice intreprinderii -.

Studiul obiectului gestiunii financiare a condus la recunoasterea unui camp de responsabilitati specifice , distribuite pe trei faze ale unui ciclu fundamental asa cum rezulta din figura urmatoare:

1.Diagnosticul financiar

Referitor la :

-Punctele forte si slabe ale situatiei financiare ;

-Activitatea si performantele intreprinderii.

2.Decizii financiare

Gestiunea Gestiunea financiara pe Gestiunea financiara pe

Riscurilor termen mediu si lung : termen scurt :

-proiecte de finantare ; -decizii de trezorerie,

- proiecte de investitii. financiare, plasamente

CONTROLUL FINANCIAR

Avand in vedere aceste responsabilitati, gestiunea financiara ocupa un loc privilegiat in

cadrul functiunilor intreprinderii.Ea comporta o tehnica proprie si exigenta unei inalte

calificari.Organizarea intreprinderii trebuie sa asigure legatura necesara intre functiunea financiara

si celelate functiuni.

5 Fluxul de numerar - instrument de planificare financiara

Fluxul de numerar, ca instrument de planificare financiara, cuprinde informatii despre

1, disponibilul banesc la inceputul perioadei de activitate la care se refera,respectiv soldul initial al numerarului, in casa si in banca ;

2.incasarile in numerar previzionate pentru perioada de activitate considerata;

3.cheltuielile in numerar aferente perioadei respective;

disponibilul banesc la sfarsitul perioadei pentru care s-a intocmit situatia financiara.

Elaborarea unui flux de numerar presupune evaluarea a trei tipuri de activitati:

activitatea de productie propriuzisa;

activitatea de investitii;

activitatea financiara.

Fluxul de numerar se intocmeste pentru perioade definite de timp, de regula un an, cu defalcarea lunara si trimestriala.Aceasta lucrare ofera o serie de avantaje in previzionarea financiara si anume:

ofera,intr-o maniera sistematizata informatii referitoare la veniturile si cheltuielile in perspectiva unei noi perioade de activitate;

permite identificarea nevoilor viitoare de numerar ale firmei astfel incat sa se poata negocia din timp un credit, pentru depasirea unui eventual deficit de numerar;

identificarea din timp a excedentului de numerar cu scopul orientarii acestuia spre operatiuni rentabile;

permite determinarea posibilitatilor intreprinderii de a face investitii din fonduri proprii;

sustine cererea intreprinderii de credite, imprumuturi de la banci sau alte institutii financiare;

Intocmirea fluxului de numerar se bazeaza pe informatiile cuprinse in situatia previzionala a veniturilor si cheltuielilor, intr-o perioada viitoare determinata, precum si cele cuprinse in diferite situatii statistice intocmite de intreprindere.

6 Bugetul - parghie de control

Sistemul bugetar al intreprinderii reuneste doua elemente principale: un ansamblu de bugete si o procedura de control bugetar.

Obiectivele principale cuprinse in bugete sunt:

- sa acopere activitatea de ansamblu a intreprinderii;

- sa explice sistemul de autoritate ai intreprinderii;

- sa fie conexate cu stimulentele pentru a asigura caracterul motivational al bugetelor;

sa fie surse de informare , care sa permita cunoasterea evolutiei intreprinderii si adaptarea activitatii ei la fluctuatiile pietei.

Bugetul intreprinderii este segmentat pe domenii de activitate, astfel :

1.Bugetul comercial care cuprinde o viziune globala a incasarilor si a cheltuielilor.

2.Bugetul pentru investitii consta in exprimarea in termeni financiari a transelor de investitii necesare diferitelor proiecte prevazute pentru viitor.

3.Bugetul pentru productie cuprinde o serie de previziuni cantitative de productie,percum si evaluarea rezultatelor financiare.Pentru fundamentarea planului de productie se analizeaza posibilitatilede desfacere, precum si capacitatea de productie a intreprinderii, durata ciclului de fabricatie al produselor ce urmeaza a fi fabricate, calitatea si numarul de personal,etc.

Bugetul de aprovizionare se refera la asigurarea materialelor necesare productiei, in cantitatile necesare ,respectand o anumita scadenta de aprovizionare.

5.Bugetul serviciilor functionale cuprinde cheltuielile generate de buna functionare a serviciilor (plan, contabilitate, administartiv) ce contribuie la realizarea obiectivelor intreprinderii.

Pentru a asigura conditiile necesare realizarii obiectivelor prestabilite , bugetele trebuie asociate unui procedeu de control bugetar, al carui scop principal este de a urmari obtinerea rezultatelor propuse si de a determina echipa de conducere sa declanseze actiuni corective pentru obtinerea rezultatelor scontate.

7 Indicatori folositi in analiza financiara

Analiza financiara are ca obiectiv diagnosticarea starii de performanta a furnizate de documentele de sinteza: bilantul contabil, contul de rezultate si anexa la bilant.

Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza ce permit managerilor sa evalueze rezultatele obtinute si pozitia financiara a intreprinderii,viitoarele oportunitati,modul de organizare al activelor.De asemenea analiza acestor indicatori permite actionarilor , investitorilor, bancilor sa verifice modul in care intreprinderea isi gestioneaza resurselor de care dispune.

Cei mai importanti indicatori financiari, semnificativi pentru trezoreria unitatii pot fi grupati in:

A.Indicatori care reflecta achilibrul financiar al intreprinderii:

1.Fondul de rulment;

2.Necesarul de fond de rulment;

3.Trezoreria;

Lichiditatea ;

Fondul de rulment reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilieate pentru finantarea activelor circulante sau partea surselor stabile alocate finantarii activelor ciclice.

Modul de calcul este urmatorul

FR = Cpe - Ai

Cpe - capital permanent;

Ai - active imobilizate nete;

FR = Ac - Dts

Ac- active circulante

Dts - datorii pe termen scurt.

In cazul societatii studiate FR= 230.400-90.600=139800 mii lei.

Necesarul de fond de rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment, respectiv activele circulante care urmeaza sa fie finantate din surse stabile.

Relatia de calcul este urmatoarea :

NFR = (Ac - Dp) - [Ots - (Cr + Sc)]

Dp - disponibilitati si plasamente

Ots - obligatii pe termen scurt

Cr - credite curente

Sc - soldul creditor la banci

In cazul societatii studiate NFR = (230.400- 17.500)-[90.600-(0+0)] mii lei.

Trezoreria reprezinta echilibrul financiar pe termen scurt cand se compara fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment.

Trezoreria la nivelul intreprinderii este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor, pe termen scurt , aparute din evolutia curenta a incasarilor si a platilor , respectiv din plasarea excedentului monetar.

Modul de calcul este urmatorul:

T = FR-NFR

In cazul societatii studiate T = 139.800- 96.360=43.240 mii lei

Trezoreria pozitiva este generata de faptul ca fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment .In acest caz intreprinderea se gaseste intr-o sitiatie pozitiva, desi nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este semnul unei trezorerii, ci antrenarea resurselor in activitati eficiente.

Lichiditatea intreprinderii este indicatorul care arata capacitatea intreprinderii de a -si onora obligatiile pe termen scurt.

Lichiditatea poate fi apreciata cu ajutorul a patru indicatori:

lichiditatea curenta;

lichiditatea rapida;

lichiditatea foarte rapida;

solvabilitatea.

Lichiditatea curenta reflecta capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile pe termen scurt din activele de care dispune.Modul de calcul este urmatorul:

Lc - Ac/Dts;

Ac- active circulante

Dts - datorii pe termen scurt

In cazul societatii studiate Lc = 230.400/90.600=2,5

Lichiditatea curenta optima este corespunzatoare unui raport de 2:1.

Lichiditatea rapida reflecta capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile pe termen scurt din activele circulante lichide.

Modul de calcul este urmatorul:

Lr = (Ac - St)/Dts

Ac - active circulante

Dts - datorii pe termen scurt

St - stoc

In cazul societatii studiate Lr = (230.400-125.400)/10000 = 1.009

Marimea acestui indicator este considerata 1:1

Lichiditatea foarte rapida reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitatile unitatii.Modul de calcul este urmatorul:

Lfr = D/Dts

Dts- datorii pe termen scurt

D - disponibilitati

In cazul societatii studiate:

Lfr = 43.240/90.600 = 0.47

Marimea optima a acestui indicator este considerata intre [0.3-0.5]

Solvabilitatea intreprinderii reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora

obligatiile pe termen mediu si lung.

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura

acoperirea creditelor pe termen mediu si lung si a obligatiilor fata de proprietarii intreprinderii.

Modul de calcul este urmatorul:

SP = Cs IML+Cs)