MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE AGENTIA  NATIONALA  ANTIDROG CENTRUL DE PREVENIRE,  EVALUARE SI CONSILIERE                                           ANTIDROG TULCEA

CLUBURI ANTIDROG

Proiect privind dezvoltarea unei retele de voluntari

si organizarea activitatilor de prevenire

a consumului de droguri in licee

CLUBURI ANTIDROG 2009-2010

Structura cursului

Curs I.

1. Scurta prezentare a proiectului Cluburi Antidrog (activitati de rezonanta din editiile anterioare).
2. Voluntariatul - reglementari legislative, drepturi si indatoriri.
3. Prezentarea atributiilor si serviciilor oferite de CPECA, respectiv ANA.
4. Informare privind fenomenul consumului de drog (definirea termenilor specifici, clasificari si efectele consumului de droguri ).

Curs II.

5. Drogurile licite. Tutunul. Alcoolul.

Curs III.

6. Drogurile ilicite.

Curs IV.

7. Tehnici de comunicare.

CURS I

Scurta prezentare a proiectului Cluburi Antidrog

Proiectul CLUBURI ANTIDROG este orientat spre dezvoltarea de abilitati educative, in domeniul comunicarii si prevenirii consumului de droguri, la adolescentii din mediul liceal sau scolile de arte si meserii, in vederea diseminarii informatiei catre populatia generale cu aceeasi varsta, in special colegilor de liceu. Dupa formare, elevii implicati vor constitui Cluburile Antidrog, structuri organizatorice de aplicare a proiectelor de prevenire a consumului de droguri in institutiile din care provin sau, in  mediul scolar, in general.

           Intentia organizatorilor se fundamenteaza pe faptul ca, dintre diferitele modele de interventie, transmiterea informatiei in grupul de egali se bazeaza pe un semnificativ sprijin empiric in ceea ce priveste eficacitatea. Aceste interventii sunt orientate spre invatarea si imbunatatirea unor abilitati cum ar fi: comunicarea, supravegherea comportamentului colegilor, stabilirea de norme si limite de comportament.

       Proiectul consta in selectarea a cate sase elevi din cele 10 licee din municipiul Tulcea, in speta de clasele a X-a sau a XI-a, care vor participa la sesiuni de informare pe tematica consumului de droguri si la un curs de formare pe tema comunicarii, sustinute de personalul Centrului Antidrog, Totodata, participantii la aceste cursuri vor deveni voluntari ai Centrului Antidrog si vor forma in cadrul liceelor din care provin, Cluburi Antidrog (nuclee de voluntari din diverse licee ce vor putea fi implicati in promovarea / implementarea / organizarea de diverse activitati de prevenire in unitatile scolare de provenienta si nu numai). Fiecare Club va avea ca sarcina, sub coordonarea si supravegherea specialistilor Centrului si profesorilor coordonatori de activitati educative /psihologi/sociologi din respectivele licee, organizarea unor activitati de informare pe tema consumului de substante legale si ilegale. Activitatile se vor tine in cadrul orelor de dirigentie si vor avea ca beneficiari elevi de clasele a IX-a, a X-a sau a XI-a, scopul lor fiind diseminarea de informatii in randul unui numar cat mai mare de elevi de liceu - care vor deveni beneficiari indirecti ai proiectului

Voluntariatul - reglementari legislative, drepturi si indatoriri

Ce este voluntariatul?

Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o prestatie materiala (adoptata de Consiliul National al Voluntariatului, iunie 2002). Totodata, potrivit Centrului National  ProVobis voluntariatul este  o activitate desfasurata din proprie initiativa, prin care orice persoana fizica, isi ofera timpul, talentul, energia in sprijinul altora fara a primi in schimb o recompensa de natura financiara.

SFATURI PENTRU VOLUNTARI:

* text adaptat de catre Pro Vobis si AID-ONG dupa Carta drepturilor Voluntarului elaborata de Centre National du Voluntariat, Paris (www.provobis.ro )

Sesiunea  1

Competente

La sfarsitul acestei secvente, participantii vor fi capabili sa:

 identifice nevoile tinerilor

enumere caracteristicile notiunii de consiliere pentru cei de aceeasi varsta

exemplifice activitatile specifice educatiei intre egali  pentru adolescenti si tineri

Sesiunea le furnizeaza tinerilor posibilitatea de a invata despre notiunea de educatie suport (engl. "peer counselling", "peer education", "peer support") acordat colegilor de aceeasi varsta in problematica promovarii comportamentelor sanatoase si a prevenirii consumului de droguri. Aceasta notiune este noua pentru voluntari  dar prin activitatile pe care le veti realiza vi se va  oferi prilejul de a constientiza notele definitorii si de a exersa tehnici pentru a deveni un eficient consilier/educator intre egali.

Activitatea 1:

Pas 1. La inceputul sesiunii de formare este scrisa pe o coala de flipchart urmatoarea propozitie AS DORI . . .    (ex. sa aflu mai multe informatii despre consumatorii de droguri, sa pot sustine sesiuni interactive etc ) iar fiecare voluntar va trebui sa spuna cel putin trei nevoi. 

Pas 2.  La sfarsitul formarii voluntarii vor avea in fata aceiasi foaie cu informatiile spuse la inceput si vor completa de data asta o alta propozitie:

AM AFLAT (DOBANDIT) . . ..(informatii, cunostinte etc )

Nimeni nu este criticat sau judecat, se accepta si se incurajeaza exprimarea libera, fara teama de a gresi si este descurajat "luatul in deradere".

Activitatea 2:

Pas 1. Este scrisa pe o coala de flipchart notiunea de educatie intre egali sau pentru colegi de aceeasi varsta. Fiecare participant va spune un cuvant la care se gandeste atunci cand aude aceasta expresie. Nimeni nu este criticat sau judecat, se accepta si se incurajeaza exprimarea libera, fara teama de a gresi in solutionarea problemei conform metodei de lucru numita asalt de idei (engl. "brainstorming").

Pas 2. Raspunsurile vor fi notate pe o coala de flipchart si vor fi analizate.

Pas 3. Se fac precizari teoretice - vezi pct. a "Definirea termenului de "educatie intre egali".

Activitatea 3:  Ce este educatia non formala si formala?

a. Educatia nonformala se bazeza pe experienta participantului.

- Adevarat

b. Participantii trebuie sa se adreseze educatorului cu dumneavoastra

- Fals

c. Educatia nonformala poate avea loc intr-o sala de clasa, de sport, in aer liber, etc

adevarat

d. Intre participanti si educator este necesar sa existe o relatie de subordonare ierarhica.

- fals

ETC

Activitatea 3 este adaptata dupa Suportul de curs "Metode creative folosite in activitatile de tineret, Fundatia Life disponibil pe www.life.org.ro

Prezentarea C.P.E.C.A. Tulcea si a personalului sau.

Scurta introducere.

Problema dependentei de droguri in societatea noastra reprezinta una dintre cele mai importante preocupari in prezent. De aceea, toate eforturile pentru a pune capat consumului de substante toxice si daunatoare sunt binevenite. Obiectivul fundamental pe care ni-l propunem este acela de a determina schimbarea sociala necesara pentru a putea reduce cererea si pentru a putea proteja, cu toate strategiile care ne sunt la indemana, categoria sociala a tinerilor, caracterizati prin lipsa de maturitate, in vederea infruntarii presiunilor individuale si colective. Ceea ce cunoastem cu certitudine este interesul deosebit ce planeaza in jurul drogurilor (incepand cu "drogurile legale", ca de exemplu tutunul si alcoolul, pana la drogurile ilegale).

Stim ca lupta impotriva puternicelor interese economice generate de piata drogurilor este foarte dura, dar putem face ca atitudinea tinerilor fata de consumul de droguri sa se schimbe si ii putem "vaccina" pentru a fi mai rezistenti la presiunile impuse de viata cotidiana; in acest fel, am castigat deja o batalie.

Prezentarea Centrului si a personalului.

Agentia Nationala Antidrog  (A.N.A.), infiintata in anul 2002, este organ de specialitate cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

 La nivel teritorial, Agentia actioneaza prin Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (C.P.E.C.A.), cate unul in fiecare judet sau sector.

Fiecare C.P.E.C.A. este incadrat cu personal specializat in domeniile

Asistenta sociala

Educatie-invatamant (Brinza Alina Geanina)

Prevenirea Criminalitatii (Parus Alina Teodora, Unguru Iulian - Coordonatorul Centrului)

Psiholog (Baclea Violeta);

Medicina

Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Tulcea

Asigura la nivelul comunitatii locale un sistem integrat de servicii medicale, psihologice si sociale, adaptat la nevoile consumatorilor de droguri.

Evalueaza fenomenul drogurilor la nivelul judetului colaborand cu autoritatile publice locale, organizatiile nonguvernamentale, mass-media si cu cetatenii, vizand cresterea responsabilitatii institutionale si civice privind reducerea de droguri.

Desfasoara activitati de informare, educare, comunicare, precum si alte activitati de prevenire la nivel local, in functie de factorii de risc identificati.

Elaboreaza proiecte si programe ce au ca scop reducerea cererii de droguri la nivelul judetului.

Acorda servicii de consiliere psihologica si psihoterapie, individuala sau de grup, consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri, familiilor, prietenilor si cunostintelor acestora.

Cunoastere si autocunoastere

            Cunoastere

Team building. Certificatul

Scop: participantii se vor cunoaste mai bine si vor fi incurajati sa dezvolte relatii interpersonale.

Timp: toata durata cursului.

Materiale necesare: cartoane/ hartie colorata A4, plicuri A4, markere colorate, creioane colorate.

Procedeu: Jocul este introdus la finalul primei sesiuni de curs, fiind o modalitate prin care participantii primesc recunoasterea participarii la curs. Astfel, participantilor li se spune ca fiecare dintre ei va primi un plic cu numele lor scris pe spate, in care vor gasi o diploma "in devenire" (o bucata de carton, o foaie colorata) care are scris pe spate numele persoanei careia ii vor inmana diploma. Pe tot parcursul cursului, participantii au sarcina de a observa persoanele ale caror nume sunt scrise pe spatele diplomelor, sa creeze diplome in functie de ceea ce au descoperit, sa le prezinte si sa le inmaneze detinatorilor in sesiunea de inchidere.

            Autocunoastere

Joc:

Jocul "Afisul meu publicitar" are drept scop asigurarea unei mai bune intercunoasteri intre membrii echipei de voluntari ce provin din unitati scolare diferite. Fiecare participant este rugat sa realizeze o lucrare - un afis - care sa-l reprezinte si pe care mai apoi il va prezenta colegilor sai. Timp alocat: 5/7 minute pentru realizarea lucrarilor si cate 2 minute pentru fiecare, in vederea  prezentarii lor.

AFISUL MEU PUBLICITAR

Cum ar arata un afis publicitar despre tine!

(Afisele publicitare se vor realiza pe coli mari de hartie si se vor prinde pe peretii salii de curs.

Cunoastere si autocunoastere.

Participantii la curs sunt rugati sa completeze urmatoarele afirmatii, facand referire la persoana lor.

Pagina de lucru:

CINE SUNT EU?

Oamenii de care imi pasa cel mai mult sunt . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ma simt mandru de mine pentru ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Oamenii pe care ii admir cel mai mult sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Imi place mult sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Imi doresc sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unul dintre cele mai bune lucruri facute de mine este . . . . . . . . . . . . . .

Mi-ar placea sa devin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Imi propun sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Prefer sa . . . . . . . . . decat sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Stiu ca pot sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exercitiul se va continua in felul urmator: participantii sunt rugati sa numere din cinci in cinci si sa-si retina numarul. Fiecare numar va primi cate o situatie dupa cum urmeaza:

Nr.1 : Completeaza din nou fisa de lucru imaginandu-ti ca esti un barbat de 29 de ani care consuma heroina de 5 ani de zile, in ultimii trei ani chiar heroina injectabila.

Nr. 2.: Completeaza din nou fisa de lucru imaginandu-ti ca esti un toxicoman ce ai trecut prin doua cure de dezintoxicare, dar fara succes.

Nr.3.: Completeaza din nou fisa de lucru imaginandu-ti ca esti mama unei tinere de 28 de ani care prizeaza cocaina, de care este dependenta de 1 an de zile.

Nr.4.: Completeaza din nou fisa de lucru imaginandu-ti ca esti un fost campion olimpic la box, care dupa ce si-a incheiat cariera sportiva cade in patima bauturii, cauza din care isi pierde locul de munca si prietenii.

Nr.5.:  Completeaza din nou fisa de lucru imaginandu-ti ca esti o femeie de 40 de ani care fumeaza zilnic cate 2-3 pachete de tigari pe zi, care vrea sa se lase de fumat pentru ca are probleme cu sanatatea dar nu poate, pe motiv ca a devenit mult prea dependenta.

 Dupa ce s-au completat fisele de lucru, participantii vor analiza diferentele aparute in cele doua fise de lucru.

Timp alocat: 10 min pentru completarea fiselor (cate 5 pentru fiecare); 10 minute pentru discutarea catorva dintre ele.

Termeni specifici. Aspecte legislative

1) Termeni specifici; aspecte legislative.

Particularitati si efecte ale principalelor droguri. Adevarat sau fals?

1) a)Termeni specifici; b) aspecte legislative.

a)     Termeni specifici

Brainstorming. Se listeaza pe flipchart toti termenii propusi de participanti. Se impart participantii in echipe formate din doua persoane, apoi li se ofera coli de hartie pe care sa noteze definitia termenului aflat pe foaia de hartie primita. Fiecare dintre grupurile formate desemneaza pe cel care va prezenta grupului definitia gasita. Dupa fiecare prezentare este solicitata parerea grupului si se noteaza pe flipchart definitia cu care sunt de acord toti participantii. Moderatorul poate interveni, dupa caz, in discutie, corectand afirmatiile participantilor.

DROG. Substanta care, odata consumata, poate modifica functionarea corpului, inclusiv a psihicului.

UZ. Consum, utilizarea unui drog. Se intelege de obicei ca un consum sporadic sau ocazional.

ABUZ. Consum de drog care dauneaza sanatatii (fizice, psihologice, sociale).

DEPENDENTA. Necesitatea de a consuma un drog.

DEPENDENTA FIZICA. Necesitatea de a consuma un drog la nivel organic.Formele de manifestare ale dependentei difera de la un individ la altul. Dependenta poate fi legata de consumul unui drog sau de utilizarea mai multor droguri: politoxicomanie).

DEPENDENTA PSIHOLOGICA. Necesitatea de a consuma un drog la nivel psihologic, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului si de a inlatura disconfortul psihic.

TOLERANTA. Necesitatea de a consuma o cantitate mare dintr-un drog pentru a se putea obtine aceleasi efecte ca la inceput. Incetul cu incetul, organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc adaptarea la drog. Este momentul in care ficatul isi exercita capacitatea de neutralizare si metabolizare a drogului.

ABSTINENTA / SEVRAJ. Necesitatea imperioasa de a consuma cat mai repede un drog de care cineva e dependent. In general, se produce dupa un interval de 10-12 ore de la incetarea administrarii drogului. Starea de abstinenta este foarte greu suportata de consumatorul de droguri, acesta suferind tulburari nervoase, tahicardie, spasme viscerale si musculare, varsaturi si salivatie abundenta, diaree. Aceste manifestari fiziologice sunt insotite de simptome psihice: insomnie, anxietate, agitatie psiho-motorie, crize de tip isteric.

b) Aspecte legislative. Cresterea cererii de droguri in randul populatiei generale si indeosebi in randul tinerilor constituie una din problemele actuale ale societatii romanesti. Proliferarea fenomenului consumului de droguri in Capitala si in marile orase a surprins opinia publica prin amploarea si gravitatea sa.

In anul 2000 statul roman a adoptat Legea nr.143 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, act normativ care asigura cadrul juridic in materie si raspunde recomandarilor O.N.U. ale Consiliului Europei si Uniunii Europene.

Avand in vedere tendintele de evolutie a fenomenului, atat la nivel national cat si international, conceptia romaneasca asupra modalitatilor de mentinere sub control a ofertei de droguri vizeaza urmatoarele aspecte:

sanctionarea corespunzatoare a oricarui act sau fapt ilicit legat de operatiunile cu droguri;

aplicarea unor pedepse diferentiate in raport cu natura si cantitatea drogurilor, precum si de caracterul organizat al faptelor;

- exonerarea de raspundere penala in cazul persoanelor care denunta autoritatilor competente inainte de inceperea urmaririi penale participarea la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii infractiunilor de trafic de droguri;

consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen si este supus masurilor de tratament medical si reinsertie sociala;

posibilitatea autoritatilor abilitate in acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrari supravegheate sau folosirea investigatorilor acoperiti si a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba in cazul comiterii unor infractiuni de trafic de droguri;

cooperarea interna si internationala intre institutiile abilitate in combaterea traficului ilicit de droguri.

CURS II

Droguri licite

Tutunul.

Fisa de identificare

Dintre efectele consumului de tutun pe termen scurt mentionam: tusea, respiratia urat mirositoare, infectii ale gurii, alterarea mirosului, riduri faciale, pete galbene pe dinti si pe maini, reducerea rezistentei la infectii respiratorii, sensibilitate la boli, costurile asociate fumatului etc.

Riscurile datorate consumului de tutun, pe termen lung

Boli de inima (infarct miocardic, angina pectorala);

- Deficiente in circulatia sangvina;

Boli respiratorii (iritari ale aparatului respirator, tuse cronica, bronsite);

Diferite tipuri de cancer (de gura, de laringe, esofag, duoden, plamani);

In cazul femeilor insarcinate: copii cu greutate scazuta la nastere, cresterea ritmului cardiac, cresterea probabilitatii de a aparea malformatii, un numar sporit de avorturi, risc marit de moarte neonatala;

Adevarat sau fals?

1. Unul din principalele motive pentru care fumeaza adolescentii este pentru ca doresc sa faca parte dintr-un anume grup.
2. Fumatul pasiv dauneaza nefumatorilor si-i face sa sufere de afectiuni respiratorii.
3. Fumatul ii ajuta pe oameni cand sunt nervosi.
4. O persoana care fumeaza un pachet de tigari pe zi, in fiecare zi timp de un an, va avea un litru de gudron depozitat in plamani.
5. Exercitiul fizic elimina efectele negative ale fumatului.
6. Este nevoie de un pachet de tigari pentru a accelera bataile inimii si tensiunea arteriala si pentru a altera circulatia sangelui si a aerului in plamani.
7. Majoritatea carora le place fumatul, nu doresc sa renunte la el.
8. Fumatul este una din cauzele principale ale afectiunilor cardiace.
9. Majoritatea adolescentilor pot renunta oricand la fumat.
10. Daca adolescentii renunta la fumat inainte ca acesta sa devina un obicei, ei pot sa fumeze.

Experiment

Grupul de participanti va fi impartit in trei grupe. Fiecarui grup i se vor pune la dispozitie materialele necesare pentru realizarea experimentului legat de fumat:

 grupul are la dispozitie o seringa, o tigara si un tampon de vata. Tigara va fi infipta in seringa, aprinsa. Se va trage usor de piston pana cand tigara se va termina. Se vor observa apoi peretii seringii care se vor ingalbenii.

 Grupul  va comenta rezultatele obtinute.

Alcoolul.

 Fisa de identificare.

Efectele alcoolului variaza de la individ la individ, depinzand de factori precum: cantitatea de alcool consumata, greutatea corporala a persoanei (la o greutate mai mare efectele sunt mai lente pentru ca alcoolul se dizolva in apa iar persoanele grase au o cantitate de apa mai mare in corp), daca se bea pe stomacul gol (alcoolul ajunge mai repede in sange).

Efectele pe termen scurt si riscurile consumului de alcool:

Pe termen lung efectele consumului de alcool la bautorii abuzivi sunt extrem de daunatoare:

• Sistemul digestiv: ulcer gastro-intestinal, diaree, pancreatita, boli hepatice;
• Sistemul respirator: laringita, bronsita, pneumonie;
• Sistemul endocrino-reproductiv: tulburari hormonale, scaderea libidoului, impotenta, tulburari ale ciclului menstrual;
• Sistemul muscular: miopatii acute si cronice;
• Sistemul nervos: tremuratul mainilor, pleoapelor, limbii, muschilor gurii si fetei
• Sistemul cardiovascular: hipertensiune arteriala si aritmii;
• Simptome psihopatologice: lipsa de orientare spatio-temporala, tulburari ale memoriei, sindrom paranoic, halucinatii.

Adevarat sau fals?

1. Alcoolismul este un semn de slabiciune.

2. Consumul moderat de alcool nu dauneaza unei femei insarcinate.

3. Betia si alcoolismul inseamna acelasi lucru.

4. Majoritatea medicilor si psihologilor au fost pregatiti pentru a diagnostica si a trata alcoolismul.

5. Nu este periculos sa conduci daca ai baut mai putin de trei pahare.

6. Majoritatea persoanelor alcoolice nu au un serviciu.

7. Consumul excesiv de alcool mareste riscul

8. Studiile releva ca si o singura intoxicare grava poate cauza deteriorarea ireversibila a creierului.

9. Daca o persoana inceteaza sa mai bea, nu mai este considerata alcoolica.

10. Oricine bea poate deveni o persoana alcoolica.

11. Amestecarea bauturilor determina imbatarea mai rapida decat daca s-ar consuma un singur fel de bautura.

Experiment

Elevilor li se vor pune la dispozitie urmatoarele materiale pentru realizarea experimentului: alcool, ficat de pasare, caserola, seringa cu ac. Elevii vor injecta cu alcool un ficat de pasare  si vor observa transformarile suferite de acesta dupa 20 min.

Se vor comenta rezultatele obtinute.

CURS III

Energizer. Cortina

Scop: la sfarsitul ex. participantii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine dispusi si motivati pentru sesiunile care urmeaza.

Timp: 10 min.

Materiale: o bucata de material sau hartie de flipchart.

Procedeu:

• Se impart participantii in doua grupuri egale;
• Cei doi formatori vor tine bucata de material intre cele doua grupuri formate;
• Participantii sunt rugati sa se ghemuiasca, in sir indian, astfel incat sa nu se vada cu cei de "dincolo" de panza;
• In cadrul fiecarei runde se hotaraste echipa care incepe;
• La comanda "start" a unuia dintre formatori din fiecare echipa se ridica, pe rand, cate un participant care trebuie sa pronunte repede numele "adversarului" care s-a ridicat in picioare.

Jocul se opreste la decizia formatorului.

Particularitati si efecte ale principalelor droguri.

Droguri ilicite.

Heroina.

Fisa de identificare

Heroina a aparut in terapie ca un analgezic (de doua ori mai puternica decat morfina).In stare pura este o pulbere cristalina alba, inodora, foarte fina, dar aspectul poate varia in functie de procesele de purificare sau de manipulare la care a fost supusa. Efectele sale sunt de mai scurta durata; aceasta face ca drogul sa fie deosebit de periculos, producand toleranta chiar si dupa putine doze, creand o importanta dependenta psihica si fizica.

Fiind un drog ilegal favorizeaza castiguri forte mari si exista riscul constant sa se obtina  heroina pe strada in conditii foarte proaste, heroina fiind cel mai adesea "taiata" (amestecata cu o alta substanta pentru a mari cantitatea de drog si a obtine castiguri mai mari). Aceste adaosuri pot produce moartea dependentilor de heroina sau cauza mortii poate fi supradoza de drog ) neputandu-se calcula cantitatea reala pentru o doza.

Riscurile consumului de heroina.

• Pierderea poftei de mancare, deshidratarea organismului (fapt ce poate contribui la aparitia unor boli, datorita slabirii organismului);
• Aparitia aproape imediata a sindromului de abstinenta ( numit "maimuta" datorita pozitiei pe care o adopta consumatorul) insotit de agitatie, neliniste, transpiratie abundenta, tremuraturi, dureri de muschi si oase ce devin insuportabile;
• Risc marit de moarte prin supradoza si / sau falsificare a drogului.

Cocaina.

Fisa de identificare

Riscurile consumului de cocaina:

• Dilatarea anormala a pupilelor cu imobilizarea irisului
• Uscarea gurii
• Cresterea transpiratiei si a temperaturii corpului
• Spasme si tremuraturi
• Voma
• Deteriorarea ritmului cardiac: tahicardie, aritmie
• Hipertensiune
• Avitaminoza si scaderea poftei de mancare
• Perforarea peretelui nazal din cauza inhalarilor
• Depresii si crize de agitatie (cu riscul de suicid)
• Obsesia de a se simti supravegheat si urmarit.

Cocaina induce dependenta psihologica severa.

Cannabis.

Fisa de identificare

Canepa a fost folosita inca din vechime pentru fibra sa la fabricarea franghiilor si uneltelor de pescuit; datorita continutului bogat in ulei, se foloseste si la fabricarea vopselurilor, baiturilor si sapunurilor, a hartiei. In anii 60, odata cu miscarea "hippy", consumul ei s-a extins si multi o considera un drog de initiere. Totusi se incearca sa se demonstreze stiintific utilitatea folosirii ei in tratamentul astmului sau ca remediu al tulburarilor aparute in chimioterapie.

Produsele vegetale obtinute din cannabis cel mai des intalnite in Romania in mod ilicit sunt marijuana si hasisul.

Energizer: Nodul marinaresc.

Scop. Participantii se vor distra, energiza si relaxa pentru sesiunile care urmeaza executand miscari fizice;

Timp: 10-15 min.;

Procedeu: moderatorul invita participantii sa formeze un sir tinandu-se de maini. Apoi solicita ajutorul unui voluntar, care este rugat sa paraseasca sala de curs pana va fi anuntat ca poate intra. Cei care formeaza sirul au ca sarcina sa se incalceasca fara sa-si dea drumul la maini. Este rugat apoi sa intre in sala cel care a fost afara si sa descalceasca "nodul" format de participanti, directionandu-i pe acestia cum sa se miste si ce sa faca, fara insa ca acestia sa piarda vreodata contactul unul cu celalalt. Jocul se termina in momentul in care participantii sunt din nou in cerc, tinandu-se de maini, asa cum erau la inceputul jocului.

Amfetaminele.

 Fisa de identificare

Amfetaminele au cunoscut o mare expansiune in timpul razboaielor ( Razboiul Civil din Spania si al doilea Razboi Mondial), cand erau date spre consum soldatilor pentru a-i "insufleti" sa iasa la lupta; tulburarile pe care le producea acest drog au facut ca soldatii sa traga chiar in proprii camarazi.

Barbiturice si tranchilizante.

Fisa de identificare

Barbituricele si tranchilizantele sunt drogurile cu cea mai mare raspandire in epoca moderna. Ele produc o puternica dependenta, iar daca se intrerupe consumul lor, apare sindromul de abstinenta caracterizat prin: anxietate, dureri de cap, insomnie, tulburari ale ritmului cardiac, tremuraturi, halucinatii, confuzie.

Droguri de sinteza.

Fisa de identificare

Mit sau adevar

Bauturile alcoolice "deschid apetitul".

Bauturile alcoolice fac sa creasca potenta sexuala.

Bauturile alcoolice, daca se "indoaie" cu apa sau sifon, sunt mai putin daunatoare.

Bautul alcoolului in timpul mesei ajuta digestia.

Tutunul te ajuta sa te relaxezi cand esti nervos.

Tutunul te ajuta sa nu te ingrasi.

Poti sa fumezi zilnic si sa fii un mare sportiv.

Tratamentele farmacologice sunt suficiente ca sa-i vindece pe heroinomani.

Heroina este un drog de stimulare.

Cocaina te stimuleaza si te face vesel.

Cocaina face sa scada pofta de mancare.

Cocaina poate provoca boli psihice grave.

Cannabisul nu este un drog, este un medicament utilizat in tratarea cancerului.

Cand incepem sa fumam "joint-uri" este foarte probabil ca sa sfarsim prin a consuma droguri mai toxice.

Cannabisul este un drog, nu un stimulent.

Amfetaminele cresc capacitatea sexuala.

Amfetaminele pot provoca o scadere importanta a ejacularii la barbati.

Amfetaminele reduc durata somnului si a poftei de mancare.

Drogurile de sinteza cresc capacitatea sexuala.

Putem inceta consumul drogurilor de sinteza cand dorim, fara prea multe probleme.

CURS IV

Tehnici de comunicare.

Comunicarea intre egali  este o modalitate inovativa de a promova un comportament fara risc si de a intari comunitatea locala prin intermediul tinerilor specializati in domeniul peer education. In acest sens, pentru a atinge obiectivele stabilite, consilierii/educatorii pentru egali au datoria de a respecta in activitatile pe care le desfasoara, urmatoarele principii:

Aceste directii de actiune alcatuiesc de fapt un fel cod etic al consilierii pentru tineri, pe baza caruia se realizeaza contractele personale, scrisorile de angajament pentru participantii la programe.

Sesiunea 2.

Competente:

Participantii la  sfarsitul sesiunii practice vor putea sa:

enumere principiile educatiei intre egali si sa faca deosebirea intre acestea

Activitatea 1 : Pasul 1 Se vor cere participantilor sa alcatuiasca un cod deontologic al educatorilor si consilierilor intre egali. Se vor crea cateva echipe responsabile de alcatuirea codului deotologic iar o parte din voluntari vor forma o echipa care va pune diverse intrebari dificile echipelor (responsabila cu evaluarea) ca orice echipa de evaluatori.

Pasul 2

Se va analiza in plen de catre traineri si se va scrie pe o foaie de flip-chart concluziile grupurilor. Se vor mentiona si principiile de baza.

c. Calitati pentru comunicarea intre egali

Consilierii/educatorii de aceiasi varsta  lucreaza cu persoane diferite, care vin din medii socio-culturale diferite si care au educatie diferita. Sunt selectati pentru potentialul lor de lideri si abilitatile de conducere (engl. "leadership") si pentru capacitatea de a-i ajuta pe ceilalti. Este necesar ca acestia sa asculte si sa ofere sprijin pentru nevoile fiecarui participant, sa respecte calitatile, interesele si aspiratiile exprimate. Nu trebuie sa judece sau sa critice opiniile colegilor.

Topul calitatilor necesare pentru a fi un consilier / educator intre egali:

deschis

informat

responsabil

de incredere, serios

respecta angajamente

suportiv

flexibil

sa aiba capacitatea de a motiva pe cei de aceiasi varsta

empatic

original

nu eticheteaza

nu judeca

sa accepte opinii diverse

sa posede abilitati de comunicare

sa fie onest

bun ascultator

Este necesar sa fie explicata fiecare calitate in parte (sa se si exemplifice)   

Totodata, un consilier/educator de tineri este: 

considerat de ceilalti lider, opiniile lui conteaza, este popular si poate influenta in mod pozitiv  grupurile de tineri si adolescenti;

manifesta abilitatea de a-i asculta pe ceilalti, nu-i judeca, furnizeaza informati;

are incredere in el si in cei cu care lucreaza;

este placut de ceilalti colegi;

actioneaza in echipe mixte;

 nu este in mod necesar cel mai bun elev(a) din clasa, dar poate fi extrem de activ in afara scolii (practica sporturi, este membru al unor cluburi, este voluntar in diverse programe educationale, are un comportament responsabil in comunitate, poate avea un angajament part time in lumea muncii);

doreste sa se implice ca voluntar pentru a vorbi despre perioada cand a fost angajat in activitati care presupuneau comportamente cu risc;

formeaza echipe de interventie cu adolescenti din cluburi, sporturi diferite, pasiuni diferite, dar carora le place sa ajute persoane cu interese comune

Sesiunea 3

Competente

La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor fi capabili sa:

identifice abilitatile si atitudinile necesare unui consilier care lucreaza cu egalii

analizeze strategiile prin care se pot dezvolta aceste abilitati si atitudini pentru un consilier/educator  eficient

Activitatea 1:

Pas 1. In grupuri, pe o coala de flipchart impartita in doua se vor  lista cat mai multe idei despre ce este si ce nu este consilierul/educatorul  intre egali. Veti desena in grup cate o caricatura a acestuia pentru fiecare din situatiile avute. Cineva din grup va prezenta raspunsurile in grupul mare.

Pas 2. Raspunsurile grupurilor vor fi sintetizate si notate pe o coala de flipchart. Ele vor fi analizate. Se vor da exemple pentru fiecare trasatura prin joc de rol cat mai amuzant, neobisnuit. Se vor explica mai ales raspunsurile gasite pentru ceea ce nu trebuie sa fie un consilier/educator, cu exemple practice.

Pas 3. Se vor discuta in grupul mare strategii de dezvoltare a atitudinilor si abilitatilor implicate. Tu ai calitati pentru a deveni un astfel de consilier? Plaseaza de-a lungul unei piramide calitatile care alcatuiesc portretul personal al consilierului pentru colegii de aceeasi varsta.

 Pas 4. Se fac precizari teoretice. Evaluarea activitatii prin trei propozitii.

Metode si tehnici specifice

 In cadrul educatiei intre egali este necesar cunoasterea si aplicarea metodelor si tehnicilor specifice:

• Discutia este o metoda importanta pentru formator si pentru participanti de a-si descoperi atitudinile fata de o anumita problema Putem incepe o discutie prin intrebarea "ce credeti despre . ."
• Dezbatere de grup este o metoda care are ca obiectiv prezentarea unei situatii problematice si incercare de gasirea unor solutii;
• Perechi de discutie este o metoda pentru analiza mai detaliata a ideilor. Se impart participantii in grupuri de doi (diade);
• Grupuri de lucru este o metoda prin care participantii sunt incurajati sa participe la diverse probleme specifice. Un grup poate avea 2-3 participanti dar marimea recomandata este de 6-8 participanti. Sarcina poate avea forma unei probleme care necesita o rezolvare.
• Brainstorming este o cale de a introduce un nou subiect de discutie, de a incuraja creativitatea participantilor. Are la baza ideea ca cea mai buna solutie se obtine prin cautarea unui numar cat mai mare de solutii. Se realizeaza astfel: se scrie termenul (ex. ce  este educatia intre egali) intr-un loc vizibil. Participantii vor veni cu temeni  care vor fi scrisi pe flip chart. Opriti brainstorming-ul atunci cand apare o criza. Nimeni nu are voie sa comenteze sau sa judece ideile celorlalti.
• Jocul de rol  permite improvizatia si scoate in evidenta situatii, evenimente necunoscute. Totodata, ajuta la imbunatatirea intelegerii unei situatii si incurajeaza empatia fata de cei care sunt  implicati in situatie. Importanta jocului de rol este aceea de a imita viata reala. Estre necesar, folosirea cu grija  a jocurilor de rol (sa fie respectate sentimentele participantilor etc)

Jocul de rol poate duce:

- oferirea de informatii: jocul de rol poate fi metoda interactiva de oferire de informatii specifice prin intermediul umorului si  teatrului "vietii". In jocul de rol persoanele pot explora probleme care ii fac sa se simta inconfortabil si sa discute despre ele.

- dezvolta motivatia personala : prin aceasta tehnica se poate aduce realitatea in scena si se analizeaza dificultatile unei persoane. Totodata, jocul de rol implica (rational si sentimental) auditoriul si ii poate motiva pe acestia la schimbarea unor atitudini.  

- construirea si dezvoltarea abilitatilor sociale: jocul de rol poate duce la dezvoltarea unor abilitati necesare, cum ar fi: negocierea, refuzul, asertivitatea

ofere informatii despre resursele din comunitate: jocul de rol poate oferi oportunitatea de a informa audienta despre serviciile aflate in comunitate; se va discuta si despre accesul tinerilor la serviciile existente.

Imagini (fotografii, planse, documentare, desene, colaje)

Studiul de caz este o metoda care consta in analizarea unei situatii concreta de viata in vederea sintetizarii unor cunostinte si a identificarii unor solutii. Exista mai multe etape:

prezentarea cazului

stabilirea unui plan de analiza

stabilirea concluziilor si a eventualelor solutii

Simularile

Simularile combina studiul de caz cu jocul de rol in scopul de reproduce cat mai fidel posibil o situatie reala. Scopul este facilitarea transferului in practica a cunostintelor teoretice. Este una dintre cele mai eficiente metode pe care un facilitator o poate folosi sa dramatizeze o situatie din viata reala.

Ele pot fi gandite ca jocuri de rol extinse, care implica mai multi participanti. Simularile solicita de obicei implicarea emotionala a participantilor

Avantaje:

caracter practic

participantii sunt responsabili de propriile reactii

implicare mare a participantilor

feed - back imediat

   Dezavantaje:

 consuma mult timp

 facilitatorul trebuie sa fie foarte bine pregatit

 este o simulare in cele din urma

 necesita o pregatire riguroasa a simularii.

Exista mai multe tipuri de tehnici specifice folosite in cadrul sesiunilor de lucru:

a. Tehnici de animare

Reformularea se refera la faptul ca voluntarul reia opiniile emise si comunica

grupului. Se folosesc anumite intrebari specifice: 

Intrebare de trimitere

Voluntarul preia o intrebare si o comunica spre analiza grupului

Exemplu: Adrian intreaba daca Mihai a procedat corect. Voi ce parere aveti?

Intrebare de legatura

Voluntarul reia o intrebare deja pusa si o adreseaza altui participant.

Exemplu: Adrian intreaba daca Mihai a procedat corect. Irina tu ce crezi?

Relansarea intrebarii

Voluntarul reia o intrebare pusa cu catva timp in urma si care a ramas neelucidata.

Exemplu: Mai devreme va intrebati ce trebuie sa faceti pentru a-l ajuta pe prietenul

vostru care este dependent; ce credeti acum?

 Intrebarea participativa

Voluntarul faciliteaza exprimarea unui participant care pare sa doreasca sa

intervina, dar care nu indrazneste sa se exprime.

Exemplu: Ion a intrebat daca aceasta decizie este corecta in cazul nostru. Elena mi s-a

parut  ca voiai sa-i raspunzi tu; ce crezi despre asta?

Sinteza

Voluntarul face in mod regulat sinteze pentru a permite grupului sa treaca de la un punct la altul, sa faca un bilant al opiniilor emise, sa recapituleze punctele de divergenta.

b. Tehnici de moderare

Non verbale

- realizarea contactului vizual

- miscarea prin incapere

- limbajul trupului in concordanta cu manifestarile participantilor

- stati in picioare in fata grupului, mai ales la inceputul sesiunii. Este important sa pari relaxat si increzator.

Verbale

- intrebarile sa fie clare si concise

- folositi intrebari deschise(ce, de ce, cum) si nu inchise

- nu sugerati raspunsul

- Participantii trebuie sa vorbeasca mai mult decat voi

- Nu incercati sa raspundeti la toate intrebarile (se pot trimite intrebari participantilor)

- folositi parafrazarea

- rezumati ceea ce a spus un participant

- nu criticati pe nimeni

c. Tehnici de facilitare 

Tipuri de intrebari:

a.        Intrebari inchise care ofera putina libertate celui chestionat. Se raspunde cu DA sau NU. Este nevoie in anumite momente utilizarea acestor intrebari in scopul furnizarii de informatii.

b.       Intrebari deschise

O intrebare deschisa ii permite celui care raspunde sa isi elaboreze raspunsul si reprezinta o modalitate buna de strangere de informatii.

Exemplu: Ce pot face tinerii pentru ase feri de droguri.

Exista mai multe variante de intrebari deschise si inchise: 

Intrebarea de sondare are scopul de a-l incuraja pe cel care raspunde sa furnizeze anumite detalii suplimentare. Astfel de intrebari sunt puse dupa una inchisa.

Exemplu: Consideri ca dependenta fizica este mai grava decat cea psihica

R. da, cred ca da

Intrebare de sondare: Ai putea descrie un fapt recent care ar ilustra acest lucru?

- Intrebarea directa are drept scop furnizarea de informatii concrete

Exemplu: De la ce varsta fumezi?

- Intrebarea de dirijare este formulata in asa fel incat sa deschide anumite discutii despre un anumit lucru. Raspunsul nu este sugerat.

Exemplu: Nu credeti ca este important ca tinerii sa cunoasca efectele negative ale consumului de droguri

- Intrebarea ipotetica permite testarea felului in care cineva reactioneaza la o situatie data.

- Raspunsul la o intrebare cu alta intrebare este o tehnica foarte raspandita, aplicate de persoane versate in domeniu. Poate fi o modalitate de rezolvare a problemelor.

Exemplu: Intrebarea primita: Ce ar trebui sa fac in aceasta situatie?

Raspunsul dvs. : Pai ia sa vedem. Tu cum te-ai gandit ca s-ar putea rezolva.

- Intrebarea reflexiva sau in oglinda este tipul de intrebare in care comentariile interlocutorului sunt reflectate4 sub forma unei intrebari. Acest tip de intrebare are rolul de a sintetiza ceea ce s-a spus deja, contribuind la feed - back -ul esential pentru comunicare.

O astfel de intrebare poate fi de exemplu: "Ceea ce spuneti, deci, este  ca  va place aceasta activitate, dar o considerati foarte dificila?"

Sesiunea 11 -Exercitii posibile:

Activitatea 1 - Influenta celor de aceiasi varsta

Pas 1: Participantii se vor imparti in grupuri de 4-5 persoane.

Pas2. fiecarui grup va discuta despre modul in care a fost influentat fiecare de cei de aceiasi varsta. In urma discutiilor se vor lista pe o hartie lucruri(negative si pozitive) invatate de la "egali".

Pas 3. se vor prezenta lucrurile gasite in grup in plen si se vor discuta.

Pas 4. In plen se vor putea pune intrebari, cum ar fi:

- Te-ai gandit vreodata la influenta pe care o au egalii, grupul de prieteni ?

- Ce faci sa iei in cunostinta de cauza?

- Care sunt lucrurile pozitive care le-ai invatat de la grup?

- care sunt acele lucruri care trebuie evitate, in ciuda insistentelor prietenilor?

Activitatea 2 - Imi plac . ..pentru ca . . . . .

Pas 1. Participantii stau intr-un cerc si se tin de maini.

Pas 2. Fiecare participant va spune celui aflat in dreapta sa, trei lucruri care ii plac la aceea persoana.

Pas 3. ordinea se poate inversa.

Pas 4. Pas 4. In plen se vor putea pune intrebari, cum ar fi:

- Cum te-ai simtit cand oferi un compliment?

- Dar cand primesti?

- Ti se intampla des sa oferi sau sa primesti complimente?

- Cum te simti cand prietenii tai te critica?

Activitatea 3 "O zi din viata mea "

Pas 1. Vor fi alesi 4 voluntari care vor interpreta urmatoarele roluri: tanar homosexual, copil al strazii, tanar consumator de droguri (heroina injectabila), prostituata.

Pas 2. actorii vor interpreta rolurile si vor povesti auditoriului o zi din viata lor. 

Pas 3. auditoriul este invitat sa puna cateva intrebari celor 4.

Pas 4 . facilitatorul va discuta despre experienta auditoriului si actorilor

Etc.

Activitatea 4 Competitia

Pas 1. Participantii sunt impartiti in echipe care au un nume. Se da cu banul pentru a hotari ordinea care se incepe.

Pas 2. Echipa alege categoria si intrebarea de pe tabla. Daca echipa raspunde corect castiga punctele aferente intrebarii.  Echipa care urmeaza la rand alege categoria si intrebarea. Un raspuns gresit inseamna ca echipa urmatoare are sansa  de raspunde la inca o intrebare.

Pas 3. Fiecare echipa are la dispozitie un timp foarte scurt pentru a raspunde (20 - 30 secunde)

Activitatea 5 Linia vietii

Pas 1. cereti participantilor sa deseneze o linie a vietii. Pe aceasta linie veti pozitiona diverse evenimente, cum ar fi: nasterea, somaj, casatorie, boala, somaj etc

Pas 2 Invitati-i pe membrii grupului sa se gandeasca la momentele vietii lor, in conformitate cu dorintele lor.

Pas 3. Invitati-i pe membrii grupului Sa se gandeasca la anumite evenimente ce pot surveni (consumul de droguri, dependenta de un anumit drog, infectarea cu HIV  etc )  si cum ar modifica acest eveniment linia vietii in continuare.

Pas 4 Rugati membrii grupului sa se aseze in perechi si sa discute.

Pas 5. Se vor prezenta concluziile in plen.

Activitatea 6  Viata mea

Pas 1.  Fiecare participant are nevoie de o coala de hartie si un creion.

Pas 2. Cereti fiecarui participant sa deseneze un cerc iar in centru sa scrie cuvantul EU. Rugati-l sa se gandeasca la persoanele si locurile care sunt importante pentru fiecare si sa le scrie pe hartie.

Pas 3. Cereti participantilor sa discute in perechi aceste "scheme".

Pas 4 Cereti participantilor sa-si imagineze ca sunt dependenti de droguri. Sa se discute in acelasi perechi ca si mai inainte despre asteptarile pe care le au de la cei dragi intr-o astfel de situatie. Din nou in cerc cereti fiecarui participant sa spuna ce sentimente are in urma exercitiului.

Activitatea 7  Zece schimbari

Pas 1. Fiecare membru al grupului trebuie sa aiba o coala de hartie si un creion.

Pas 2. Cereti tinerilor sa scrie 10 schimbari ce s-ar putea produce in viata lor daca ar fi dependenti de droguri.

Pas 3. Cereti Participantilor sa discute in perechi despre ceea ce au simtit.

Activitatea 8 " 2 Afirmatii despre droguri"

Pas 1. se ofera fiecarui membru al grupului cate 2 bucati de hartie si cereti sa scrie pe fiecare un lucru pe care l-au auzit despre droguri(mituri sau adevaruri, care sunt de acord sau nu )

Pas 2. Strangeti cartonasele si impartiti-le aleatoriu membrilor grupului.

Pas 3. Se vor discuta in grupuri continutul cartonaselor.

Pas 4 . In plen vor explica realitatea vor confirma sau infirma cele scrise.

Activitatea 9

Pas 1. Conferinta de presa

Mai multi participanti se ofera voluntari. Veti fi consilieri debutanti pentru tineri care vor fi prezenti la o conferinta de presa in direct si ceilalti colegi vor deveni ziaristi care va asalteaza cu intrebarile, de exemplu:

Cel fel de ajutor puteti oferi?

Cum va puteti da seama ca ajutorul vostru este util si eficient?

Care sunt motivele voastre pentru care doriti sa-i ajutati pe colegii vostri?

Gasiti ca este mai dificila implicarea in programe de prevenire a consumului de droguri ? Argumentati!

Cum va puteti imbunatati abilitatile?

Va veti mentine in cadrul limitelor competentelor pe care le aveti?

Aveti destule resurse pentru a oferi un sprijin util si eficient fara sa va daunati voua insiva sau persoanei pe care o ajutati?

Gasiti si alte intrebari, chiar indiscrete asemenea ziaristilor!

Pas 5. Se vor prezenta concluziile. Evaluarea activitatii printr-un adjectiv. Raspunsurile sunt scrise individual pe o foaie de flipchart.

Activitatea 10 -  "Opinia celorlalti"

INSTRUCTIUNI:

Pas 1. Li se vor da participantilor o coala de hartie pe care isi vor scrie una din problemele cu care se confrunta, o frustrare etc 

Pas 2. Toate probleme se aduna intr-un bol de unde se extrage doar unul care este citit.

Pas 3. Problema este dezbatuta si se incearca sa fie solutionata de catre participanti. Nu este dezvaluita persoana care a scris pe foia de hartie.

Toate hartiile sunt anonime.

Problema nu trebuie sa fie foarte personala

Activitatea 11  - "Draga prietene "

Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le impartasim dar

uneori ne este greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate mai buna pentru a exprima ceea ce gandim.

Scopuri:

-  Incurajarea participantilor in exprimarea viziunilor si a sentimentelor

-  Promovarea empatiei si a intelegerii mai multor puncte de vedere despre o

anumita tema

- Incurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca in fata

altora

- Inceperea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciproc

Timpul:

Aceasta activitate sa fie inclusa intr-un program mai larg

Partea A: 30 min

Partea B: 15 min

Partea C: 30min

Partea D: 45 min.

Marimea grupului

De la 5 la 30

Pregatire:

-  Creioane si hartie

- Acces la xerox

INSTRUCTIUNI:

Partea A:

Alegeti doi sau trei participanti si cereti-le sa scrie o scrisoare unui alt membru al

grupului despre un anumit subiect, De exemplu, despre consumatorii de droguri, discriminarea consumatorilor, Europa, nedreptate etc.

 Scrisorile trebuie sa se termine cu o invitatie, de exemplu "Ce credeti despre aceasta? ", "Ma puteti ajuta? ", "Care e parerea dumneavoastra? "

Partea B:

La inceputul sedintei urmatoare cereti-le celor ce au scris scrisorile sa le citeasca

grupului.

Partea C

Cereti-le celor carora le-au fost adresate scrisorile sa scrie raspunsurile.

Partea D

La sfarsitul sedintei sau la urmatoarea, trebuiesc citite raspunsurile date la

scrisori.

Concluzii si evaluare

Intrebati-i pe cei care au scris scrisorile ce au invatat din aceasta activitate si apoi

pe ceilalti membri ai grupului ce au invatat ascultandu-i. Apoi continuati discutia despre subiectele scrisorilor.

Partea A: Alegerea primilor care trebuie sa scrie ar trebui facuta in functie de

diversitatea grupului

Activitatea presupune si o dificultate, aceea ca unii participanti ar putea simti ca

"nu pot scrie". Ei trebuie sa fie incurajati.

E foarte folositor sa dati fiecarui membru al grupului fotocopii ale scrisorilor

scrise in partea A.

SUGESTII:

Scrieti despre ceva ce va preocupa. Trimiteti-le autoritatilor, politicienilor sau

ziarelor locale corespunzatoare. Asigurati-va ca parerile dumneavoastra sunt cunoscute si ajuta la infaptuirea schimbarii.

Nu e usor sa scrii scrisori. Poate fi foarte dificil sa redai exact ceea ce vrei sa spui, trebuie sa-ti alegi cu mare grija cuvintele.