Clasificarea drogurilor

CLASIFICAREA DROGURILOR

Substantele psihotrope, drogurile in general, pot fi clasificate tinand cont de actiunea lor in:

DEPRESOARE - acestea micsoreaza activitatea

sistemului nervos central, incetinind functiile vitale si reflexele. Ele au totodata functie calmanta si relaxanta. In doze bine determinate, acestea sunt utilizate in medicina, mai ales ca sedative si somnifere. Sunt depresoare ale sistemului nervos central: barbituricele si compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore.

HALUCINOGENELE - actioneaza asupra sistemului

nervos central si conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor. Cunoscute si sub numele de " droguri psihedelice", in randul halucinogenelor se inscriu, mai ales, dietilamida acidului dextrolisergic (L.S.D.), fencyclidida, psilocybina si unele amfetamine (Ecstasy, Adam).                    

ANALGEZICELE - ridica pragul perceperii durerii

si influenteaza reactia la durere, diminuand sau inlaturand tulburarile psihice care o insotesc (anxietatea, tensiunea psihica, indispozitia, etc.)

HIPNOTICELE - sunt substante depresoare ale

sistemului nervos central, care induc somnul. Barbituricele, metaqualona si clorhidratul sunt doar cateva dintre acestea. Numeroase droguri pot fi insa, concomitent si sedative.

STIMULENTELE - excita sistemul nervos central siintensifica activitatea creierului si a unor centrii nervosi din maduva spinarii. Anumite stimulente au pe plan intern si international o utilizare terapeutica legala; de exemplu: anorexigenele si unele produse pentru tratarea depresiunilor psihice[1].

Substantele psihotrope pot fi clasificate si dupa alte criterii

a)     dupa substantele din care deriva;

b)     dupa originea lor ( naturale, semisintetice sau

sintetice);

c)      dupa riscurile de a produce farmacodependenta sau

de a genera abuz;

d)     dupa efectele de ordin fizic si psihic;

e)     dupa regimul lor juridic;

O alta clasificare, foarte raspandita, a substantelor psihoactive care genereaza abuzul este urmatoarea[2]:

1.     Stupefiante naturale, semisintetice si sintetice:

A. Stupefiante naturale:

- Opiul extras din PAPAVER SOMNIFERUM;

- Morfina, codeina si tebaina extrase din opiu;  

B. Stupefiante semisintetice:

- Heroina (diamorfina);

- Hidromorfonul (dihidromorfina);

- Oxicodona - Eucodal;

- Etrofina;

C. Stupefiante sintetice:

- Metadona - Sintalgon;

- Meperidina, petidina, demerolul;

- Dextropropoxifena - Darvon;

- Pentazocina - Talwin - Fortral;

Produsi extrasi din CANNABIS SATIVA VARIETETEA INDICA: -Cannabis (marijuana);

Rezina (hasis);

Uleiul de hasis;

2.     Produsele extrase din arborele ERITROXILON COCA[3]:

frunzele de coca;

pasta de coca;

cocaina;

cocaina baza;

crack - ul;

3.     Barbituricele si alte sedative hipnotice:

barbituricele;

metaqualona, mecloqualona;

5. Tranchilizante minore:

benzodiazepinele;

diazepamul;

meprobamatul;

clordiozapoxidul;

6.     Amfetamine si substante analoge :

amfetamina;

metilamfetamina;

dimetoxiamfetamina (D.M.A.);

clorhidrat de metamfetamina;

suflat de metamfetamina;

fenmetrozina;

dendimetrozina;

fenetilena;

pemolina;

7.     L.S.D. si alte halucinogene :

L.S.D. (dietilamida acidului dextro-lisergic);

psilocybina si ciupercile psilocybe;

mescalina;

dimetiltriptamina (D.M.T.);

fencyclidina (P.C.P);

8.Droguri asemanatoare aflate sub control :

produse inrudite cu fentanylul, opiaceu sintetic;

heroina sintetica;

produse analoge inrudite cu amfetamina -

(exemplu : M.D.M.A. - metilendioximetamfetamina, cunoscuta si sub numele de ECSTASY - XTC );

9.     Solventi organici si inhalanti:

toluen;

acetona;

benzen;

tetraclorura de carbon;

cloroform;

eter etilic;

diversi alcooli si acetati;

Trebuie mentionat faptul ca lista substantelor psihotrope,

supuse controlului este susceptibila de a fi  completata in situatia in care apar noi produse chimice ce ar reprezenta pericol pentru sanatatea fizica si morala a omenirii.

Procedura se desfasoara astfel:

Daca Organizatia Mondiala a Sanatatii constata:

a)     ca o anumita substanta poate provoca :

o stare de dependenta;

o stimulare sau depresiune a sistemului nervos

central favorizand aparitia unor halucinatii sau tulburari ale functiei motorii sau ale judecatii sau ale comportamentului, sau perceptiei, ori dispozitiei;

abuzul sau efecte nocive comparabile cu ale unei substante supuse controlului.

b) ca exista suficiente motive sa creada ca substanta da sau risca sa dea loc la abuzuri in  asa fel incat ea constituie o problema de sanatate publica si o problema sociala care justifica punerea ei sub controlul international.

Organizatia Mondiala a Sanatatii va comunica Comisiei de Stupefiante o apreciere asupra acestei substante sau va indica, in special, in ce masura substanta da sau risca sa dea loc la abuzuri, gradul de utilitate a substantei in terapeutica, precum si recomandari privind eventualele masuri de control carora ar fi oportun sa fie supusa aceasta substanta in lumina acestei evaluari.

Tinand seama de comunicarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Comisia de Stupefiante va putea ca adauge respectiva substanta in tabelul I,II,III sau IV din Conventia privind Substantele Psihotrope din anul 1971, la care tara noastra a aderat prin adoptarea Legii nr.118/1992.