Raport National

privind problematica drogurilor in Romania in anul 1999

INTRODUCERE

Politica nationala in domeniul drogurilor, din ultimul deceniu, abordata in cadrul societatii romanesti, poate fi structurata pe directii de actiune, pe tendinte de dezvoltare si pe necesitati viitoare. Astfel:

s-a realizat alinierea Romaniei la politica internationala in domeniu, prin semnarea si ratificarea conventiilor Natiunilor Unite, privind regimul substantelor psihotrope si combaterea traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope;

s-au semnat acorduri bi si multilaterale cu majoritatea statelor din regiune si de pe alte continente, pentru realizarea cooperarii necesare prevenirii si combaterii crimei organizate, a traficului si consumului ilicit de droguri;

s-au adus modificari la Codul penal si Codul vamal in vederea incriminarii unor noi fapte pe linia traficului ilicit de droguri si cresterii cuantumului pedepselor care pot fi aplicate faptuitorilor;

s-au creat structuri noi in cadrul unor institutii ale statului (Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Directia Generala a Vamilor s.a.) in vederea cresterii eficientei prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri;

s-au pus bazele unei politici de sanatate si a unui sistem educational care sa asigure activitati concrete de prevenire a consumului de droguri si de recuperare a toxicomanilor prin tratamente adecvate.

PARTEA I - STRATEGII NATIONALE: CADRUL LEGAL SI ORGANIZATIONAL

1. Tendinte si dezvoltari noi in strategia drogurilor

1.1. Filozofie, directie, arie si obiective

Anul de referinta se caracterizeaza prin continuarea eforturilor institutiilor cu responsabilitati in domeniu, in vederea insusirii conceptelor internationale de lupta impotriva drogurilor, mai ales a celor promovate de Uniunea Europeana, in conformitate cu realitatile nationale.

Principalele obiective urmarite au fost:

alinierea Romaniei la practicile Uniunii Europene privind problematica drogurilor (reducerea cererii si ofertei de droguri);

cresterea gradului de implicare a Romaniei in efortul mondial de lupta impotriva fenomenului drogurilor.

Directiile principale avute in vedere la nivel national au fost:

reducerea ofertei de droguri

reducerea cererii de droguri

realizarea unei coordonari nationale unitare si imbunatatirea cadrului legislativ

cresterea numarului de cadre specializate.

Au fost dezvoltate legaturile cu autoritatile direct implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri in special din Statele Membre si cele partenere ale Uniunii Europene dar si din alte state cu experienta, urmarindu-se indeosebi:

realizarea unui schimb de experienta in domeniul reducerii traficului si consumului ilicit de droguri;

imbunatatirea suportului teoretic necesar desfasurarii activitatilor specifice din domeniul luptei antidrog pe baza celor mai bune practici din tarile europene;

cresterea gradului de constientizare a factorilor de decizie, la diverse nivele, cu privire la extinderea fenomenului drogurilor in Romania;

realizarea de actiuni in vederea minimizarii efectului nociv al fenomenului drogurilor.

Pana la sfarsitul anului 1999, nu au fost realizate studii epidemiologice la nivel local sau national. In consecinta, prevalenta fenomenului drogurilor a ramas necunoscuta si singurele date certe provin din indicatori indirecti (confiscari, dezvoltarea pietei ilicite, solicitarile de tratament) precum si din studiul ESPAD (efectuat pe grupa de varsta de 15 ani) cat si din rezultatele unor cercetari calitative restranse.

In domeniul reducerii cererii de droguri, Ministerul Sanatatii a elaborat si adoptat unele linii strategice:

- initierea si adoptarea unor masuri legislative;

activitati de preventie primara a consumului (culegere de date, cercetare, evaluare, informare a publicului, educatie pentru sanatate si programe de training pentru personalul ce desfasoara aceste activitati);

activitati de tratament al toxicomaniilor ( formarea personalului specializat in tratamentul toxicomaniilor prin programe de training, crearea si amenajarea centrelor de tratament si de post - cura ).

Pe linia reducerii ofertei de droguri, institutiile abilitate si-au orientat activitatea spre:

imbunatatirea cadrului legislativ;

intensificarea cooperarii internationale si inter-agentii;

perfectionarea pregatirii cadrelor;

intarirea activitatilor de control in punctele de trecere a frontierei (aeriene, terestre si maritime).

1.2. Dezvoltari de strategie pe probleme specifice de interes particular

Nu s-a reusit nici in acest an concentrarea eforturilor institutiilor implicate spre realizarea unei strategii unitare la nivel national de lupta impotriva drogurilor.

Fiecare dintre institutiile implicate au dezvoltat sectorial pachete de masuri in functie de situatiile concrete cu care s-au confruntat si de tendintele fenomenului.

In 1999, in domeniul reducerii cererii de droguri au fost considerate ca prioritati de actiune urmatoarele:

- preventia primara;

- dezvoltarea tuturor verigilor terapeutice necesare tratamentului dependentei de droguri (centre de detoxificare, centre de post-cura si comunitati terapeutice);

- formarea personalului specializat pentru tratamentul dependentei de droguri;

- imbunatatirea metodologiei de aplicare a sistemului de raportare si centralizare a cazurilor de toxicomanie;

- perfectionarea sistemului de monitorizare.

Pentru reducerea ofertei de droguri prioritatile de actiune au fost:

cresterea eficientei activitatilor de combatere a traficului ilicit de droguri;

intensificarea interventiilor la nivelul factorilor de decizie pentru adoptarea cadrului legislativ adecvat;

realizarea unui sistem informational unitar la nivelul principalelor institutii cat si interconectarea acestora;

participarea la actiuni internationale de combatere a retelelor de narcotrafic transnationale;

imbunatatirea dotarii tehnice a laboratoarelor de analize fizico-chimice a drogurilor.

1.3. Dezvoltari in opinia publica si perceptii ale problemelor drogurilor

A crescut gradul de constientizare a diferitelor segmente ale populatiei privind riscul consumului de droguri si atragerea tinerilor in activitati ilicite legate de droguri. S-a imbunatatit legatura dintre factorii de interventie si mass media pentru realizarea activitatilor de informare, educare si comunicare in problematica drogurilor.

In cadrul proiectului Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" care s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis, Dolj si Galati, scopul proiectului a fost de a realiza o analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei. S-a pus in evidenta si atitudinea fata de problematica drogurilor pe care o au atat tinerii cat si populatia adulta luata in studiu (parinti, cadre didactice, cadre medicale, politie, autoritati locale). Acestia considera ca fenomenul consumului de droguri este o problema de sanatate publica a comunitatii din care fac parte, ca este necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare, comunicare.

Concluziile acestui studiu au aratat ca:

- printre principalele cauze semnalate drept factori care influenteaza tinerii sa consume droguri se numara si curiozitatea. Curiozitatea este de multe ori rezultatul lipsei de de informatie asupra fenomenului in cauza astfel incat dobandirea unor informatii corecte poate anula incercarea unor noi experiente; de aceea, in viitor, o parte a programului va fi orientata spre informare. Majoritatea tinerilor doresc sa cunoasca in primul rand efectele drogurilor asupra sanatatii, consecintele consumului acestor substante, motivatiile consumului de droguri si in ce consta tratamentul dependentei;

- multi tineri considera familia ca fiind principalul consilier in probleme personale. Se considera ca, la randul lor, aceste familii nu au avut posibilitatea de a se informa asupra fenomenului consumului de droguri. O importanta deosebita in educarea tinerilor si in transmiterea informatiilor o au atat familia cat si scoala. Lectoratele cu parintii si informarea dirigintilor in problematica mentionata ar constitui un mod eficient de scadere a numarului tinerilor ce consuma droguri; de asemenea se considera oportuna crearea unor grupe de peer-counseling (educare prin egali) pentru ca informatiile corecte sa nu vina numai pe cale verticala. Crearea acestor grupe poate duce atat la cresterea increderii tinerilor in justetea informatiilor, dar mai ales, prin implicare, poate duce la formarea unor atitudini favorabile ale tineretului fata de evitarea consumului de droguri;

- multi tineri identifica drept principala zona de procurare si consum al drogurilor mediul liceal, discotecile si barurile. Procentul mai mare al recunoasterii fenomenului in aceste zone denota o amploare mai mare a consumului in aceste medii si ca urmare, ele ar trebui sa fie tinta unor actiuni specifice de distribuire de materiale cu continut informativ;

- in cadrul interviurilor cu personalul din serviciile vamale (in Timisoara si Galati) si politie, a rezultat ca acestia detin relativ putine informatii despre aspectele pe care le comporta consumul si dependenta de droguri; programele ce urmeaza sa se desfasoare vor cuprinde si informarea acestora in legatura cu aspectele mentionate.

- Necesitatea de informare a publicului s-a evidentiat si cu ocazia realizarii emisiunilor TV si radio cu public, a meselor rotunde, intalnirilor de lucru, si a seminariilor pe aceasta tema. In principalele ziare au fost publicate interviuri realizate cu specialisti.

- Desi a crescut dorinta de informare a populatiei in acest domeniu, se pastreaza conotatia negativa a statutului de consumator si de dependent de droguri. Aceast fapt se reflecta in frica si teama de a se adresa serviciilor care le pot oferi ajutor si in atitudinea greu cooperanta a acestor persoane cu mass-media.

2. Dezvoltari in legislatie (noi legi, directive, etc)

2.1. Legile pe droguri

Cadrul juridic international la care Romania este parte:

- Conventia si Protocolul asupra opiumului, incheiate la Geneva in 19 februarie 1925, cu ocazia celei de-a doua Conferinte a opiumului, promulgate de Romania prin Decretul nr. 1578 din 5 iunie 1928;

- Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnata la Geneva la 26 iunie 1936, si ratificata in Romania prin Decretul-Lege nr. 169 din 27 mai 1938;

- Conventia Unica asupra stupefiantelor, incheiata la New York la 30 martie1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care Romania a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973;

- Conventia Natiunilor Unite din 1971 privind substantele psihotrope;

- Conventia Natiunilor Unite din 1988 impotriva traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope;

Prin Legea nr.118/1992 Romania a aderat la Conventiile Natiunilor Unite din anii 1971 si 1988.

Cadrul juridic intern:

Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante si Instructiunile Ministerului Sanatatii nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969. Cele doua acte normative reglementeaza modul de fabricare, extractie, conditionare, preparare, depozitare, administrare, distribuire si transport al anumitor produse si substante stupefiante, precizate in anexa la aceasta lege;

Decretul nr. 466/1980 privind regimul substantelor toxice, in categoria acestora intrand si unele dintre substantele chimice esentiale si precursori (acidul lisergic, efedrina, ergotamina, ergometrina); lista anexa la acest decret trebuie reactualizata, deoarece anumite substante toxice care tranziteaza tara noastra in ultima vreme nu sunt supuse regimului acestui decret (veninul de albine, veninul de sarpe s.a.);

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 317/1987, cu privire la lista produselor si substantelor stupefiante aflate sub control, dat pentru aplicarea Legii 73/1969;

- Hotararea Guvernului nr. 75/1991 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelor stupefiante;

- Ordinul Ministerului Industriei si Comertului nr. 36C/01.03.1999 privind acordarea licentelor de import-export pentru unele substante chimice introduse sub control international (22 substante sunt supuse controlului Conventiei Natiunilor Unite din 1988, conventie modificata ca urmare a recomandarilor facute cu prilejul celei de-a 35-a sesiuni a Comisiei pentru Stupefiante, in conformitate cu Regulamentul nr. 3677/1990);

- Ordonanta de urgenta nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, care cuprinde prevederi speciale a importului, exportului si transportului in interiorul tarii a toxicelor, stupefiantelor si a produselor medicamentoase;

- Legea nr. 100/1998 referitoare la asistenta de sanatate publica. In anexa nr. 1 a legii sunt trecute programele nationale de sanatate publica, organizate si finantate de Ministerul Sanatatii; in cadrul acesteia este inclus Programul national de prevenire si control al toxicomaniei si patologia indusa.

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 189/1999 privind organizarea si finantarea Programelor Nationale de Sanatate care se revizuiesc anual, completat prin Ordinul M.S. nr. 669/1999. In cadrul acestor Programe este inclus Programul National de Prevenire si Control a Dependentei de Droguri si a patologiei induse - adulti si copii

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 963/1998 privind aprobarea normelor metodologice generale de organizare si acordare a asistentei medicale, tratamentului, ingrijirilor medicale si serviciilor hoteliere (masa si pat in spital) toxicomanilor dependenti prin consum si abuz de substante psihoactive (stupefiante). Acest Ordin reglementeaza si circuitul informational privind toxicomanii, deoarece sunt prevazute etapele centralizarii datelor privitoare la numarul persoanelor internate pentru dependenta de droguri ca si a centrelor din care provin (repartizarea teritoriala a lor). O anexa a acestui Ordin contine fisa de raportare a cazurilor care intra in sistemul informational al Ministerului Sanatatii prin Centrul de calcul, statistica sanitara si documentare medicala, existand in acest sens un program finantat de Banca Mondiala;

Codul penal al Romaniei, care reprezinta legea de baza prin care sunt incriminate fapte de natura penala la regimul drogurilor.

Astfel, conform dispozitiilor art. 312, constituie infractiunea de trafic de stupefiante urmatoarele fapte:

- producerea, detinerea sau orice operatiune privind circulatia produselor si substantelor stupefiante sau toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, ori experimentarea produselor sau substantelor toxice, toate acestea fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi;

- savarsirea faptelor sus-mentionate, in mod organizat, se pedepseste cu detentie pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi;

- prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substantelor stupefiante se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani;

- organizarea sau ingaduirea consumului de asemenea produse sau substante, in locuri anumite, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

In cadrul regimului masurilor de siguranta din Codul Penal, art.113 si art. 114, se reglementeaza obligarea la tratament medical si la internare a persoanelor care reprezinta un pericol pentru societate din cauza intoxicarii cronice cu stupefiante

- Legea nr.21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor; conform art. 23 se incrimineaza ca infractiune a spalarii banilor schimbarea sau transferul de valori cunoscand ca acestea provin din savarsirea infractiunii de trafic de stupefiante; art.25 prevede ca in cazul infractiunilor prevazute la art.23 se va dispune in conditiile art. 118 din Codul Penal si confiscarea bunurilor care fac obiectul infractiunii iar daca acestea nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

- Codul vamal al Romaniei incrimineaza in art. 176 drept infractiune de contrabanda si pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a produselor si substantelor stupefiante sau psihotrope, a precursorilor si substantelor chimice esentiale.

- Hotararea Guvernului nr. 534 din 12.07.1999, privind infiintarea Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor.

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 9/1999 privind desemnarea coordonatorilor nationali ai programelor de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate; in cadrul acestuia a fost desemnat Coordonatorul National al Reducerii Cererii de Droguri. De asemenea au fost nominalizati responsabili ai Programului National de Prevenire si Control al Toxicomaniei prin stupefiante si patologie indusa - adulti si copii.

Ordin ministrului sanatatii nr. 332/1999 privind infiintarea Centrului de Informatii si Documentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti cu sprijinul Proiectului Phare. Prezentul ordin contribuie la cresterea calitatii informatiilor privind prevenirea consumului de droguri.

2.2. Alte legi (ex. Sanatatea publica, protectia datelor)

Legislatia in domeniul educatiei pentru sanatate in unitatile de invatamant:

Ordinul comun semnat intre Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei Nationale din 28.01.1999, "in scopul promovarii sanatatii si cresterii nivelului de educatie pentru sanatate in conformitate cu standardele internationale, incepand din anul de studiu 1999/2000 se vor introduce orele de educatie pentru sanatate in scoli atat in programa obligatorie cat si in cea optionala. Aceste ore vor fi sustinute de personal didactic special instruit, cu competenta in educatia pentru sanatate, astfel incat elevilor si studentilor sa li se ofere programe de informare si educatie pentru sanatate la standarde internationale." Orele de educatie de sanatate includ si topici referitoare la droguri.

Ordinul Ministerului Educatiei Nationale nr. 3281/1999 privind activitatea de consiliere si orientare in invatamantul preuniversitar in anul scolar 1999/2000; in cadrul acestui Ordin sunt definite continutul activitatilor de consiliere si de orientare, altele decat ora de dirigentie, dupa cum urmeaza:

a)    consilierea psihologica si pedagogica a elevilor;

b) consilierea elevilor supradotati;

c) consilierea elevilor cu pobleme de ordin disciplinar sau la invatatura;

d) orientarea scolara si profesionala a elevilor;

Ordinul Ministerului Educatiei Nationale nr. 3449/1999 cu privire la regimul disciplinelor optionale in perspectiva aplicarii noilor planuri cadru de invatamant incepand cu anul scolar 1999/2000. In acest ordin se prevede faptul ca disciplinele optionale sunt indicate cu titlu orientativ de catre Ministerul Educatiei Nationale pentru fiecare arie curriculara; de asemenea, scolile pot propune elevilor discipline sau teme optionale; in schema orara vor putea figura atat optionale din oferta Ministerului Educatiei Nationale cat si optionale din oferta locala.

2.3. Initiative legislative:

proiectul de Lege privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului de Procedura Penala pentru introducerea institutiilor juridice privind protectia  martorului si a investigatorului acoperit;

proiectul Lege pentru modificarea si completarea Codului Penal privind introducerea institutiei juridice a raspunderii penale a persoanei juridice

3. Dezvoltari in cadrul organizational

3.1. Actori, roluri si structuri coordonatoare cheie

Principalele organisme si stucturile componente ale acestora:

A. Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor - din care fac parte 10 ministere - infiintat prin H.G.nr. 534 / 12 iulie 1999.; ; este alcatuit din Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Externe.

B. Oficiul National de Prevenirea si Combatere a Spalarii Banilor, organism cu caracter interministerial infiintat in baza si pentru aplicarea Legii nr.21/1999 ; este alcatuit din Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Banca Nationala a Romaniei, Asociatia Romana a Bancilor si Curtea de Conturi.

C. Ministerul de Interne:

- Inspectoratul General Politiei, prin:

- Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei - Punct Focal, ce are in structura sa un Serviciu Antidrog si in subordine, 41 de formatiuni similare, dispuse in teritoriu, cu atributii atat pentru combaterea traficului ilicit de droguri, cat si pentru prevenirea micului trafic si a consumului ilegal de droguri;

- Directia Arme, Explozivi, Substante Toxice, cu sarcini in coordonarea, la nivel central si teritorial, a actiunilor de asigurare a respectarii circuitului legal al stupefiantelor, substantelor psihotrope, substantelor chimice esentiale si precursorilor;

- Institutul de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii, care are in componenta ofiteri specializati in desfasurarea unor actiuni preventive de combatere a criminalitatii si coordoneaza activitatea cadrelor de profil din unitatile judetene de politie.

- Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Are in competenta asigurarea frontierei de stat si constatarea contraventiilor si infractiunilor la regimul acesteia.

D. Ministerul Finantelor:

Directia Generala a Vamilor, prin:

- Directia de Supraveghere si Control Vamal - corp de control specializat in prevenirea, combaterea, si sanctionarea fraudei de orice natura in domeniul vamal, care urmareste modul de aplicare si de respectare a legislatiei privind importul, exportul si tranzitul realizat de persoanele fizice si juridice , romane si straine pe intreg teritoriul Romaniei. Aceaasta are in subordine urmatoarele:

- Serviciul Antidrog si Trafic Ilicit De Marfuri cu Regim Special care desfasoara activitati in vederea prevenirii si combaterii fenomenului de trafic ilicit de droguri, substante chimice esentiale, precursori si alte marfuri cu regim special;

- Biroul de analiza a drogurilor (la nivel central)  care organizeaza si efectueaza activitatea de analiza a substantelor suspecte a fi droguri ;

- Brigazile de Supraveghere si Control Vamal (cu birouri teritoriale antidrog) pentru combaterea traficului ilicit de marfuri cu regim special;

- Lucratorii vamali cu atributii speciale in controlul antidrog la nivelul unitatilor vamale.

E. Ministerul Sanatatii:

- Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara din cadrul Directiei Generale de Sanatate Publica, cu cele 42 de departamente judetene; coordoneaza si supervizeaza Reteaua Nationala de Promovare a Sanatatii si monitorizeaza si evalueaza toate activitatile legate de reducerea cererii de droguri inclusiv cele de tratament;

- Directia Generala a Asistentei Medicale - responsabila de asistenta tehnica pentru Spitalele de Psihiatrie care asigura tratamentul dependentei de droguri si a Sectiilor de Terapie Intensiva care asigura tratamentul intoxicatiilor cu droguri precum si a celor doua centre de detoxificare (Bucuresti si Iasi) si a centrului de tratament post - cura (Spital Balaceanca);

- Directia Farmaceutica, se ocupa de circuitul legal al substantelor psihoactive (stupefiante) si al produselor care contin aceste substante;

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate - asigura asistenta tehnica Ministerului Sanatatii in domeniul reformei medicale inclusiv in domeniul reducerii cererii de droguri;

F. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate asigura plata serviciilor medicale si a tratamentului;

G. Ministerul Educatiei Nationale

Directia Generala Invatamant Preuniversitar prin:

Inspector responsabil de evaluare a starii de sanatate a elevilor si de educatia pentru sanatate in invatamantul preuniversitar;

Inspector responsbil de problemele educative si de dirigentie;

Directia Generala Invatamant Universitar prin:

Inspector responsabil de evaluarea starii de sanatate a studentilor si de educatia pentru sanatate in invatamantul universitar;

Inspectoratele Scolare Judetene prin:

Inspectorii care se ocupa de problemele educative;

Centrele de asistenta psihopedagogica;

Palatele si cluburile copiilor;

Casa corpului didactic;

Unitatile de invatamant, care pot sa-si dezvolte si curriculum la decizia scolii.

Agentia nationala a taberelor si turismului scolar cu filialele judetene

H. Ministerul Public

Acesta (fara a avea o formatiune specializata in combaterea traficului de droguri) supravegheaza activitatea de urmarire penala, prin instrumentarea cauzelor penale in care sunt cercetate persoane care au comis infractiuni. Are o structura functionala care acopera intreg teritoriul Romaniei.

I. Ministerul Justitiei

Actul de justitie se realizeaza prin judecatorii, tribunale, curti de apel si Curtea Suprema de Justitie.

Toate aceste institutii (potrivit competentelor) coopereaza cu Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si cu ministere, cum ar fi: Ministerul Industriilor si Comertului, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale s.a.

Cooperarea se efectueaza pe multiple planuri, in conformitate cu reglementarile specifice fiecarei institutii, atat la nivel national, cat si local, fara a realiza insa toate aspectele necesare unei politici coerente in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri.

In afara institutiilor de stat cu activitati in domeniul preventiv, la unele actiuni preventiv-educative participa si organizatii non-guvernamentale, organizatii pentru tineret, mass-media s.a.

3.2. Bugete si aranjamente de finantare

Finantarea activitatilor pe linia reducerii ofertei de droguri a fost facuta din resurse bugetare fara sa se acorde o atentie speciala problematicii.

Din fonduri externe s-au primit 2.345.000 Euro in cadrul Programului Comun UNDCP-Phare de intarire a capacitatii de aplicare a legii pe droguri in Europa de Sud Est.

In cadrul Programului Phare Multitari de lupta impotriva drogurilor s-a primit asistenta tehnica (seminarii, vizite de lucru).

In domeniul reducerii cererii de droguri finantarea a fost aproape exclusiv de la bugetul de stat. In anul 1999, activitatile de preventie primara a consumului de droguri s-au realizat prin activitati de educatie pentru sanatate ce au inclus topici specifice pentru droguri. Aceste activitati au fost finantate din bugetul de stat al Programului National 26 "Educatie pentru Sanatate" reprezentand o valoare aproximativa de 300 milioane lei (aproximativ 20.000 USD).

De asemenea in cadrul Programului de Prevenire si Control a dependentei de droguri  si a patologiei induse, s-au imbunatatit conditiile de tratament din cele doua centre de detoxificare si s-a infiintat un centru de tratament post-cura la Spitalul Balaceanca. In anul 1999, bugetul propus pentru program a fost de aprox. 2 miliarde lei din care s-au executat 900 milioane lei (aproximativ 60.000 USD).

Deci finantarea activitatilor in domeniul reducerii cererii de droguri s-a facut in anul 1999 de la bugetul de stat si din bugetul unui proiect derulat cu sprijin extern: proiectul Phare "Metode noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" - aprox. 14 mii Euro pentru 1999.

3.3. Activitati internationale si cooperare

Romania a continuat o politica activa de cooperare internationala, urmarind cresterea implicarii institutiilor interne in efortul comunitatii internationale de identificare a unor noi modalitati de lucru pentru stoparea proliferarii traficului si consumului de droguri.

Cooperarea a avut la baza conventiile Natiunilor Unite in materie, Acordul European de Asociere a Romaniei la Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, acordurile bi si multilaterale incheiate cu diferite alte state ale lumii.

Domeniile pe care s-a axat cooperarea internationala au fost:

- combaterea traficului ilicit de droguri;

- desfasurarea unor activitati in domeniul reducerii consumului de droguri;

- pregatirea si perfectionarea personalului;

- asistenta tehnica.

Activitatile de neutralizare a retelelor de narcotrafic au necesitat actiuni sustinute intre institutii nationale (Ministerul de Interne, Directia Generala a Vamilor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie sa.) si agentii similare din alte state, beneficiind de sprijinul acordat de O.I.P.C. - Interpol, Organizatia Mondiala a Vamilor si alte organisme internationale.

Intalnirile directe cu specialisti din domeniul combaterii crimei organizate si traficului ilicit de droguri din alte state au asigurat cadrul operational care a permis efectuarea de actiuni comune.

Directia Generala a Vamilor din Ministerul Finantelor, in calitate de membru al Organizatiei Mondiale a Vamilor si membru fondator al Biroului Regional de Legatura pentru Schimbul de Informatii de la Varsovia, a cooperat cu administratiile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei, Ungariei, Bulgariei, Turciei.

Agentiile din Romania de aplicare a legii (Ministerul de Interne si Directia Generala a Vamilor) sunt cuprinse incepand cu anul 1999 in Programul Comun Phare-UNDCP de Intarire a Capacitatii de Aplicare a Legii pe Droguri, alaturi de cele omologe din Bulgaria si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Prin acest Program care se desfasoara si in anii urmatori se urmareste:

- intarirea controlului la frontiera (aero, navala si terestra);

- dezvoltarea unor capacitati de analiza a informatiilor pentru politie si vama;

- imbunatatirea dotarilor specifice;

- cresterea gradului de cooperare interinstitutionala.

Personalul implicat in combaterea reducerii ofertei de droguri a participat la cursuri si seminarii internationale organizate de catre Consiliul Europei, DEA, Programul Phare, BKA Wiesbaden, Politia Franceza si Spaniola s.a.

In domeniul reducerii cererii, implicarea in activitati europene a fost urmatoarea:

EMCDDA

participarea la elaborarea si completarea Raportului national in domeniul drogurilor pentru anul 1998;

Programele Comisiei Europene

Proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" - proiectul sub-regional "Metode Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri" - inceput in 1998 si incheiat in septembrie 1999;

Proiectul Phare "Retele si Sisteme Informationale in domeniul drogurilor";

Altele: Grupul Pompidou, WHO, UNDCP, ICAA etc

Proiectul desfasurat cu sprijinul Grupului Pompidou de pe langa Consiliul Europei "Elaborarea unui ghid de tratament al toxicomaniilor" - a inceput in august 1999.

4. Dezvoltari in cerintele de informatii pentru Strategia pe Droguri

Romania nu are in acest moment un sistem unitar adecvat necesitatii culegerii informatiilor, care sa permita evaluarea situatiei reale a fenomenului drogurilor si sa puna la dispozitia factorilor decizionali elementele cheie, pe baza carora sa se stabileasca politica in domeniu.

Cu toate acestea si in anul 1999, fiecare institutie implicata direct in combaterea fenomenului a actionat pentru monitorizarea situatiei existente la nivel national, in domeniul sau, utilizand mijloacele avute la dispozitie.

Informatiile si statisticile care au stat si stau la baza analizei acestui fenomen sunt inca incomplete, ca urmare a inexistentei unui sistem national de raportare, bazat pe o infrastructura corespunzatoare, care sa permita o colectare si prelucrare automata a datelor.

Calitatea datelor obtinute la nivelul Ministerului Sanatatii referitoare la persoanele dependente de droguri care au necesitat servicii medicale poate fi imbunatatita prin:

- dotarea corespunzatoare cu tehnica de calcul si cu un sistem informational adecvat in vederea alinierii statisticii la standardele internationale impuse (ICD - 10);

- cresterea gradului de cunoastere a legislatiei specifice (in special a Ordinului 963/1998) pentru a putea fi mai usor aplicata si respectata;

- instructajul persoanelor care vor completa fisele de raportare ale cazurilor in vederea obtinerii unor date de buna calitate;

- imbunatatirea fisei de raportare continuta in anexa Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998 pentru a putea obtine date cat mai complete care sa raspunda cerintelor tabelelor de raportare pentru EMCDDA;

Pentru cresterea calitatii datelor privind activitatea de reducere a ofertei de droguri, sunt necesare urmatorele:

imbunatatirea statisticii judiciare care in prezent nu face o diferentiere intre modalitatile de comitere a infractiunilor prevazute in art. 312 Cod Penal si obiectul acestora (substante toxice sau stupefiante);

interconectarea principalelor instututii implicate in lupta impotriva drogurilor prin crearea unei interfete comune care sa faciliteze cooperarea inter-agentii

realizarea unui sistem informatic unitar la nivelul Minsterului de Interne;

dotarea cu tehnica de calcul si software pentru colectarea, stocarea si prelucrarea datelor.

PARTEA A IIA - SISTEME DE MONITORIZARE A DROGURILOR SI SURSE DE INFORMATII

5. Dezvoltari si prioritati care se schimba in Sistemele Nationale de Monitorizare, Surse de Informatii si Cercetare

5.1. Epidemiologie

Pana in anul 1999, nu s-a efectuat in Romania nici un studiu epidemiologic la nivel national.

In anul 1999 s-a desfasurat ESPAD (European Survey Programme For Alcohol And Drugs - Program European de cercetare pentru alcool si droguri). Studiul ESPAD reprezinta o cercetare efectuata la nivel national privind consumul de alcool, tutun si droguri in randul elevilor din clasa a IX-a.

In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de Ungaria si Slovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara.

5.2 Reducerea cererii

In domeniul reducerii cererii de droguri, principalele date obtinute sunt cele referitoare la persoanele dependente de droguri care au necesitat servicii medicale.

Sursele de informatii sunt urmatoarele:

cele 2 centre de detoxificare de la Bucuresti si Iasi si Centrul de Tratament Post-Cura de la Balaceanca, judetul Ilfov, infiintat in 1999;

Spitalul Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu";

alte unitati medicale care interneaza persoanele dependente de droguri au fost sectiile de psihiatrie ale spitalelor din tara; sectiile de Terapie Intensiva trateaza urgentele date de supradozele de droguri.

Numarul real al persoanelor dependente de droguri care au necesitat servicii medicale poate fi considerat a fi mai mare decat cel inregistrat, necunoasterea acestuia explicandu-se prin urmatoarele:

- lipsa dotarii sectiilor de psihiatrie si a sectiilor de tarapie intensiva din tara cu aparate speciale ( analizoare) care sa permita confirmarea substantei declarate (aceasta este mentionata in diagnostic numai pe baza declaratiei pacientului);

- inregistrarea sub alte diagnostice.

Monitorizarea persoanelor dependente care au necesitat servicii medicale se realizeaza conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998 (care contine si fisa de raportare); ordinul prevede etapele centralizarii datelor referitoare la numarul persoanelor internate pentru toxicomanie ca si a centrelor din care provin (repartizarea teritoriala a lor).

5.3. Strategia si legislatia pe droguri

Nu exista o strategie nationala globala pe droguri.

Nici la nivel sectorial nu exista strategii, ci doar masuri strategice menite sa abordeze problema drogurilor, specifica sectorului de activitate respectiv.

Infiintarea Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor, la 12.07.1999, nu a adus nici o imbunatatire in acest sens pana in prezent. Datorita lipsei de experienta in problematica drogurilor si timpului scurt scurs de la infiintarea sa, Comitetul nu a reusit sa se implice in procesul de elaborare a unei strategii nationale globale.

Toate aspectele de natura legislativa, inclusiv ultimele acte normative sunt prezentate unitar la cap. 2.2.

5.4. Centre de documentare

In cadrul Punctului Focal, exista un punct documentar care furnizeaza informatii cu privire la:

crima organizata si traficul ilicit de droguri la nivel national si international;

consumul de droguri

documente primite de la Natiunile Unite, Uniunea Europeana, Consiliul Europei si alte organisme internationale cu activitate pe aceasta linie statistica si documentare elaborate de alte state.

In 1999, in cadrul proiectului Phare de Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri, s-a infiintat Centrul de Informatii si Documentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti. Acest Centru contribuie la cresterea calitatii informatiilor privind prevenirea consumului de droguri.

La nivelul Directiei Generale a Vamilor, Serviciul Antidrog si Trafic Ilicit de Marfuri cu Regim Special are si rolul de  punct de informare - documentare.

Acesta furnizeaza materiale de informare, monitorizeaza principalele activitati pe linia combaterii traficului ilicit de droguri si asigura cooperarea in domeniu.

Baza documentara contine materiale informative editate de: Organizatia Mondiala a Vamilor (WCO), Biroul Regional de Legatura pentru Schimbul de Informatii - Varsovia, Administratiile Vamale ale statelor cu care se coopereaza, sistemele Balkan-Info si Cargo-Info gestionate de catre Serviciul de Investigatii al vamii germane ZKA Koln, Programul Natiunilor Unite pentru Controlul International al Drogurilor, Programul Phare de Lupta Impotriva Drogurilor s.a..

6. Dezvoltari la Punctul Focal National

6.1. Organizare, baze legale, operare, incadrare cu personal, finantare

Din anul 1993, in cadrul Inspectoratului General al Politiei, functioneaza Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei, care are si rol de centru de colectare, prelucrare si diseminare a informatiilor pe droguri.

Cu incepere din anul 1994, aceasta a preluat rolul de Punct Focal si a participat activ la derularea proiectului "Sisteme Informationale Antidrog" (Drug Information Systems) din cadrul Programului Phare de Lupta Impotriva Drogurilor (Phare Programme for Fighting Against Drugs).

Cu sprijinul acestui proiect, s-a inceput organizarea Punctului Focal, modernizand centrul de calcul deja existent in brigada, prin dotarea cu echipamente de tehnica de calcul. S-au realizat, astfel, premisele crearii bazelor de date privind faptele si persoanele care actioneaza in domeniul traficului si detinerii ilegale de droguri.

La inceputul anului 1996, cu sprijinul firmei olandeze de consultanta EESV-MSDP, s-a intocmit proiectul romanesc "Documentarea fenomenului drogurilor". Acest proiect a condus la implementarea, impreuna cu expertii EMCDDA, a unei proceduri standardizate de elaborare anuala a Raportului National pe Droguri.

In indeplinirea functiilor sale, Punctul Focal coopereaza cu celelalte unitati ale Ministerului de Interne, cu alte ministere si institutii cu atributii in domeniul problematicii drogurilor; realizeaza cooperarea cu centre similare din alte tari, in cadrul Proiectului Sistemului European de Informare pe linie de Droguri (REITOX), schimband informatii de interes general.

Acesta fiinteaza in baza aprobarii ministrului de interne, fara a dispune de o structura si de un buget propriu. Functionarea sa este asigurata din luna iulie 1997 de catre Serviciul Analiza, Informatica si Relatii Internationale din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei.

Activitatea Punctului Focal a fost deficitara din cauza lipsei unei scheme de personal propriu, specialistii care au indeplinit-o avand si alte atributii de serviciu.

La elaborarea Rapoartelor Nationale Anuale, alaturi de acest personal, au contribuit si specialisti din alte institutii, in special din Ministerul Sanatatii si din Directia Generala a Vamilor.

Pentru realizarea Punctului Focal si derularea unor actiuni specifice, Romania a beneficiat prin finantare asigurata de Programul Phare multi-tari, de aproximativ 160.000 ECU.

Punctul Focal a fost beneficiarul indirect al sprijinului logistic oferit Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei de catre Politia Federala Germana - BKA Wiesbaden.

Desi in anul 1998 au fost initiate demersurile necesare pentru imbunatatirea logisticii existente prin procurarea de echipamente de calcul si alte dotari specifice, pe baza unui proiect cu dubla finantare (Uniunea Europeana si Ministerul de Interne), acestea nu au fost finalizate nici in anul 1999.

6.2. Reteaua de parteneri a Punctului Focal

In realizarea sarcinilor sale, Punctul Focal are legaturi permanente cu puncte de contact din principalele institutii cu atributii in domeniu, astfel:

a) Puncte de contact din cadrul Ministerului Sanatatii

Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara care coordoneaza si supervizeaza reteaua nationala de promovare a sanatatii, monitorizeaza si evalueaza toate activitatile de reducere a cererii de droguri inclusiv cele de tratament

- Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate , care are in structura sa Centrul de Informatii si Documentare cu atributii in prevenirea consumului de droguri. Obiectivul principal al acestuia il reprezinta oferirea de sprijin logistic si informational in domeniul preventiei si reducerii cererii de droguri. Centrul constituie o baza de date si informatii atat la nivel national cat si european;

- Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala prelucreaza datele colectate si realizeaza, conform ICD-10 (International Classification of Diseases - Clasificarea internationala a bolilor), statistici nationale El furnizeza, la cerere, date si informatii structurate pe baza acestei clasificari.

b) - Serviciul Antidrog si Trafic Ilicit de Marfuri cu Regim Special din cadrul Directiei Generale a Vamilor functioneaza si ca punct de informare - documentare.

Acesta pune la dispozitia specialistilor materiale de informare, monitorizeaza principalele activitati pe linia combaterii traficului ilicit de droguri si asigura cooperarea in domeniu.

Baza documentara contine materiale informative editate de: Organizatia Mondiala a Vamilor (WCO), Biroul Regional de Legatura pentru Schimbul de Informatii - Varsovia, Administratiile Vamale ale statelor cu care se coopereaza, Programul Natiunilor Unite pentru Controlul International al Drogurilor, Programul Phare de Lupta Impotriva Drogurilor s.a..

Acesta editeaza anual un buletin informativ privind rezultatele obtinute in lupta contra traficului ilicit de droguri; buletin ce se difuzeaza organizatiilor cu care intretine relatii de colaborare.

6.3. Rolul Punctului Focal in sistemul national de informatizare si monitorizare.

Punctul Focal din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei, nu a dispus de un sistem sau de o retea de colectare a datelor. Astfel pe linia traficului de droguri, s-au valorificat datele operative ale brigazii iar cu celelate puncte de colectare a datelor, in principal Ministerul Sanatatii si Directia Generala a Vamilor, nu a existat nici o legatura directa, fiecare monitorizand domeniul de responsabilitate cu posibilitatile materiale de care a beneficiat, transmitand date la cerere.

Acest mod de lucru, datorat resurselor bugetare limitate si lipsei unui punct de vedere unitar al principalelor institutii, a creat probleme serioase in cunoasterea si monitorizarea fenomenului drogurilor.

Situatia existenta a facut ca rolul Punctului Focal sa fie redus, in multe cazuri, la activitatea coordonatorului national Phare pe droguri care a preluat si functia de persoana locala de contact pentru Proiectul Phare Sisteme Informationale pe Droguri-Faza de legatura.

Astfel, au fost colectate si prelucrate, la cerere, datele obtinute in diverse domenii. Analizele efectuate au scos in evidenta necesitatea ca Punctul Focal sa dispuna de un sistem propriu de legatura si monitorizare si sa aiba o structura proprie, la care reprezentantii institutiilor abilitate sa participe direct si sa desfasoare activitati de culegere si prelucrare de date.

6.4. Alte roluri si activitati ale Punctului Focal

Prin persoana coordonatorului national Phare pe droguri, Punctul Focal a dezvoltat colaborari cu persoane de contact din institutiile implicate pentru desfasurarea de actiuni, la nivel national, cum ar fi:

organizarea unor cursuri de pregatire si seminarii;

realizarea Raportului National pe droguri in anul 1998;

intocmiriea raspunsurilor la diverse chestionare pe linie de droguri, primite de la organizatii internationale, EMCDDA, UNDCP s.a.

7. Dezvoltari in raportarea la alte organizatii internationale

Toate institutiile implicate in lupta impotriva drogurilor au participat la completarea chestionarelor cerute de UNDCP si la elaborarea rapoartelor solicitate national, anual de EMCDDA.

Sectorial, fiecare institutie a furnizat la cerere datele solicitate de Comisia Europeana, in cadrul procesului de preaderare la Uniunea Europeana.

PARTEA A IIIA - SITUATIA EPIDEMIOLOGICA

Pentru anul 1999, situatia epidemiologica a avut la baza datele furnizate de:

- proiectul national ESPAD realizat in randul tinerilor de 15 ani si concluziile Proiectului Phare "Tehnici Noi de educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri";

- numarul persoanelor care au necesitat servicii medicale pentru dezintoxicare si servicii medicale de urgenta;

- indicatori indirecti: capturile de droguri (cantitati si tipuri de droguri), date cu privire la pietele ilicite de desfacere, numarul si categoriile de persoane cercetate pentru trafic si detinere ilegala de droguri, rapoarte de constatare medico-legala, alte date furnizate de diferite institutii si organizatii non-guvernamentale.

8. Noi informatii asupra dezvoltarii istorice a consumului de droguri

Datorita faptului ca in anul 1999 s-au colectat si analizat pentru prima data datele referitoare la internarile toxico-dependentilor la nivel national si datorita carentelor statistice si legislative, precum si lipsei unui sistem de colectare si analiza a datelor rezultate din indicatori indirecti, nu se poate face o comparatie a acestor date cu cele din anii anteriori.

9. Tendinte si noi dezvoltari in consumul de droguri

9.1. Consumul de droguri la populatia generala

In anul 1999 nu s-au facut studii de prevalenta care sa ofere date referitoare la consumul de droguri in populatia generala.

In anul 1999 s-a desfasurat ESPAD (European Survey Programme For Alcohol And Drugs - Program European de cercetare pentru alcool si droguri). Studiul ESPAD reprezinta o cercetare efectuata la nivel national privind consumul de alcool, tutun si droguri in randul elevilor din clasa a IX-a.

Cercetarea este bazata pe chestionare aplicate unui esantion national de 3500 subiecti, elevi ai clasei a IX-a din toata tara. Alegerea acestora s-a facut prin extragere aleatorie pe calculator fiind astfel selectionate un numar de licee atat din mediul urban cat si din cel ru, permitand extrapolarea datelor obtinute la sfarsitul studiului. Acest tip de cercetare cat si metodologia de lucru sunt similare cu cele realizate in tarile din Comunitatea Europeana, ce se desfasoara in aceeasi perioada de timp. Rezultatele cercetarii vor permite sa evaluam importanta fenomenului consumului de alcool, tutun si droguri in randul tinerilor din Romania. In aceasta etapa s-a finalizat analiza si prelucrarea datelor precum si trimiterea lor catre coordonatorii de program care le vor publica, stabilind si pozitiile tarilor incluse, in ierarhia consumului de alcool si droguri.

Acest studiu a fost realizat de catre Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate si Departamentele judetene de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate.

Studiul a evidentiat urmatoarele:

95,2% din populatia masculina si 96,5% din populatia feminina care au raspuns, au declarat ca nu au consumat niciodata nici un drog;

dintre cei care au declarat ca au consumat, au mentionat: baietii - marijuana si hashish-ul ca fiind primele droguri consumate iar fetele - tranchilizantele si sedativele ca fiind primele droguri consumate;

principala sursa de obtinere a drogurilor este anturajul de prieteni care le ofera sau le vand aceste substante; 1,2% din baieti au impartit drogul cu ocazia primului consum;

principalul motiv pentru care tinerii (atat fetele cat si baietii) doresc sa consume droguri este curiozitatea; de asemenea 0,9% din baietii care au consumat, au declarat ca motiv - senzatia ca este mai "barbat" iar fetele au declarat ca motiv - dorinta de a uita de probleme;

cea mai mare parte din tineri s-au auto-evaluat ca avand performante scolare ridicate si medii;

referitor la relatiile cu parintii, cea mai mare parte a tinerilor (80% din baieti si 75% din fete) au declarat ca sunt multumiti si foarte multumiti;

marea parte a tinerilor au declarat ca nu au prezentat un comportament agresiv fata de alte persoane; in general se plang de incertitudinea viitorului si nu acorda multa atentie regulilor sociale general acceptate;

Numarul total de ne-respondenti este de sub 7% din intregul esantion. Nu exista o lipsa sistematica de date si nu exista nici un nucleu sau modul de chestionar care sa fie ignorat constant de catre elevi.

Valorile de veridicitate nu difera in functie de sex, grup etnic si tipul de scoala. Gradul de sinceritate a raspunsurilor elevilor referitor la declararea folosirii drogurilor este considerat a fi acceptabil. Exista o diferenta majora intre procentul de fete care au declarat consumul de marijuana/hasis si valorile de prevalenta; nu acesta este cazul consumatorilor de heroina. Proiectarea esantionului a fost la intamplare. Inainte de folosirea lor efectiva, chestionarele au fost pretestate pe un grup calitativ de 30 de copii si dupa aceasta unele din intrebari au fost adaptate fara sa se schimbe intelesul lor si obiectivul.

Principalii indicatori folositi au fost:

frecventa consumului pe durata intregii vieti - pentru intregul esantion

pentru baieti

pentru fete

Frecventa consumului pe durata intregii vieti pentru toti studentii:

2. Frecventa abstinentei pe intreaga durata de viata (%)

Varsta primului consum - pentru intreg esantionul

baieti

fete

Varsta primului consum pentru intregul esantion

In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de Ungaria si Slovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara. Acesta este primul proiect ce si-a propune analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei in problematica drogurilor. Studiul efectuat a evidentiat ca grupa de varsta cea mai expusa riscului de a consuma droguri este 15-24 ani. Desi diferite prin particularitatile geografice, totusi procentul celor care au declarat ca au consumat droguri este destul de asemanator in Galati si Timisoara, media acestora fiind 3,5%. Atat tinerii cat si restul comunitatii (parintii, profesorii, politia, autoritatile locale) considera necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare-educare- comunicare asupra drogurilor. caile prin care doresc sa primeasca aceste informatii sunt insa diferite in functie de judet si grupul tinta.Aceste concluzii generale au stat la baza formularii strategiilor de programe ce urmeaza a fi aplicate in viitor in cele trei judete pilot. Strategiile presupun orientarea actiunilor in trei directii principale:

spre tineri si familiile lor;

spre cadrele didactice;

spre comunitate.

9.2. Prevalenta consumului drogurilor problematice

Nu avem date referitoare la prevalenta consumului drogurilor problematice (droguri tari) deoarece nu s-au realizat studii de acest gen. Singurele date disponibile sunt cele referitoare la persoanele dependente care au necesitat servicii medicale si cele referitoare la segmentul de populatie de 15 ani (ESPAD).

9.3. Modele si moduri de consum de droguri, caracteristici ale consumatorilor (pentru consumul de droguri si prevalenta descrise in 9.1. si 9.2.)

Deoarece nu s-au efectuat studii de prevalenta in anul de referinta, nu se pot descrie modele si moduri specifice de consum de droguri.

9.4. Grupuri de noi consumatori

Lipsa unor studii de prevalenta efectuate in anii anteriori pentru cunoasterea grupelor de consumatori, nu permite evidentierea grupelor noi de consumatori (in functie de ocupatie, etnie, sex, minoritati sexuale, grupe defavorizate social etc).

9.5. Consecinte de sanatate si comportament de risc

Din studiul ESPAD efectuat in populatia tinerilor de 15 ani rezulta ca ei considera ca riscul privind sanatatea creste odata cu cantitatea de droguri consumata. Se admite ca intre droguri, marijuana si hashishul sunt cele mai putin daunatoare pentru sanatate alaturi de inhalanti, amfetamine si cocaina consumata ocazional. Tinerii considera mai periculos consumul regulat de droguri; drogurile sintetice, inhalanti, amfetamine si cannabis au fost cele mai frecvente droguri consumate in mod regulat.

Proiectul Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis, Dolj si Galati, scopul proiectului fiind de a realiza o analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei. Chestionarele si ghidurile de interviu aplicate tinerilor si celorlalte grupuri tinta (parinti, cadre didactice, autoritati locale, personal din politie) a pus in evidenta faptul ca acestia doresc sa primeasca mai multe informatii despre problematica drogurilor. Ei doresc sa fie informati despre efectele drogurilor asupra sanatatii, motivatia celor care consuma droguri, in ce consta tratamentul dependentei, care sunt efectele sociale ale consumului si comportamente de risc asociate. In Timisoara, chestionarele aplicate tinerilor au evidentiat faptul ca acestia considera ca fiind putin periculoase pentru sanatate prizarea de droguri, fumatul pipei sau al tigarilor cu drog. Ei constientizeaza riscul pe care il presupune folosirea in comun a acelor si seringilor, alaturi de refolosirea lor si consumul de droguri asociat cu alcool.

9.6. Consecinte legale

In cursul anului de referinta instantele de judecata competente din Romania (tribunale) au pronuntat sentinte definitive de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea pentru un numar de 256 persoane (cu 3 mai putin fata de anul anterior), gasite vinovate de savarsirea infractiunii de trafic de stupefiante (art. 312 CP). Un numar de 11 persoane au fost condamnate definitiv pentru detinere de substante stupefiante (cu 9 persoane mai putin ca anul trecut).

Din totalul de 267 de persoane (256+11):

un numar de 250 (240+10) au fost barbati si 17 (16+1) femei

un numar de 33 (31+2) de persoane au fost tineri cuprinsi intre 18 si 20 de ani, 14 (12+2) minori;

140 (136+4) erau persoane fara ocupatie, iar un minor provenea dintr-o familie dezorganizata.

Un numar de 19 persoane (17+2) din totalul condamnatilor definitiv, au fost recidivisti;

10 minori (8+2) au fost condamnati definitiv la pedeapsa cu inchisoarea;

impotriva a 4 minori, instantele de judecata au luat masuri educative (conf. Art. 101 CP), ceea ce constituie o alternativa la inchisoare;

203 persoane au fost condamnate definitiv la inchisoare in penitenciar, pedepsele variind intre 1 si 10 ani.

22 persoane au fost condamnate definitiv la inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Zonele in care s-au inregistrat cele mai multe cazuri de trafic de stupefiante in 1999 sunt:

Bucuresti: 75 persoane

Arad: 20 persoane

Maramures: 16 persoane

Cluj: 13 persoane

Timis: 4 persoane.

Sub aspectul detinerii de stupefiante (posesie/consum de droguri), cele mai multe cazuri au fost constatate in judetele Satu-Mare (7 persoane), Giurgiu (2 persoane), Sibiu (1 persoana). In Bucuresti si celelalte judete ale tarii nu au existat in anul 1999 persoane condamnate definitiv pentru detinere de stupefiante.

In anul 1999, in Spitalul Penitenciar Bucuresti au fost internati 43 detinuti consumatori de heroina; acestia nu au fost supusi unui tratament de substitutie cu metadona, terapia fiind efectuata cu tranchilizante, neuroleptice, vitamine.

Nu au fost inregistrate cazuri de trafic si consum de droguri in sistemul penitenciar.

9.7. Piete de droguri (furnizare si disponibilitate, indicatori de piata)

campusuri universitare;

zonele marilor complexe en-gros;

baruri si discoteci in special cele din apropierea sau incinta complexelor studentesti;

sali de jocuri mecanice sau biliard;

in locurile de plasare sau gazduire a prostituatelor;

petreceri organizate de tineri;

in concentrarile de rromi (cartiere, strazi);

Indicatori de piata:

tipuri de droguri intalnite pe piata ilicita:

cannabis

heroina

opium

cocaina

benzodiazepine

amfetamine

barbiturice

medicamente

modalitati de consum:

prin fumare

prin inhalare

prin injectare

prin prizare

administrare orala.

Modalitati de disimulare:

Pe corp si in corp

In bagaje

In motoare si piese de schimb

In bauturi alcoolice

In colete postale

Altele: sampoane, tesaturi,

Preturi:

200.000 lei/doza de heroina (10$)

300.000 lei/doza de cocaina (15$)

20.000 lei/tigareta artizanala cu cannabis (1$)

300.000lei/tableta ecstasy (15$)

9.8. Probleme sociale legate de droguri

Nu exista date de analiza privind aceste implicatii.

Fenomene precum abandonul scolar sau familial au fost relatate frecvent de mass-media.

9.9. Diferente geografice/regionale in tendinte si indicatori

Informatiile privind diferentele geografice/regionale in tendinte si indicatori au la baza date calitative indirecte rezultate din capturile de droguri, evidentiind astfel extinderea fenomenului si in zone care nu se incadreaza in modele clasice ale zonelor de consum si trafic.

9.10. Factori de risc si protectivi (nivel individual si al populatiei)

Din studiul Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii" grupurile tinta luate in studiu (tineri, parinti, cadre didactice, autoritati, personal din politie) considera ca principalii factori care ii expun pe tineri la consumul de droguri sunt:

curiozitatea

presiunea grupului

teribilismul

lipsa de comunicare si conflictele din familie

Motivele pentru care tinerii nu consuma droguri sunt:

buna informare privind consecintele consumului

afectarea sanatatii

pierderea grupului de prieteni

marginalizarea sociala

Asa cum a rezultat din acest studiu, printre principalele cauze semnalate drept factori care influenteaza tinerii sa consume droguri se numara si curiozitatea. Curiozitatea este de multe ori rezultatul lipsei de informatie asupra fenomenului in cauza astfel incat dobandirea unor informatii corecte poate anula incercarea unor noi experiente. Deci o buna informare a tinerilor in problematica drogurilor reprezinta un factor protectiv.

9.11. Procese sociale si contextul cultural (impactul posibil asupra tendintelor)

In context cultural consumul de droguri in Romania nu este agreat de populatia generala.

9.12. Atitudini si opinia publica

A crescut gradul de constientizare a diferitelor segmente ale populatiei privind riscul consumului de droguri si atragerea tinerilor in activitati ilicite legate de droguri. S-a imbunatatit legatura dintre factorii de interventie si mass media pentru realizarea activitatilor de informare, educare si comunicare asupra drogurilor.

Astfel, in cadrul proiectului Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" care s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis, Dolj si Galati, desi scopul proiectului a fost de a realiza o analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei, a fost pusa in evidenta si atitudinea fata de problematica drogurilor pe care o au atat tinerii cat si populatia adulta luata in studiu (parinti, cadre didactice, cadre medicale, politie, autoritati locale). Acestia considera ca fenomenul consumului de droguri este o problema de sanatate publica a comunitatii din care fac parte, ca este necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare, comunicare.

10. Tendinte pe droguri

Din studiul datelor provenite de la institutii implicate direct in reducerea ofertei si cererii de droguri (Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Educatiei Nationale) se poate afirma ca in anul 1999 Romania a fost o tara de tranzitare, depozitare si consum al drogurilor.

Cresterea cantitatilor de droguri capturate de organele de politie reprezinta un indiciu al agravarii fenomenului. Cannabisul, hasisul, heroina, opiumul si drogurile sintetice (amfetamina, MDMA,) reprezinta drogurile care au fost capturate frecvent de politia romana si vama. S-au semnalat cazuri de aparitie a metadonei pe piata ilicita a drogurilor.

Datele furnizate de politie atesta existenta distribuitorilor si consumatorilor de droguri pe intreg teritoriul tarii (Moldova, Transilvania, Banat, Muntenia). In 1999 s-a observat o crestere a numarului detinatorilor si traficantilor romani. Din datele aflate in statisticile politiei, se constata o agravare a consumului de droguri in randul tinerilor romani proveniti din medii diferite (studenti, elevi, persoane fara ocupatie, oameni de afaceri). Daca pana la sfarsitul anului 1998 numarul de detinatori era mai mare in judetele de granita (Bihor, Timis, Constanta), in anul 1999 s-a semnalat o crestere a acestui numar in judetele din sudul si centrul tarii (Cluj, Dolj, Dambovita).

Substantele chimice esentiale si precursorii au devenit in ultima perioada de timp obiective prioritare in sfera de preocupare a traficantilor romani si straini din Romania. Aspectele referitoare la profilul chimic al drogurilor traficate, capturate si consumate in tara si la spectrul unor activitati comerciale derulate de cetateni straini cu anumite substante chimice, au facut obiectul unor analize la nivelul institutiilor abilitate pentru combaterea fenomenului.

10.1. Cannabis

Traficarea si consumul cannabisului, obtinut prin prelucrarea canepii cultivata in acest scop in anumite zone din Romania sau din alte tari, a reprezentat o problema a anului 1999 cu multiple cauze:

- cultivarea plantei din care se obtine cannabisul (cannabis sativa) fara o autorizatie speciala;

- existenta unor lacune legislative (legea 73/1969 nu a fost inca amendata ca urmare a aderarii Romaniei la Conventiile Natiunilor Unite din 1971 si 1998);

- pretul accesibil al formelor de distributie ale cannabisului;

- cunoasterea insuficienta de catre consumatori a efectelor nocive ale drogului;

- incadrarea acestui drog in anumite tari occidentale in categoria "drogurilor usoare".

10.2. Droguri sintetice (amfetamine, exstasy, LSD)

Amfetaminele si derivatii acestora sunt droguri sintetice mai frecvent intalnite pe piata ilicita si in randul consumatorilor anului 1999 comparativ cu anii anteriori. Organele de politie au realizat capturi de amfetamine si derivati de amfetamine (Ecstasy, Adam) si au semnalat cresterea consumului acestor droguri in mai multe zone ale tarii. Acest fenomen a luat amploare din mai multe cauze:

- in tabelele anexa la legea nationala privind regimul produselor si substantelor stupefiante nu au fost inclusi derivatii de amfetamina;

- necunoasterea in randul tinerilor a efectelor nocive ale acestor droguri.

10.3. Heroina/Opiati

In anul de referinta, traficul si consumul de heroina au avut o evolutie ascendenta. Provenita din diverse rute de trafic, heroina a fost confiscata de Politia Romana in diverse zone ale tarii, situate la granita sau nu. Puritatea acesteia a variat foarte mult, avand o concentratie cuprinsa intre 0,2 % si 60 %. Cea mai mare parte a heroinei confiscata in 1999 s-a caracterizat printr-o incompleta sintetizare, diacetilmorfina (heroina) regasindu-se in substanta capturata intr-un procent mic, in raport cu impuritatile rezultate in procesul sintezei. Diluarea heroinei traficate cu diferite substante avand sau nu proprietati farmacologice proprii (paracetamol, cafeina, fenoberbital, diazepam, lactoza, manitol) a fost un alt aspect specific.

In anul 1999 consumul heroinei a avut o evolutie ascendenta. Calea de administrare a acesteia a fost mai ales cea injectabila, marindu-se astfel riscul transmiterii unor boli (SIDA, hepatita)..

Lipsa unui lant terapeutic complet in tratamentul heroinomaniei a condus la un numar crescut de recaderi, recuperarea lor fiind de cele mai multe ori imposibila. Tratamentul de substitutie cu metadona si terapia alternativa acestuia, s-a facut aleator in functie de experienta si criteriile proprii de tratament ale medicilor psihiatri, neexistand inca personal specializat in acest domeniu (numai trei cadre specializate, in toata tara).

Au fost semnalate de asemenea cazuri de deturnare de la circuitul legal a unor medicamente cu continut stupefiant (petidina, hidromorfon, piritramida).

10.4. Cocaina

Traficul si consumul de cocaina au avut o pondere scazuta in anul care a trecut. Puritatea ridicata a cocainei capturate din traficul ilicit (70 %), pretul mare al dozelor distribuite spre consum, sunt argumente care sustin consumul mai redus al acestui drog in tara.

10.5. Medicamente

Legislatia incompleta a sistemului farmaceutic actual face posibila eliberarea fara prescriptii medicale retinute in farmacii a unor medicamente ce contin principii active psihotrope sau care actioneaza asupra organismului prin mecanisme similare drogurilor.

Nu s-au luat masuri care sa reduca accesul populatiei la anumite medicamente care, administrate prin supradozare, pot produce intoxicatii grave sau chiar moartea. Ca urmare, a crescut numarul persoanelor care consuma, in afara unor motivatii medicale, medicamente ce pot induce dependenta psihica (benzodiazepine, barbiturice), pot periclita functiile unor organe vitale, pot pune viata in pericol.

Conform datelor furnizate de sectia de toxicologie a Spitalului Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti, pentru tineri sub 18 ani, s-au constatat:

- 246 cazuri de intoxicatie cu benzodiazepine (din care 210 cazuri monointoxicatii si 36 cazuri in asociere cu alte medicamente)

- 45 cazuri intoxicatii cu barbiturice.

10.6. Uz multiplu (incluzand alcoolul)

In anumite momente, in anturaje sau in singuratate, consumatorii ocazionali, recreationali sau toxicomanii consuma uneori mai multe substante care, prin actiune sinergica sau nu, pot induce dependenta. Din probele ridicate de la detinatorii ilegali, s-a constatat:

- administrarea heroinei concomitent cu doze mari de codeina;

- administrarea trihexifenidilului (romparkin) in amestec cu alcool.

- administrarea efedrinei in amestec cu alcool;

- administrarea heroinei diluata cu diazepam, fenobarbital sau cafeina;

- amestecarea cocainei distribuite spre consum cu cafeina;

- administrarea amfetaminelor cu alcool.

10.7. Solventi

Un aspect grav al societatii il reprezinta inhalarea de catre anumiti consumatori (majoritatea minori) a solventilor aflati in compozitia anumitor produse distribuite fara restrictii in Romania (lacuri, vopsele, bronzuri). Acesti solventi volatili (componentul major fiind toluenul) induc, dupa inhalare, dependenta psihica reversibila. Numarul consumatorilor este intr-o continua crestere, fara a fi cu adevarat cunoscut. Cel mai mare risc il reprezinta posibila orientare a lor dupa inhalarea solventilor din aceste produse spre anumite droguri de abuz, care produc uneori forme ireversibile de dependenta.

10.8. Dopaj

Substantele anabolizante nu sunt supuse unui control special in Romania. Printre sportivii de performanta au fost sesizate cazuri de dopaj cu substante anabolizante, sanctionate de federatiile sportive din care acesti sportivi faceau parte. Detinerea acestor substante in vederea distribuirii sau consumului nu se pedepseste in conformitate cu  legislatia romana in vigoare, deoarece substantele utilizate spre dopaj nu fac parte din grupa substantelor stupefiante sau psihotrope.

11. Concluzii

11.1. Tendinte principale si noi dezvoltari in consumul de droguri si consecinte

In anul de referinta consumul de droguri s-a extins pe intreg teritoriul tarii, cuprinzand segmente diverse de populatie, gama de droguri utilizata fiind extinsa cuprinzand cannabis, amfetamine, heroina, opiu, cocaina. Calea de administrare difera in functie de drogul utilizat dar si de efectul pe care consumatorul de droguri il urmareste. Din indicatori indirecti a rezultat ca in anul 1999 a crescut numarul detinatorilor si consumatorilor, administrarea pe cale intravenoasa fiind utilizata uneori chiar de la prima doza. S-a extins uzul unor medicamente cu continut psihotrop, a benzodiazepinelor si barbituricelor administrate sau nu in amestec cu alcool. Din datele rezultate in privinta reducerii ofertei de droguri, s-a constatat ca fumatul tigaretelor care contin cannabis sau marijuana a luat amploare in randul elevilor. A fost semnalat un caz de utilizare in supradoza a efedrinei, procurata din farmacii in cantitate mare fara prescriptie medicala.

Coordonarea incipienta la nivel national a intregii activitati multidisciplinare de lupta impotriva fenomenului drogurilor nu a permis elaborarea, pana in prezent, a unei strategii nationale de reducere a ofertei si a cererii de droguri; nu s-a realizat o metodologie unitara de colectare si prelucrare a datelor referitoare la consumul de droguri in Romania. In plus, informatiile si statisticile care au stat si stau la baza analizei acestui fenomen sunt inca incomplete, ca urmare a:

gradului relativ scazut de cunoastere a legislatiei in domeniu;

lipsei instructajului specific al persoanelor implicate in completarea fiselor de raportare a cazurilor;

unor deficinte de completare a fisei de raportare continuta in anexa Ordinului M.S. nr. 963/1998;

sistemului computerizat neperformant de centralizare si prelucrare a datelor

inexistentei unui sistem national de raportare, bazat pe o infrastructura corespunzatoare, care sa permita o colectare si prelucrare automata a datelor.

Consecinta aspectelor relatate mai sus este ingrijoratoare. Extins pe coordonate multiple, fenomenul drogurilor s-a agravat in anul 1999; dimensiunile acestei agravari nu sunt exact cunoscute din cauza inexistentei unui sistem national real de raportare si prelucrare a datelor statistice.

11.2. Motive posibile sau ipoteze pentru tendintele majore observate

Extinderea consumului de droguri pe teritoriul Romaniei are la baza cauze multiple. Cele mai importante sunt:

necunoasterea efectelor nocive ale drogurilor de catre anumite segmente ale populatiei (tineri, parinti, profesori);

impact relativ redus al mesajelor exprimate in cadrul unor campanii educative;

unele lacune legislative referitoare la consumul si detinerea drogurilor;

inexistenta unui sistem terapeutic complet si adecvat pentru tratarea persoanelor dependente;

numarul insuficient la nivel national al persoanelor specializate in acest domeniu.

In Romania, nu exista inca un sistem de monitorizare a consumatorilor. In anul 1999 a inceput sa functioneze un sistem de monitorizare a persoanelor dependente de droguri ce au necesitat servicii medicale.

Nu a crescut gradul de adresabilitate al toxicomanilor spre institutiile medicale menite sa realizeze tratarea lor, fie din lipsa de incredere in tratamentul pe care urmeaza sa-l primeasca, fie de teama organelor de politie. In tara noastra tratamentul toxicomaniei se face in urmatoarele cazuri:

din proprie initiativa;

in urgenta data de sevraj prin lipsa substantei stupefiante sau psihotrope;

internarea obligatorie stabilita de o comisie medicala sau dispusa prin ordonanta procurorului ori prin hotarare judecatoreasca.

11.3. Limitari metodologice si evaluarea calitatii datelor

Date legate de numarul consumatorilor s-au obtinut numai prin:

interpretarea datelor statistice provenite ca urmare a internarii persoanelor ce au necesitat servicii medicale

- interpretarea numarului capturilor realizate de organele de politie si vama;

- rezultatele analizelor fizico-chimice de laborator asupra probelor;

- valorificarea concluzilor studiilor ESPAD si "Tehnici Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri"

Limitarea surselor de date doar la cele mentionate mai sus a determinat ca si evaluarea lor sa fie incompleta si limitata.

11.4. Relatia dintre indicatori (consistente si inconsistente)

11.5. Relevanta datelor pentru probleme de strategie sau interventii

Pe baza datelor descrise anterior se pot elabora unele masuri strategice dar pentru a elabora o Strategie Nationala trebuie realizat un studiu epidemiologic care sa cuprinda populatia generala.

Evaluarea partiala a consumului de droguri a dus la adoptarea unor masuri in cadrul Programului National pentru Prevenirea si Controlul Dependentei de Droguri pentru anul 2000, cum ar fi:

efectuarea de campanii de informare-educare-comunicare din toate 42 judetele;

infiintarea de noi "hot lines" pe droguri;

infiintarea unor noi centre de post cura;

infiintarea de centre de consiliere.

11.6. Necesitati de informatii noi, lipsuri si prioritati pentru activitatea ulterioara-

Necesitati de informatii noi:

cunoasterea dimensiunii reale a fenomenului drogurilor in Romania;

cunoasterea metodologiei internationale de cercetare in domeniu;

modalitati de interventie specifice pentru reducerea cererii si a ofertei de droguri.

Lipsuri:

cooperarea inter-institutionala discontinua;

dotare neadecvata cerintelor actuale de colectare, analiza si prelucrare a datelor;

numar insuficient de personal specializat;

alocarea deficitara a fondurilor destinate desfasurarii activitatilor specifice.

Prioritati:

elaborarea Strategiei Nationale in cadrul careia sa se dezvolte un cadru legislativ armonizat cu cel european existent in domeniu;

crearea unui sistem informational operativ conectat la circuitul informational european;

imbunatatirea activitatii Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor prin institutionalizarea sa in cadrul Guvernului

PARTEA A IVA - INTERVENTII DE REDUCERE A CERERII

12. Noi dezvoltari si necesitati de informatii

12.1. Noi dezvoltari in timpul anului de raportare

12.1.1 Dezvoltari de strategie

La nivel national inca nu a fost formulata o strategie in domeniul drogurilor. In anul 2000 Romania va participa la Programul PHARE in domeniul drogurilor cu tema: Dezvoltarea Strategiei Nationale globale de lupta impotriva drogurilor. De asemenea in cadrul acestui proiect se va elabora si adopta o Strategie Nationala in domeniul reducerii cererii de droguri, conform standardelor europene.

Activitatile care au avut loc in domeniul reducerii cererii de droguri s-au desfasurat conform prioritatilor identificate in acest domeniu pentru etapa actuala si anume:

Preventia primara

Dezvoltarea tuturor verigilor terapeutice necesare tratamentului dependentei de droguri (inclusiv a comunitatilor terapeutice)

Formarea personalului specializat pentru tratamentul dependentei de droguri

Imbunatatirea metodologiei de aplicare a sistemului de raportare si centralizare a cazurilor de toxicomanie

Perfectionarea sistemului de monitorizare.

S-au elaborat directii de actiune atat in domeniul preventiei primare cat si in cel al preventiei secundare, tertiare si al tratamentului care se regasesc in activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in anul 2000 in cadrul Programului National de Prevenire si Control a Dependentei de Droguri si a patologiei induse - copii si adulti:

campanii de informare-educare-comunicare in toate cele 42 de judete;

programe de training pentru personalul implicat in tratamentul persoanelor dependente de droguri (medic psihiatru, psiholog, asistenta medicala, asistent social);

efectuarea unor studii de cercetare epidemiologice si de studiu calitativ al fenomenului (tendinte, atitudini, comportamente);

infiintarea centrelor de consiliere;

deschiderea a altor centre de tratament post-cura si de detoxificare in principalele orase mari, centre universitare;

infiintarea unor linii telefonice de tip Hot-Line;

elaborarea si editarea unui manual de prevenire a consumului de droguri.

12.1.2. Dezvoltari organizatorice

In domeniul sistemului de tratament s-a infintat Centrul de tratament post-cura la Spitalul Balaceanca (la aproximativ 25 km de Bucuresti), primul centru de acest gen din tara.

In 1999 s-au imbunatatit conditiile de tratament ale Centrelor de detoxificare din Bucuresti- Spital "Prof. Dr. Al. Obregia"si de la Iasi.

S-a infiintat prin Ordinul M.S. nr. 332/1999, Centrul de Informatii si Documentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti cu sprijin Phare.

Prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 9/1999 privind desemnarea coordonatorilor nationali ai programelor de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate, a fost desemnat Coordonatorul National al Reducerii Cererii de Droguri. De asemenea au fost nominalizati responsabili ai Programului National de Prevenire si Control al Toxicomaniei prin stupefiante si patologie indusa -adulti si copii.

12.1.3 Strategii inovative si abordari pentru interventii

In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de Ungaria si Slovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara. Acesta este primul proiect ce si-a propus analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei in problematica drogurilor, cunoscandu-se rolul deosebit de important pe care il are in cadrul strategiilor preventive cunoasterea adecvata si realista a fenomenului in cadrul particularitatilor fiecarei comunitati. Pe baza acestei analize de situatie se doreste implementarea unor programe de informare-educare-comunicre bine adaptate necesitatilor si particularitatilor teritoriale.

Studiul efectuat a evidentiat la nivel national ca grupa de varsta cea mai expusa riscului de a consuma droguri este 15 - 24 ani. Atat tinerii cat si restul comunitatii (parintii, profesorii, politia, autoritatile locale) considera necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare, comunicare asupra drogurilor. Majoritatea apreciaza ca este necesar si doresc sa primeasca aceste informatii prin intermediul unui centru de consiliere in problematica drogurilor.

Datorita importantei metodologiei introduse de acest program, se doreste extinderea lui si in alte judete din tara. In urma unor criterii bine definite (zone port, zone de granita, zone rue, centre universitare) si a competentelor personalului din cadrul Serviciului de Promovare a Sanatatii si Programe de Educatie pentru Sanatate au fost selectionate urmatoarele judete pentru derularea acestui proiect: Iasi, Cluj, Sibiu, Constanta, Teleorman, Calarasi si Bucuresti.

O alta abordare inovativa de preventie primara a fost elaborarea, editarea si distribuirea de info-carduri ce contin informatii despre efectele nocive ale drogurilor. Acestea au fost distribuite in 3 dintre cele mai frecventate discoteci din Bucuresti cu ocazia celebrarii Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, 26 iunie iar in saptamana care a urmat au fost distribuite si in campusul universitar din Bucuresti.

12.1.4 Descoperirile noilor cercetari

12.2. Evenimente sau programe specifice in timpul anului de raportat

12.2.1 Intalniri si conferinte

Intalniri si conferinte nationale:

intalniri in cadrul Proiectului Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri";

conferinte de presa organizate in unele judete cu ocazia celebrarii Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, 26 iunie;

intalnire cu reprezentanti ai ONG-ului "Salvati Copiii" in vederea realizarii proiectului "Servicii de Suport pentru Prevenirea Dependentei de Droguri la Tineri";

Pregatirea si participarea la seminarul organizat de O.N.G.-ul "Salvati Copiii" in parteneriat cu Reprezentanta UNICEF in Romania, pentru pregatirea consilierilor scolari, seminar cu tema: "Cunostinte si atitudini privind infectia HIV / SIDA, bolile cu transmitere sexuala si consumul de droguri", ce a avut loc in zilele de 25-26 septembrie;

participare la prima intalnire in cadrul Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor;

prima intalnire nationala in cadrul proiectului de elaborare a unui ghid de tratament al toxicomaniilor in colaborare cu experti ai Uniunii Europene, proiect derulat cu sprijinul Grupului Pompidou de pe langa Consiliul Europei;

intalnire cu reprezentanti ai Fundatiei pentru o Societate Deschisa in legatura cu viitoarele programe de "Harm Reduction" finantate de aceasta institutie in Romania;

intalnire in cadrul proiectului Phare "Drug Information System" organizata la Bucuresti in perioada 28-29 noiembrie;

Intalniri si conferinte internationale

participare la Scoala de Vara cu tema: "Noi Droguri Sintetice" din cadrul proiectului Phare "Asistenta Tehnica in Reducerea Cererii de Droguri" ce a avut loc la Praga in perioada 15-19 iunie;

study-visit la Amsterdam in ianuarie 1999 in cadrul proiectului Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri"

participare la lucrarile Subcomitetului nr.8 Uniunea Europeana - Romania: "Vama, control financiar, droguri si spalarea banilor" desfasurata la Bruxelles in perioada 14-18 iulie;

participare la intalnirea Comitetului de Conducere al Grupului pentru Combaterea Consumului si Traficului Ilicit de Droguri (Grupul Pompidou) ce a avut loc la Strassbourg in data de 16 iulie si a Coordonatorilor Nationali de Proiect, Budapesta, 20-21 iunie

participare la intalniri in cadrul Proiectului Phare "Asistenta Tehnica in Reducerea Cererii de Droguri" ce au avut loc la Bucuresti, Bratislava si Ljubljana;

12.2.2 Evenimente mass-media

Cu ocazia celebrarii Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, la nivelul tuturor judetelor s-au realizat diferite evenimente mass-media: emisiuni radio, TV, publicare de articole tematice, spoturi publicitare, realizare si/sau difuzare de video-clipuri tematice, conferinte de presa.

12.2.3 Publicatii

In cursul anului 1999, s-au publicat articole in presa in legatura cu problematica drogurilor.

12.3 Subiecte principale si necesitati de informatii viitoare

12.3.1 Sugestii, critici si tendinte care trebuie avute in vedere in viitor

In domeniul reducerii cererii prioritatile ce stau la baza imbunatatirii sistemului de informatii sunt:

cresterea gradului de cunoastere a legislatiei in domeniu (in special a Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998) pentru a putea fi mai usor aplicata si respectata;

instructajul persoanelor care vor completa fisele de raportare ale cazurilor in vederea obtinerii unor date de buna calitate;

imbunatatirea structurii fisei de raportare continuta in anexa Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998 pentru a putea obtine date cat mai complete care sa raspunda cerintelor tabelelor de raportare pentru EMCDDA;

imbunatatirea sistemului computerizat de centralizare si prelucrare a datelor.

Pentru anul 1999, informatiile si statisticile care au stat si stau la baza analizei acestui fenomen sunt inca incomplete, ca urmare a inexistentei unui sistem national de raportare, bazat pe o infrastructura corespunzatoare, care sa permita o colectare si prelucrare automata a datelor.

12.3.2 Cele mai importante perspective pentru anul / anii urmatori

Cu sprijinul proiectului PHARE 2000 de Lupta Impotriva Drogurilor, se vor realiza urmatoarele:

- Punctul Focal va fi:

- relocat la Centrul de Informatii si Documentare din cadrul Institutului de Management al Serviciilor Medicale apartinand Ministerului Sanatatii,

- echipat corespunzator

- incadrat cu personal adecvat.

- stabilirea unei strategii nationale globale de lupta impotriva drogurilor

- imbunatatirea cooperarii la nivel national si international

13. Organizare, structuri si rsponsabilitati legate de activitatile de reducere a cererii de droguri

13.1. Schimbari in structura nationala

13.1 1 Legislatie

Ordinul ministrului sanatatii nr. 9/1999 privind desemnarea coordonatorilor nationali ai programelor de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate, a desemnat Coordonatorul National al Reducerii Cererii de Droguri si a nominalizat responsabili ai Programului National de Prevenire si Control al Dependentei de Droguri si patologie indusa - adulti si copii.

Ordinul ministrului sanatatii nr. 332 /1999 privind infiintarea Centrului de Informatii si Documentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti cu sprijin Phare.

Prin H.G. nr. 534/1999 s-a infiintat Comitetul Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor din care face parte Ministerul Sanatatii prin 2 directii: Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara si Directia Generala de Asistenta Medicala.

13.1.2 Buget, finantare

In anul 1999, activitatile de preventie primara a consumului de droguri s-au realizat prin activitati de educatie pentru sanatate ce au inclus topice specifice pentru droguri. Aceste activitati au fost finantate din bugetul de stat al Programului National "Educatie pentru Sanatate" reprezentand o valoare aproximativa de 300 milioane lei (aproximativ 20 000 USD).

In anul 1999, bugetul propus (din bugetul de stat) pentru Programul National de Prevenire si Control a Dependentei de Droguri si a patologiei induse a fost de aprox. 2 miliarde lei din care s-au executat 900 milioane lei (aproximativ 60 000 USD).

La aceste surse s-a adaugat finantare Phare, proiectul "Metode noi de educatie pentru reducerea cererii de droguri" - aprox. 14 mii Euro pt. 1999.

13.1.3 Responsabilitati nationale

La nivel national trebuie sa se asigure:

elaborarea strategiei de reducere a cererii de droguri;

asigurarea cadrului organizatoric de desfasurare a activitatilor;

dezvoltarea infrastructurii;

furnizarea personalului ce desfasoara activitatile in domeniu si asigurarea pregatirii acestuia.

13.1.4 Institutii nationale

Ministerul Sanatatii prin:

Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara din cadrul Directiei Generale de Sanatate Publica: coordoneaza si supervizeaza Reteaua Nationala de Promovare a Sanatatii si monitorizeaza si evalueaza toate activitatile legate de reducerea cererii de droguri inclusiv cele de tratament;

Directia Generala de Asistenta Medicala acorda asistenta tehnica pentru:

Spitalele de Psihiatrie in care se interneaza persoane dependente de droguri

sectiile de terapie intensiva (camere de urgenta) ale spitalelor de urgenta si judetene in care se interneaza si se trateaza supradozele

centrele de detoxificare si centrul de post-cura;

Directia Farmaceutica se ocupa de circuitul legal al substantelor stupefiante si al produselor care contin aceste substante;

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate: asigura asistenta tehnica Ministerului Sanatatii in domeniul reformei sanatatii incluzand reducerea cererii de droguri;

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate:  asigura plata serviciilor medicale si a tratamentului;

Ministerul Educatiei Nationale prin:

Directia Generala Invatamant Preuniversitar prin:

Inspector responsabil de evaluare a starii de sanatate a elevilor si de educatia pentru sanatate in invatamantul preuniversitar;

Inspector responsbil de problemele educative si de dirigentie;

Directia Generala Invatamant Universitar prin:

Inspector responsabil de evaluarea starii de sanatate a studentilor si de educatia pentru sanatate in invatamantul universitar;

Agentia nationala a taberelor si turismului scolar cu filialele judetene.

13.1.5 Responsabilitati regionale

La nivelul unitatilor administrativ teritoriale se realizeaza aplicarea liniilor strategice stabilite la nivel national.

13.1.6 Institutii la nivel local

Directiile de Sanatate Publica Judetene coordonate de Ministerul Sanatatii:

asigura asistenta tehnica Spitalelor de Psihiatrie care interneaza si trateaza persoane dependente de droguri si camerelor de urgenta ale Spitalelor Judetene care interneaza si trateaza supradozele de droguri;

includ Serviciul de Promovare a Sanatatii care desfasoara activitati de preventie primara; personalul acestor departamente judetene este in general alcatuit din medici, sociologi, psihologi, asistenti medicali, multi avand pregatire de baza in sanatate publica si promovare a sanatatii.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate - asigura plata serviciilor medicale si a tratamentului;

Inspectoratele Scolare Judetene din structura Ministerului Educatiei Nationale, prin:

Inspectorii care se ocupa de problemele educative;

Centrele de asistenta psihopedagogica;

Palatele si cluburile copiilor;

Casa corpului didactic;

Unitatile de invatamant, care pot sa-si dezvolte si curriculum la decizia scolii.

13.1.7 Rolul ONG-urilor la nivel national, regional si nivele locale

In aceasta etapa in Romania nu exista o implicare semnificativa a ONG-urilor in politica nationala de reducere a cererii de droguri.

Local, ONG-urile desfasoara programe independent sau in parteneriat cu alte organisme guvenamentale.

In anul 1999 in Bucuresti au fost doua ONG-uri implicate in special in reducerea cererii de droguri:

Fundatia "Copiii Romaniei" care a participat ca partener in derularea proiectului Phare "Tehnici Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri";

Fundatia "Salvati Copiii" care a elaborat proiectul de infiintare a unui centru de consiliere pentru copii si adolescenti in problematica drogurilor. De asemenea Fundatia "Salvati Copiii" a participat alaturi de reprezentanta UNICEF in Romania la organizarea seminarului pentru pregatire consilierilor scolari, seminar cu tema: "Cunostinte si atitudini privind infectia HIV / SIDA, bolile cu transmitere sexuala si consumul de droguri"ce a avut loc la Bucuresti in zilele de 25-26 septembrie 1999.

13.2. Implicarea in activitatile europene in timpul anului

13.2.1. EMCDDA

Participare la elaborarea si completarea Raportului National in Domeniul Drogurilor pentru anul 1998;

13.2.2 Programele Comisiei Europene. Participarea la:

Partea I-a a Proiectului Phare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cererii de Droguri" - proiectul sub-regional "Metode Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri" - inceput in 1998 si incheiat in septembrie 1999.

Proiectul Phare "Retele si Sisteme Informationale in domeniul drogurilor"

13.2.3 Altele: Grupul Pompidou, WHO, UNDCP, ICAA etc

proiectul Grupului Pompidou "Elaborarea unui ghid de tratament al toxicomaniilor". A inceput in august 1999 si se afla in curs de desfasurare;

14. Abordari de reducere a cererii in contextul lor socio-cultural

Nu au existat activitati de reducere a cererii de droguri in context socio-cultural.

15. Strategii si activitati majore in reducerea cererii

15.1 Strategii de baza

Principalele linii strategice formulate in anul 1999 sunt:

- adoptarea unor  masuri legislative;

- activitati de preventie primara a consumului:

►culegere de date, cercetare a atitudinii tinerilor fata de droguri, evaluare a nevoilor de informare ale publicului

►informare a publicului,

► educatie pentru sanatate,

► programe de training pentru personalul ce desfasoara activitati de educatie pentru sanatate

- activitati de tratament al toxicomaniilor:

► formarea personalului specializat in tratamentul toxicomaniilor

programe de training,

► crearea si amenajarea centrelor de tratament si de post - cura.

► crearea si dezvoltarea centrelor de consiliere si a liniilor telefonice de tip Hot-Line

15.2 Obiective

dezvoltarea preventiei primare, secundare si tertiare;

realizarea situatiei epidemiologice

evaluarea corecta a numarului persoanelor dependente de droguri si monitorizarea acestora;

limitarea numarului de persoane dependente de droguri;

crearea de servicii medicale specifice in conformitate cu cele ale tarilor Uniunii Europene. Uniunii Europene.

armonizarea legislatiei in domeniu cu cea a U.E.

15.3 Grupuri tinta

personalul ce desfasoara activitati de educatie pentru sanatate;

toate categoriile de specialisti implicati in tratamentul dependentei de droguri;

persoanele dependente de droguri;

tinerii aflati la risc de a consuma droguri.

15.4 Setari

Programele de prevenire pentru tineret sunt implementate in unitati educationale (vezi capitolul 16.3.).

Proiectul Phare "Tehnici Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri" a facut o analiza a situatiei referitoare la necesitatile informationale ale populatiei vizand intreaga comunitate (atat populatia tanara cat si pe cea adulta: parinti, profesori, persojaleul medical, politie, autoritatile locale).

16. Zone de interventie specifica

16.1. Interventii in prima copilarie

In anul de referinta nu au existat programe care sa cuprinda interventii in perioada micii copilarii.

16.2. Prevenirea in familie

In acest moment in Romania nu exista programe specifice adresate prevenirii consumului de droguri in familie.

In cadrul Proiectului Phare "Tehnici Noi de Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri", care s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis, Dolj si Galati, desi scopul proiectului a fost de a realiza o analiza de situatie privind nevoile de informare ale populatiei, unul din grupurile tinta luate in studiu este cel al parintilor. Acestia considera ca fenomenul consumului de droguri este o problema de sanatate publica a comunitatii din care fac parte. De asemenea considera ca este necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare, comunicare asupra drogurilor.

16.3. Programe scolare

Ministerul Educatiei Nationale, avand la indemana o legislatie adecvata (vezi capitolul de legislatie), a efectuat urmatoarele activitati atat pe cont propriu cat si in cooperare cu Ministerul Sanatatii si Ministerul de Interne:

Curricula scolara:

Curriculele scolare obligatorii, au abordat teme legate de prevenirea consumului de droguri in cadrul urmatoarelor materii: biologie, chimie, cultura civica, dirigentie.

Curriculele scolare optionale (curriculum la alegerea scolii) au abordat teme legate prevenirea consumului de droguri in cadrul orelor de dirigentie, consiliere scolara, biologie, chimie, cultura civica.

In cadrul orelor de dirigentie si consiliere scolara, profesorii diriginti sau alte cadre didactice au antrenat medici, asistenti medicali, psihologi, juristi, reprezentanti ai Ministerului de Interne pentru a prezenta, documentat, aspecte concludente legate de consumul de droguri (teme: "Principalele categorii de droguri si efectele acestora", "Cauzele pentru care ajung tinerii sa consume droguri" etc.).

Materiale de predare

Principalele materiale folosite pentru predare sunt -pliantele, postere si casete video furnizate de Directiile Judetene de Sanatate Publica prin Serviciile de Promovare a Sanatatii, Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe din cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate, Inspectoratele Judetene de Politie si ONG-uri.

Linii directoare pentru strategia scolara:

realizarea de cursuri de perfectionare pentru profesori la nivel national cu obtinere de competenta in educatia pentru sanatate,

elaborarea tematicii orelor de educatie pentru sanatate,

elaborarea de manuale de educatie pentru sanatate,

pastrarea si dezvoltarea parteneriatelor cu alte organisme guvernamentale si nonguvernamentale pentru dezvoltarea de programe si activitati in acest domeniu.

Pregatirea profesorilor:

Desi nu au existat cursuri de perfectionare la nivel national in cadru institutionalizat, la nivel local (judetean), astfel de activitati au fost organizate de catre Inspectoratele Scolare Judetene impreuna cu structuri guvernamentale sau neguvernamentale.

Au avut loc intalniri de informare intre profesori si diversi specialisti din domeniu (medici, juristi, psihologi, ofiteri, etc.)

Lectorate cu parintii:

Majoritatea scolilor au organizat in anul de referinta lectorate cu parintii, in cadrul carora profesorii au abordat problematica legata de consumul de droguri (influenta asupra sanatatii, dependenta, aspecte sociale, aspecte legale).

Parteneri ai scolii:

Scolile au colaborat cu:

Directiile de Sanatate Publica Judetene, mai ales prin Serviciile Judetene de Promovare a Sanatatii si Programe de Educatie pentru Sanatate (care furnizeaza materiale educative, organizeaza seminarii judetene pe tema consumului de droguri), dar si cu cabinetele medicale scolare, spitale, cabinete de planificare familiala.

Inspectoratele Judetene de Politie, care furnizeaza materiale informative si organizeaza intalniri de lucru cu elevii si profesorii.

Directiile Judetene de Tineret si Sport;

Directiile Judetene de Protectia Copilului;

Posturi locale de radio si televiziune;

Biserica;

Oficiul de Protectia Consumatorului.

Scoala, si implicit inspectoratele scolare judetene, au dezvoltat parteneriate cu diferite organizatii non-guvernamentale pentru diverse actiuni legate de tema pusa in discutie (procurare de materiale informative, organizare de intalniri de lucru cu elevii, cursuri de perfectionare pentru profesori). Dintre ONG-urile implicate mentionam:

Societatea de "Cruce Rosie" ( in judetele Teleorman, Tulcea)

UNICEF (in judetul Arges)

Salvati Copiii (in judetele Arges, Mures)

Tineri pentru Tineri (in judetele Botosani, Maramures, Mehedinti, Mures, Sibiu)

GRADO (in judetele Arges, Botosani)

Increderea (in judetul Bihor)

Catharsis (in judetul Brasov)

Asociatia Romana de Lupta impotriva Drogurilor (in judetul Brasov)

Asociatia Romana de Educatie pentru Sanatate (in judetul Cluj)

Fundatia Ecologica "Noua Alianta" (in judetul Giurgiu)

Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS) (in judetele Mehedinti, Mures)

OASIS (in judetul Mures)

Fundatia SOROS (in judetul Satu Mare)

Federatia Internationala a Comunitatilor Educative - sectiunea Romania (in Bucuresti si in mai multe judete din tara).

Programe parteneriale desfasurate in unitatile de invatamant

Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei a initiat sau a fost invitat sa participe la derularea unor programe de prevenire a consumului de droguri in unitatile de invatamant.

Insa, lipsa unor fonduri minime, absolut necesare realizarii unei activitati concertate de preventie la nivel national, a facut ca numarul programelor si calitatea lor sa fie afectate in mod serios.

Astfel, au fost folosite aceleasi materiale ca in anii precedenti iar toate cheltuielile (deplasari, cazare, transport, editari de materiale, multiplicari, consumabile etc.) au fost suportate de parteneri. Din pacate, acestia, fie ca sunt institutii guvernamentale sau organizatii neguvernamentale, sunt din ce in ce mai putin dispusi sa-si asume intreaga responsabilitate financiara a programelor.

Unul dintre programe, care se deruleaza de doi ani si care va fi continuat si in perioada urmatoare, este Caravana Prevenirii". Acesta este rezultatul parteneriatului dintre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei si INFOTIN si se aplica la nivel national.

Activitatile desfasurate au imbracat, in principal, forma unor intalniri interactive cu elevi, profesori, parinti si ONG de tineret. Discutiile au avut in vedere implicarea elevilor in fenomenul infractional si riscurile majore ale consumului de droguri. Astfel, au fost prezentate cauzele generale ale consumului de droguri, diferitele tipuri de substante stupefiante si efectele lor, precum si modalitatile de prevenire a consumului. Ideea centrala a fost aceea de a oferi tinerilor informatii cat mai corecte si complete in acest domeniu, pentru a putea adopta o atitudine de respingere atunci cand se confrunta cu tentatia folosirii acestor substante.

Un alt program a fost "Drogul - o iluzie scump platita", etapele derulate in 1999 cuprinzand Colegiul National Cantemir Voda, Liceul Spiru Haret, Scoala generala nr. 23 si Scoala generala nr. 26.

In cadrul intalnirilor interactive cu grupuri-tinta de elevi sau cu: elevi, profesori si parinti au fost prezentate informatii referitoare la pericolul consumului de droguri, mijloace de prevenire si recomandari pentru parinti si profesori in cazul in care se confrunta cu consumul de droguri in randul copiilor.

Prin aceste programe s-a urmarit stimularea dialogului intre cei carora li s-au adresat si specialisti precum si sensibilizarea cadrelor didactice asupra rolului lor in prevenirea consumului de droguri.

Trebuie mentionat si programul de preventie primara, initiat de Ministerul Tineretului si Sportului si de fundatia ALIAT, intitulat IN-DEPENDENT. Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii a fost invitat sa participe, in calitate de partener, la activitatile acestui program.

Prima etapa a constat in selectionarea studentilor participanti la un curs de instruire tip formare de formatoriA urmat un curs, la Izvorul Muresului, care a constat in pregatirea studentilor pentru a putea desfasura activitati preventiv-educative in unitatile de invatamant. In etapa a treia formatorii vor activa in cadrul a trei licee din Bucuresti. De asemenea, va fi infiintat, la Sala Polivalenta, un Centru de Consiliere pe probleme de droguri, care va fi deservit de studenti, medici si psihologi, saptamanal, o perioada de timp fiind rezervata ofiterilor de la ICPC. Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei.

16.4. Programe pentru tineret in afara scolii

Au avut loc intalniri de lucru intre elevi si medici, psihologi, juristi, reprezentanti ai Ministerului de Interne, in cadrul carora s-au prezentat materiale informative (pliante, filme) abordandu-se discutii legate de prevenirea consumului de droguri.

Scoala si partenerii ei au organizat seminarii, prezentari de referate, mese rotunde (ex: "Sanitarii priceputi"), expozitii de desene tematice, tabere tematice.

16.5. Campanii mass media

Cu ocazia Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, la nivel national s-a desfasurat o campanie mass-media impotriva drogurilor. Aceste campanii au fost organizate in teritoriu de Serviciile Judetene de Promovare a Sanatatii in colaborare cu autoritatile locale, ONG-uri.

Mesajele cuprinse in campaniile mass-media au rolul de a creste constientizarea populatiei asupra riscurilor datorate consumului de droguri.

La nivel teritorial (judetean) colaborarea cu posturile locale de radio si TV ca si cu presa locala este buna, in majoritatea cazurilor mass-media oferind spatiu de emisie si publicare gratuita.

Mass-media a prezentat in numeroase randuri articole sau emisiuni despre droguri. Presa a avut in vedere fenomenul in ansamblu, efectele sale nocive asupra vietii tinerilor si a familiilor lor dar si unele evenimente sau manifestari determinate de zile consacrate national sau international informarii si preventiei.

Televiziunile si posturile de radio au avut emisiuni constante despre sanatate, in cadrul carora s-au facut referiri la problema consumului de droguri si in special a alcoolului si tutunului.

Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei a participat la numeroase emisiuni radio (Radio Romania Actualitati, Radio Romania Tineret, Radio Romania Cultural, Radio Vocea Evangheliei) si de televiziune (Antena 1, Tele 7 abc, TVR), unele dintre acestea avand caracter periodic. In cadrul efortului de informare si prevenire a consumului de droguri, sub indrumarea si coordonarea Institutului, au fost implicati ofiteri de la toate compartimentele judetene de prevenire, rezultatul fiind o campanie sustinuta in mass-media, materializata in cele peste 300 articole din ziare si reviste, centrale si locale, 200 de emisiuni radio, aproximativ 100 de emisiuni tv. si numeroase pliante, brosuri, afise, realizate si cu sprijinul partenerilor din comunitate.

16.6. Linii telefonice de ajutor

In anul 1999 in Bucuresti au existat 3 servicii telefonice de tip Hot-Line acestea nefiind specifice pentru problematica drogurilor.

-"TOXAPEL": este un serviciu telefonic de urgenta realizat de Departamentul de Toxicologie al Spitalului Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" - Bucuresti, destinat informarii populatiei asupra modului in care trebuie acordat primul ajutor unui copil intoxicat pana la sosirea salvarii sau pana la prezentarea la spital. "TOXAPEL" functioneaza non-stop si acopera intreg teritoriul tarii putand fi apelat de acasa, de la orice telefon public sau mobil.

-Cel de al doilea serviciu telefonic de tip Hot-Line functioneaza in cadrul Laboratorului de Sanatate Mentala, sector 4, la Centrul de Criza pentru Adolescenti si Tineri. Functioneaza numai intre orele 9-18 si ofera consiliere inclusiv in problematica drogurilor persoanelor care doresc sa se informeze, consumatorilor sau persoanelor care au fost deja internate pentru dependenta.

Asociatia ARAS (Asociatia Romana Anti-Sida) a infiintat o linie telefonica Hot-Line la Bucuresti, Constanta si Iasi pe probleme legate de SIDA, care abordeaza si modalitati de prevenire a consumului de droguri, fiind cunoscut ca unul din comportamentele de risc frevcevent asociate consumului de droguri este sexul neprotejat.

16.7. Programe comunitare

In plan teritorial a existat si un inceput de abordare intersectoriala, prin participarea sau implicarea in astfel de activitati a unitatilor locale de politie, a celor de promovare a sanatatii, a factorilor din sistemul educational si a autoritatilor locale.

Programe comunitare, derulate in parteneriat de autoritatile locale si ONG- uri au avut printre obiective si prevenirea consumului de droguri, fiind orientate pe promovarea sanatatii prin mijloace de autoprotectie si incurajarea adoptarii unui stil de viata sanatos.

Dintre aceste actiuni mentionam pe cele organizate de structurile teritoriale ale Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei impreuna cu autoritati locale sau ONG-uri, in urmatoarele judete:

SUCEAVA

Program parteneriat pentru prevenirea consumului de droguri si alcool in randul copiilor si al tinerilor, derulat in parteneriat cu Directia Sanitara Suceava, Inspectoratul de Sanatate Publica Suceava.

IASI

Program de prevenire a delincventei juvenile si a consumului de droguri, 1999-2000 derulat de Inspectoratul Scolar Iasi.

"Anti-Drog, alcool, tutun " derulat de parteneriat cu Inspectoratul Scolar, Directia Judeteana pentru Tineret si Sport, Directia Sanitara, Fundatia Antidrog si Universitatea Alexandru Ioan Cuza

VALCEA

" Moartea pandeste la colturi, drogurile ", derulat in parteneriat de Inspectoratul Scolar Valcea, Fundatia Mihai Viteazul, Fundatia FLOREXIM, Inspectoratul de Sanatate Publica Valcea.

OLT

Program de modelare comportamentala pentru prevenirea consumului de droguri , derulat in parteneriat cu inspectoratul de Sanatate Publica Olt, si Asociatia Femeilor din judetul Olt.

BUCURESTI

Program de prevenire si combatere a consumului de droguri in licee de profil ale Ministerului Transporturilor, derulat in parteneriat cu Centrul de Medicina preventiva a Ministerul Transporturilor.

16.8. Munca de "outreach"

In Romania, in anul de referinta nu au existat servicii medicale de tip stradal.

16.9. Servicii de palier scazut

In Romania, in anul de referinta nu au existat servicii de acest tip.

16.10. Programe de substitutie si mentinere

16.10.1 Legislatie

Persoanele care se interneaza in centre de detoxificare ca si in sectiile de psihiatrie pot intra in tratament de substitutie in vederea curei de dezintoxicare conform conditiilor cerute de 0rdinul ministrului sanatatii nr. 963/1998. Astfel:

-toxicomanii se pot interna pentru cura de dezintoxicare in urmatoarele situatii:

din proprie initiativa;

in urgenta data de sevraj din lipsa substantei psihoactive sau stupefiantelor folosite;

internarea obligatorie stabilita de o comisie medicala sau dispusa prin ordonanta procurorului sau prin hotarare judecatoreasca.

Tot in acelasi Ordin este specificat ce cuprinde tratamentul persoanelor dependente de droguri:

cura de dezintoxicare;

postcura.

Cura de dezintoxicare se realizeaza prin:

tratament de substitutie prin inlocuirea substantelor psihoactive sau stupefiantelor folosite de toxicoman cu produse agoniste de tipul metadonei, LAAM ( Levo-alfa acetil metadona ).

Oprirea brusca a substantei psihoactive sau stupefiantului;

Folosirea de produse antagoniste de tipul nalorfinei (naltrexonei).

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 189/1999 privind organizarea si finantarea programelor nationale de sanatate include Programul National de Prevenire si Control a dependentei de droguri si a patologiei induse - adulti si copii, modificat si completat prin ordinul Ministrului Sanatatii nr. 669/1999. Prin acest act normativ se stabilesc:

- institutiile coordonatoare si cele cu responsabilitati in realizarea programului;

- centrele care asigura tratamentul de detoxificare (Bucuresti si Iasi);

- centrul de post-cura - la Spitalul Balaceanca, judetul Ilfov ( la aprox. 25 Km de Bucuresti). Programul National de Prevenire si Control se revizuieste anual.

Ordinul comun al ministrului sanatatii nr. 789/1999 si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 189/1999 pentru aprobarea Listei cuprinzand bolile pentru care asiguratii beneficiaza, in tratament ambulatoriu, de medicamente eliberate gratuit. In aceasta lista sunt cuprinse si bolile psihice, in cadrul lor figurand si toxicomania prin stupefiante si substante psiho-active.

16.10.2 Criterii de admitere

Criteriile de admitere pentru tratamentul de dezintoxicare si instituirea tratamentului de substitutie au fost prezentate la punctul anterior.

In Romania nu a existat nici un ghid de tratament specific pentru toxicomanii. De asemenea nu a existat personal specializat pentru tratamentul persoanelor dependente de droguri iar tratamentul de obicei s-a realizat de catre o echipa terapeutica alcatuita doar din medic psihiatru si o asistenta medicala.

Principiile de tratament al persoanelor dependente de droguri se face conform cunostintelor incluse in curricula de pregatire a medicilor psihiatri.

Curricula contine informatii generale referitoare la acest capitol axate doar pe abordarea biologica (deci nu contine si abordari psihoterapeutice si de reintegrare sociala). De asemenea in domeniul altor categorii de personal cu pregatire superioara care ar trebui sa faca parte din echipa terapeutica - psihologi, asistenti sociali - cunostintele referitoare la tratamentul persoanelor dependente de droguri sunt insuficiente fiind incluse doar sub forma modulelor optionale si contin notiuni generale.

In Romania nu a existat nici un program care sa desfasoare activitati de mentinere a persoanelor in tratament indelungat cu metadona. Datorita lipsei unui ghid acceptat unanim la nivel national referitor la tratamentul specific, acest lucru s-a facut in mod aleator in functie de experienta si criteriile proprii ale unor medici psihiatri.

16.10.3 Organizarea si livrarea drogurilor de substitutie

Singurul drog de substitutie folosit in Romania este metadona comprimate comercializata sub denumirea de SINTALGON care este totodata si singura forma de metadona inregistrata in Romania.

In conformitate cu legislatia interna si internationala, produsul SINTALGON (comprimate) care contine 2,5 mg metadona / comprimat face parte din categoria produselor stupefiante.

Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiate, prin Instructiunile Ministrului .Sanatatii. nr. 103/1970, reglementeaza circuitul legal al produsului SINTALGON.

Producator este societatea comerciala "Sicomed" S.A. care livreaza produsul unitatilor farmaceutice - farmacii publice si farmacii de spital, in baza autorizatiei pentru activitatea cu stupefiante prezentata de unitatea respectiva.

Depozitarea produsului in farmacii se face in dulapul specific pentru stupefiante, sigilat (inscriptionat VENENA), si se tine evidenta cantitativa conform legislatiei existente.

La sfarsitul anului 1999 au inceput demersurile necesare inregistrarii unei alte forme de conditionare a metadonei sub forma solutiei interne, inregistrare ce se face prin Agentia Nationala a Medicamentului.

16.10.4 Modul de prescriere

Prescrierea produsului se face pe baza de reteta cu timbru sec, in 3 exemplare, in baza autorizatiei eliberata pacientului respectiv de catre Directia de Sanatate Publica judeteana si a municipiului Bucuresti.

Eliberarea din farmacia de spital are loc pe baza condicii speciale pentru stupefiante pe care o semneaza medicul sef de sectie.

Eliberarea produsului din farmacia publica se face retinandu-se un exemplar al retetei cu timbru sec pe baza autorizatiei de detinere a stupefiantelor.

Pacientul sau apartinatorul acestuia au obligatia ca la intreruperea tratamentului sau schimbarea acestuia sa returneze comprimatele ramase farmaciei care le-a eliberat, pe baza unui proces verbal.

16.10.5 Obiective

Tratamentul de substitutie urmareste dezintoxicarea (tratamentul dependentei fizice) si se realizeaza prin administrarea in mod descrescand a substantei de substitutie pana la oprirea totala a substantei.

In anul 1999 nu existau decat 2 centre de detoxificare (la Bucuresti si Iasi) si un sigur centru de post-cura la Balaceanca. Din cauza insuficientei sistemului de tratament, au fost multe re-internari pentru detoxificare.

16.10.6 Droguri de substitutie, mod de aplicare

In anul 1999 pentru tratamentul de substitutie s-a folosit metadona tablete, comercializata sub denumirea de SINTALGON.

Alte medicamente folosite in tratamentul de detoxificare au fost: clonidina, neuroleptice clasice si atipice, tranchilizante, carbamazepina ( a se vedea pct. 16.10.3).

16.10. 7 Consiliere psiho-sociala

In Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 963/1998 este prevazut ca in programul terapeutic cu metadona sa fie cuprinse si practici psihoterapeutice specifice, terapia ocupationala si tratamente de recuperare ( fizioterapie, gimnastica medicala, etc. ).

Nu s-a putut respecta aceasta prevedere (de asigurare a consilierii concomitent cu terapia de substitutie) deoarece in Romania nu a existat personal specializat pentru tratamentul psiho-social al persoanelor dependente de droguri.

In anul 1999 a functionat in Bucuresti un singur centru de consiliere "Centrul de Criza pentru Copii si Adolescenti" din cadrul Laboratorului de Sanatate Mintala Sector 4. Acesta nu este destinat exclusiv problematicii drogurilor, dar include consilierea in probleme legate de droguri atat pentru cei care solicita informare cat si pentru cei care au inceput deja consumul de droguri sau au fost deja internati pentru dependenta de droguri.

16.10.8 Testarea drogurilor

Inceperea tratamentului cu metadona se face dupa punerea in evidenta a substantei psihoactive sau stupefiantelor folosite de catre toxicoman si se continua sub control periodic prin metode specifice de identificare (conform prevederilor Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998).

Aceasta prevedere se respecta numai la nivelul Centrului de detoxificare din Bucuresti si a Centrului de post-cura de la Spit. Balaceanca cat si la nivelul sectiei de toxicologie din cadrul Spitalului de Urgenta Floresca din Bucuresti si Departamentul de Toxicologie al Spitalului. Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" - Bucuresti. Aceste centre sunt dotate cu analizoare de testare a drogurilor si metabolitilor lor in sange si urina.

Astfel de aparatura lipseste la nivelul sectiilor de psihiatrie si a sectiilor de terapie intensiva din tara unde se interneaza dependentele de droguri si urgentele date de supradoze, neputandu-se respecta prevederea mentionata mai sus.

16.10.9 Deturnarea drogurilor de substitutie

Ministerul Sanatatii nu are date referitor la deturnarea drogurilor de substitutie.

Din capturile efectuate de organele de politie s-au semnalat tendinte de deturnare a metadonei din circuitul legal in traficul ilicit

16.10.10 Statistici

Din cele 448 de persoane care au fost internate pentru dependenta de heroina, in fisele de raportare apar numai 189 de persoane ce au primit tratament de substitutie cu metadona. Aceste date se explica prin faptul ca restul persoanelor au primit tratament cu alte substante decat metadona sau tratamentul aplicat nu a fost mentionat in fisa de raportare.

16.10.11 Pregatire

In anul 1999 nu erau decat 4 persoane pregatite in domeniul tratamentului dependentei de droguri (2 medici psihiatri, 1 medic ATI, 1 farmacist).

Prin Ordinul Ministrului.Sanatatii nr. 916/1999 privind aprobarea nomenclatorului de specialitati medicale si farmaceutice, supraspecializari si competente pentru reteaua de asistenta medicala, a fost introdusa supraspecializarea in tratamentul toxicomaniilor destinata medicilor psihiatri.

16.10.12 Evaluare si rezultate 

Din cauza lipsei tuturor verigilor terapeutice si a personalului specializat in domeniu, nu s-a putut oferi un tratament adecvat si complet tuturor persoanelor dependente de droguri. Rezultatele tratamentului aplicat nu au fost multumitoare deoarece s-a inregistrat un numar semnificativ de recaderi si totodata s-au facut unele greseli terapeutice.

Tratament indelungat cu metadona s-a facut in mod aleatoriu, in functie de experienta si criteriile proprii ale unor medici psihiatri, deoarece asa cum s-a mai precizat, in Romania nu exista un ghid de tratament unanim acceptat si un program corespunzator pentru aceasta terapie.

16.11. Prevenirea bolilor infectioase

16.11.1 Legislatie

- Ordinului M.S. 189 / 1999 privind organizarea si finantarea programelor nationale de sanatate, completat si modificat prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 669/1999;

- Programul National de Supraveghere si Control al Bolilor Infectioase care cuprinde si prevenirea hepatitei;

- Programul National de supraveghere si control a Tuberculozei;

- Programul National de supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA.

16.11.2 Organizare si strategii

Activitatile sunt realizate de:

- Ministerul Sanatatii prin:

- Directia Generala de Sanatate Publica;

- Directia Generala de Asistenta Medicala;

- Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

In cadrul strategiilor de abordare a prevenirii bolilor infectioase asociate consumului de droguri, se are in vedere:

promovarea sanatatii reproducerii (pentru prevenirea HIV si a Hepatitei B) si a unui  stil de viata sanatos in care un rol important il are educatia pentru sanatate; include activitati de informare-educare-comunicare pentru populatie;

supravegherea epidemiologica a cazurilor existente si identificarea cazurilor noi;

in cazul infectiei cu HIV, evitarea transmiterii parentee a infectiei;

Identificarea cazurilor noi de TBC se face prin efectuarea de teste IDR sau radiografii (MRF) in urmatoarele cazuri:

la angajare;

la elevi si militarii in termen (gratuit);

pentru eliberarea certificatului prenuptial (inaintea casatoriei);

control periodic la personalul care presteaza anumite servicii in unitatile de productie si desfacere alimente;

control periodic la personalul care lucreaza in colectivitati de copii mici (crese, gradinite, camine) si in scoli;

control periodic la personalul care lucreaza in unitati TBC (spitale, sanatorii), gratuit;

la cerere;

cu ocazia oricaror investigatii medicale care ridica suspiciunea de TBC (gratuit);

Identificarea cazurilor noi de infectie HIV se face prin efectuarea de teste in urmatoarele cazuri (conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 889/1998):

la cerere;

la grupele populationale aflate la risc:

personalului medical (gratuit),

persoanelor care stau o perioada mai lunga de 6 luni in strainatate,

marinarilor,

la soferilor de cursa lunga,

gravidelor cu ocazia luarii in evidenta (gratuit),

minoritatilor sexuale (homosexuali, prostituate),

copiilor institutionalizati cu ocazia intrarii in institutie (gratuit),

donatorilor de sange (gratuit).

16.11. 3 Educatia pentru sanatate

Aceste activitati se desfasoara in mod planificat in cadrul Programului National de Educatie pentru Sanatate, al Programului National de Supraveghere si Control al Bolilor Infectioase (care include prevenirea hepatitei), al Programului National de supraveghere si control al Tuberculozei si al Programului National de supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA. Sunt finantate preponderent de la bugetul de stat si de unele O.N.G-uri de profil.

Se realizeaza prin:

campanii de informare-educare-comunicare,

elaborarea si distribuirea unor ghiduri de consiliere privind prevenirea infectiei HIV,

infiintarea unor centre de consiliere in problematica HIV/SIDA;

elaborarea si distribuire de materiale informative: pliante, brosuri, afise, fluturasi etc.

In scoli sunt prevazute (au loc) ore de educatie pentru sanatate in care sunt incluse topici speciale privind prevenirea bolilor infectioase.

De asemenea Fundatia "Salvati Copiii" a participat alaturi de reprezentanta UNICEF in Romania la organizarea seminarului pentru pregatirea consilierilor scolari, seminar cu tema: "Cunostinte si atitudini privind infectia HIV / SIDA, bolile cu transmitere sexuala si consumul de droguri". Acesta a avut loc la Bucuresti in zilele de 25-26 septembrie 1999.

16. 11. 4 Furnizarea de echipament

In cadrul spitalelor si tuturor unitatilor medicale se folosesc ace si seringi de unica folosinta; se asigura materiale dezinfectante in cadrul oricaror acte terapeutice ce implica injectare.

De asemenea, in Romania se pot cumpara seringi de unica folosinta din farmacii, fara prescriptie medicala, costul acestora fiind relativ mic.

16. 11. 5 Substitutie

16.11.6 Actori

Institutiile implicate in desfasurarea activitatilor de prevenire a bolilor infectioase sunt:

Ministerul Sanatatii prin

Directia Generala de Sanatate Publica cu cele doua directii:

Directiile judetene de sanatate publica;

Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate si Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe;

La nivel national se actioneaza prin trei programe:

hProgramul National de supraveghere si control al bolilor infectioase  (Programul National 1);

Institutii Coordonatoare: - Directia de Medicina Preventiva din cadrul Ministerului

Sanatatii

- Institutul de Boli Infectioase "Matei Bals"

- Institutul de Sanatate Publica Bucuresti

Institutii cu responsabilitati in realizarea programului:

- Directiile Judetene de Sanatate Publica si a Municipiului Bucuresti

- Institutele de Sanatate Publica si Centrele de Sanatate Publica

hProgramul National de supraveghere si Control al TBC:

- Institutii coordonatoare: - Directia de Medicina Preventiva din cadrul Ministerului

Sanatatii

- Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta"

- Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate prin Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe

Institutii cu responsabilitati in realizarea programului:

- Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta"

- reteaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC,

sanatorii TB,

- Directiile Judetene de Sanatate Publica si a municipiului Bucuresti

hProgramul National de Supraveghere si Control al infectiei HIV/ SIDA

- Institutii coordonatoare - Institutul de boli infectioase "Matei Bals"

- Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului

Sanatatii

Institutii cu responsabilitati in realizarea programului:

- Institutul de management al Serviciilor de Sanatate prin Centrul

National de Promovare a Sanatatii si Programe

- Directiile judetene de sanatate publica si a municipiului Bucuresti

16.11. 7 Servicii speciale

16.11. 8 Statistici

In Romania nu exista obligativitatea testarii HIV/SIDA pentru persoanele dependente de droguri injectabile. Astfel ca depistarea acestora este aleatorie. Din datele medicale existente pana in prezent sunt inregistrate 2 persoane HIV pozitive consumatoare de droguri injectabile.

16.11.9 Pregatire

In Romania, la nivelul pregatirii universitare pentru medici, cat si la nivelul pregatirii medii pentru asistentii medicali, nu exista un modul special de prevenire al bolilor infectioase legat de consumul de droguri.

Din anul 1999, au inceput sa se formeze consilieri scolari (consiliere psiho-pedagogica) prin intermediul formei de invatamant de master in consiliere psiho-pedagogica. Ei au formare de baza ca psihologi, psiho-pedagogi sau asistenti sociali. In cadrul masterului de consiliere psiho-pedagogica sunt abordate teme specifice ale prevenirii bolilor infectioase asociate consumului de droguri.

16.11.10 Evaluare si rezultate

16.12. Sisteme de tratament

16.12.1 Organizare si structuri de sisteme de tratament

Crearea si amenajarea centrelor de tratament si de post-cura

In anul 1999 au existat la Iasi si Bucuresti centre de detoxificare (tratamentul dependentei fizice) pentru persoanele dependente de droguri, iar la nivelul celorlalte judete ale tarii, tratamentul s-a asigurt in cadrul sectiilor de psihiatrie.

La Spitalul Balaceanca, anul trecut a inceput sa functioneze centrul de post-cura si se vor mai deschide inca alte 4 centre de post-cura la Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta.

Nu este infiintata inca nici o comunitate terapeutica.

In afara centrelor de post-cura de la Bucuresti si Iasi, tratamentul de detoxificare se realizeaza in tara la nivelul spitalelor de psihiatrie.

Tratamentul urgentelor date de supradoze se realizeaza la nivelul sectiilor de terapie intensiva ale spitalelor din tara.

Atat centrele de detoxificare cat si cele de post-cura sunt coordonate la nivel central de Ministerul Sanatatii prin cele doua Departamente: Directia Generala de Sanatate Publica si Directia Generala de Asistenta Medicala.

Casa Nationala si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate asigura plata serviciilor de tratament

Atat centrele de detoxificare cat si cele de post-cura vor deveni eficiente atunci cand va fi un numar suficient de persoane specializate in tratamentul toxicomaniilor. In prezent, asa cum s-a mentionat mai sus, numarul acestora este foarte mic.

16.12.2 Serviciul public / organizatii voluntare

In aceasta etapa tratamentul persoanelor dependente de droguri se realizeaza numai in cadrul serviciilor publice.

16.12.3 Finantarea tratamentului

Toate serviciile medicale legate de tratament sunt platite de Casa Nationala si Casele judetene de asigurari de sanatate din bugetul propriu acestor institutii.

16.12.4 Legaturi inter-programe

16.12.5 Sublinieri terapeutice

1. Tratamentul persoanelor dependente de droguri a cuprins predominant abordarea biologica, deoarece:

nu a existat suficient personal specializat in tratamentul toxicomaniilor, nici cu nivel de pregatire superioara (psihiatri, psihologi, asistenti sociali), nici cu nivel de pregatire medie (asistente medicale); de asemenea au lipsit anumite categorii de specialitati necesare din componenta echipei terapeutice (terapeut ocupational);

desi in Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998 este prevazut ca in programul terapeutic cu metadona sunt cuprinse si practici psihoterapeutice specifice- terapia ocupationala si tratamente de recuperare (fizioterapie, gimnastica medicala etc.), totusi nu s-a putut respecta aceasta prevedere (asigurarea consilierii concomitent cu terapia de substitutie) deoarece, asa cum s-a subliniat mai sus, in acest moment in Romania nu exista personal specializat pentru tratamentul psiho-social al persoanelor dependente de droguri;

De obicei, tratamentul a fost realizat de catre o echipa terapeutica alcatuita doar din medic psihiatru si o asistenta medicala, lipsind alte categorii de specialisti care ar fi trebuit sa faca parte din aceasta echipa: psihologi, asistenti sociali, terapeuti ocupationali; acest lucru a avut drept cauza lipsa personalului specializat.

Pana in 1999, persoanele dependente au prezentat multe recaderi in etapa de detoxificare, datorita lipsei tuturor verigilor terapeutice (centre de post-cura, comunitati terapeutice) care sa creasca posibilitatea de vindecare.

Tratamentul de substitutie cu metadona s-a realizat cu metadona sub forma de tablete.

16.12.6 Servicii oferite

In cadrul unitatilor in care se interneaza persoane dependente de droguri (centre de detoxificare, sectii de psihiatrie, sectii de terapie intensiva, camere de urgenta, centru de post-cura) se asigura urmatoarele servicii:

tratament biologic (medicamentos) pentru cura de detoxificare;

asistenta medicala (supraveghere medicala si urmarirea starii fizice);

spitalizare: 3 mese si servicii de tip hotelier.

16.12.7 Durata

Pentru etapa de detoxificare, durata medie este de aproximativ 14 zile, aceasta putand varia in functie de starea fizica a persoanei, tipul de drog folosit, cantitatea zilnica utilizata, calea de administrare, durata de consum al drogului.

Pentru etapa de post- cura, durata medie este de 2-3 luni, putand varia. In acest moment nu dispunem de o experienta suficienta care sa ne permita sa putem aprecia care este durata medie de post-cura la noi in tara (singurul centru de post-cura fiind dat in functie abia in noiembrie 1999).

16.12.8 Personal

Asa cum deja s-a mentionat, in 1999, echipa terapeutica a fost formata doar din medic psihiatru si asistenta medicala, urmand ca in 2000 sa se formeze personal specializat in tratamentul dependentei de droguri, incluzand toate categoriile de personal ce fac parte din componenta echipei terapeutice specifice fiecarei etape de tratament.

16.12. 9 Servicii speciale

16.12.10 Obligatoriu / voluntar

Asa cum s-a aratat, tratamentul de dezintoxicare si instituirea tratamentului de substitutie se fac in urmatoarele conditii, care sunt prevazute in Ordinul ministrului sanatatii nr. 963/1998:

din proprie initiativa;

in urgenta data de sevraj din lipsa substantei psihoactive sau stupefiantelor folosite;

internarea obligatorie stabilita de o comisie medicala sau dispusa prin ordonanta procurorului sau prin hotarare judecatoreasca.

16.12.11 Statistici

Statisticile prezentate la capitolul epidemiologie au la baza inregistrarile persoanelor care au solicitat servicii medicale (tratament).

16.12.12 Pregatire

In anul 1999 nu erau decat 4 persoane specializate in domeniul tratamentului dependentei de droguri.

Tratamentul a fost realizat de catre o echipa terapeutica alcatuita doar dintr-un medic psihiatru si o asistenta medicala. Tratamentul persoanelor dependente de droguri se face conform cunostintelor incluse in curricula de pregatire a medicilor psihiatri care contine informatii generale referitoare la acest capitol, axate doar pe abordarea biologica. De asemenea, in domeniul altor categorii de personal cu pregatire superioara care ar trebui sa faca parte din echipa terapeutica - psihologi, asistenti sociali, cunostintele referitoare la tratamentul persoanelor dependente de droguri sunt incluse doar sub forma modulelor optionale si contin notiuni generale.

Conform Ordinului ministrului sanatatii. 916/1999, privind aprobarea nomenclatorului de specialitati medicale si farmaceutice, supraspecializari si competente pentru reteaua de asistenta medicala, a fost introdusa supraspecializarea in tratamentul toxicomaniilor- destinata medicilor psihiatri.

Concomitent cu organizarea centrelor specifice de tratament, se realizeaza si activitati de pregatire a personalului.

Activitati de training pentru formarea specialistilor in tratamentul dependentei de droguri

Romania a fost invitata sa participe ca membra a Comitetului Managerial al Proiectului de Formare de Formatori in domeniul Reducerii Cererii de Droguri - partea a II-a (Drug Reduction Staff Training Project DRSTP II), program derulat cu sprijinul Grupului Pompidou de pe langa Consiliul Europei. In colaborare cu experti ai Uniunii Europene, cu sprijinul Grupului Pompidou, a inceput derularea unui proiect pentru elaborarea unui ghid de tratament al toxicomaniilor.

In cadrul politicii de integrare europeana, incepand cu 1999, Ministerul Sanatatii va participa la desfasurarea programelor comunitare in domeniul sanatatii publice, conform Protocolului Aditional la Acordul de Asociere a Romaniei la Comunitatea Europeana, al deciziilor Parlamentului si Consiliului Europei nr. 645/96/EC, 646/96/EC si 102/97/EC. Una dintre temele acestor programe este cea privind Prevenirea Consumului de Droguri. In cadrul ei sunt propuse doua proiecte, dintre care una este destinata pregatirii specialistilor romani: "Program de pregatire pentru specialistii romani in domeniul tratamentului post-cura a toxicomaniilor ".

Este in curs de organizare un program sprijinit de guvernul olandez, prin programul MATRA , pentru formarea specialistilor in domeniul tratamentului dependentei de droguri. S-a realizat un draft de proiect continand evaluarea necesitatilor de training, institutiile cu responsabilitati in desfasurarea proiectului (Ministerul Sanatatii prin Directia Generala de Sanatate Publica si Directia Generala de Asistenta Medicala, Institutul de Pregatire Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor, Colegiul Medicilor din Romania, Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate, Universitatea de Medicina 'Carol Davila').

16.12.12 Evaluare si rezultate

Datorita lipsei tuturor verigilor terapeutice precum si a personalului specializat, ca si a lipsei unui ghid de tratament unanim acceptat la nivel national, nu se poate spune ca pana in 1999 s-a putut oferi persoanelor dependente de droguri un tratament adecvat si complet.

Rezultatele tratamentului aplicat nu au fost multumitoare deoarece s-a inregistrat un numar semnificativ de recaderi si totodata s-au facut si unele greseli terapeutice .).

16.13. Ingrijirea de dupa

Din anul 1999 functioneaza in Bucuresti un singur centru de consiliere care nu este destinat exclusiv problematicii drogurilor, dar care includea consilierea in probleme legate de droguri atat pentru cei care solicita informare cat si pentru cei care au inceput deja consumul de droguri sau sunt internati pentru dependenta de droguri. In acest centru lucreaza personal care nu are pregatire specifica pentru tratamentul dependentei de droguri.

16.14. Grupuri de auto ajutor

In Romania, in 1999 nu au existat grupuri de auto-ajutor.

16.15. Ingrijirea generala de sanatate

Centrele de detoxificare, de post-cura cat si spitalele de psihiatrie si sectiile de terapie intensiva unde se interneaza persoanele dependente de droguri, sunt coordonate de directiile judetene de sanatate publica si a municipiului Bucuresti.

Conform prevederilor Ordinului ministrului sanatatii nr. 963/1998, persoanele dependente de droguri, aflate in anumite stari fiziologice, cu afectiuni somatice sau boli infecto-contagioase (TBC, sifilis, hepatita A, B, C, SIDA etc.) sunt tratate in unitatile de profil, iar pentru cura de dezintoxicare se solicita consult de specialitate unui medic psihiatru sau specialistilor unui centru de dezintoxicare.

In Romania in etapa actuala, medicul de medicina de familie nu participa la tratamentul persoanelor dependente de droguri.

16.16. Sistemul de justitie criminala

Activitati de preventie realizate de politie

In anul de referinta Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei, ca Punct Focal, s-a implicat activ in actiuni de prevenire in vederea reducerii cererii de droguri, prin participarea specialistilor ei la emisiuni de radio si televiziune, realizate pe problematica drogurilor. Cotidianele de mare tiraj au realizat editoriale pe baza cazuisticii furnizate de politie sau a notiunilor generale de interes din domeniu. In cadrul Ministerului de Interne s-a realizat un film documentar ce a avut ca tema traficul si consumul de doguri, destinat strict instruirii politistilor. Ofiterii de politie au participat la dezbateri pe tema traficului si consumului de droguri sau a legislatiei din domeniu, organizate in scoli, licee sau institutii de invatamant superior.

Arestare

Cazurile in care se poate lua masura arestarii preventive sunt prevazute in articolul 148 C.P.P. Reglementarea sus mentionata are caracter general putand fi luata impotriva tuturor persoanelor care comit fapte penale, indiferent de natura acestora.

Referral to drug services

Nu avem un astfel de siatem in Romania.

Court

Nu sunt masuri speciale dispuse de organele judiciare cu privire la traficantii si detinatorii de droguri.

Alternatives to prosecution

Nu exista prevederi specifice in acest sens.

Condition of the court

In Codul Penal la cap. Regimul masurilor de siguranta, sunt prevazute obligarea la tratament medical (art. 113) si internarea medicala (art. 114), masuri care pot fi dispuse de organele judiciare (parchete si instante) pentru toxicomani.

Alternatives to prison

Nu exista reglementari specifice in acest sens.

Statistics

In 1999 nu s-au realizat statistici specifice.

Prison

In inchisorile din Romania nu s-au luat masuri specifice pentru detinatorii si consumatorii de droguri. Nu exista date referitoare la detinerea si consumul drogurilor in incinta inchisorilor.

Detoxification

In anul 1999 au fost internati in Spitalul Penitenciar Jilava de langa Bucuresti 43 de consumatori de heroina. Tratamentul acestora s-a facut prin administrare de tranchilizante, sedative si vitamine.

Drug substitution

Nu se realizeaza tratament de substitutie cu metadona in inchisorile din Romania.

Drug-free programmes

Nu s-au derulat astfel de programe in sistemul penitenciar din Romania.

Self-help groups

Nu exista inca astfel de grupuri de auto-ajutor in Romania

Relapse prevention

Sistemul de tratament medical general din inchisori nu a inclus in sfera sa de activitate tratamentul recaderilor. Nu functioneaza un sistem preventiv (cu verigile sale), in inchisori.

HIV/Hepatitis prevention

In spitalul penitenciar orice act medical ce necesita injectare se realizeaza prin echipament de unica folosinta.

Drug testing

In inchisori nu sunt inca analizoare care sa puna in evidenta metaboliti ai drogurilor in sangele unor detinuti suspectati ca ar fi consumat droguri.

Statistics

In incinta inchisorilor din Romania nu s-a semnalat consum de droguri.

Release

Punerea in libertate celor care au fost inchisi pentru detinere ilegala de droguri se face dupa regulile generale de efectuare a pedepsei, fara a exista reglementari specifice pentru persoanele condamnate pentru savarsirea de infractiuni in domeniul drogurilor.

Referral to treatment

Nu exista un astfel de sistem in Romania.

Aftercare

Nu exista un astfel de sistem in Romania specific sistemului penitenciar.

Probation

Legislatia din Romania nu prevede un regim special pentru urmarirea, cercetarea si judecarea faptelor care incrimineaza infractiuni la regimul drogurilor; se aplica regulile generale prevazute de Codul de Procedura Penala; astfel, nu s-a infiintat functia de ofiter de probatiune care sa urmareasca comportamentul unui condamnat pus in libertate.

Training

Nu s-a realizat inca un sistem de instruire a cadrelor care se ocupa de toxicomanii aflati in inchisoare.

Evaluation and results

Deoarece nu exista o abordare specifica a acestei probleme, nu s-a putut realiza o statistica a datelor si nici evaluarea acestora.

16.17. Probleme specifice de sex

Nu a existat o abordare specifica a problematicii drogurilor in functie de sex.

Din studiul indicatorilor indirecti se constata o crestere a numarului de consumatori de sex feminin.

16.18. Copii ai consumatorilor de droguri

Nu detinem date referitoare la consecintele consumului de droguri asupra unor copii proveniti din parinti dependenti de droguri.

16.19. Parinti ai consumatorilor de droguri

In anul de referinta nu s-a putut monitoriza atitudinea parintilor consumatorilor de droguri decat sporadic; au fost situatii in care unii parinti s-au adresat organelor de politie pentru a obtine sprijin in internarea copiilor lor in centre de dezintoxicare sau in izolarea acestora de un anumit grup, ca urmare a modificarilor de comportament aparute la acesti copii. Dorind sa-si protejeze copii, unii parinti au cerut discretie la internarea acestora in sectii de psihiatrie, solicitand chiar internarea lor sub alte diagnostice. Uneori parintii anumitor conumatori de droguri au recurs la tratament psihiatric la domiciliu sau in cabinete particulare, pentru a-si supraveghea permanent copii si pentru a evita stigmatizarea copilului prin statutul de consumator de droguri.

16.20 Consumul de droguri la locul de munca

Nu s-au semnalat inca consumatori de droguri la locul de munca.

16.21. Minoritati etnice

Nu au existat statistici referitoare la implicarea specifica a membrilor diferitelor minoritati etnice in traficul si consumul de droguri.

Nu a axistat o abordare specifica a problematicii drogurilor in functie de etnie.

17. Asigurarea calitatii

17.1. Cercetare

17.2. Evaluare

17.3. Pregatire

PARTEA A VA - TOPICI SPECIALE (pentru capitolul 3 al Raportului Anual)

18. Heroina, metadona si tratamente de substitutie

18.1. Criterii si grupuri tinta pentru tratamente de substitutie

Persoanele dependente care se interneaza in centre de detoxificare ca si in sectiile de psihiatrie pot intra in tratament de substitutie in vederea curei de dezintoxicare.

0rdinul ministrului sanatatii 963/1998 prevede conditiile in care se poate realiza internarea persoanelor dependente de droguri:

- Toxicomanii se pot interna pentru cura de dezintoxicare in urmatoarele situatii:

din proprie initiativa;

• in urgenta data de sevraj din lipsa substantei psihoactive sau stupefiantelor folosite;
• internarea obligatorie stabilita de o comisie medicala sau dispusa prin ordonanta procurorului sau prin hotarare judecatoreasca.

Tot in acelasi act normativ este specificat ce anume cuprinde tratamentul persoanelor dependente de droguri:

cura de dezintoxicare;

• postcura.

Cura de dezintoxicare se realizeaza prin:

tratament de substituire prin inlocuirea substantei psihoactive sau stupefiantelor folosite de toxicoman cu produse antagoniste de tipul metadonei, LAAM ( Levo-alfa acetil metadona ).

• Oprirea brusca a substantei psihoactive sau stupefiantului;
• Folosirea de produse antagoniste de tipul naltrexonei.

XXXXXXXXX

In anul 1999 nu a existat un program de mentinere pe metadona.

18.2. Baze legale pentru substitutie

Tratamentul de substitutie se face in baza prevederilor:

Ordinului M.S. nr.963/ 1998 privind aprobarea normelor metodologice generale de organizare si acordarea asistentei medicale, tratamentului, ingrijirilor medicale si serviciilorhoteliere toxicomanilor prin consum in abuz de substante psihoactive ( stupefiante )

• Ordinului comun intre Ministerul Sanatatii nr. 789 / 1999 si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nr. 189 / 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzand bolile pentru care asiguratii beneficiaza, in tratament ambulatoriu, de medicamente eliberate gratuit. In aceasta lista sunt cuprinse si bolile psihice, in cadrul lor figurand si toxicomania prin stupefiante si substante psiho-active;
• Legea nr. 73 / 1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante si cu continut stupefiant, coroborata cu Instructiunile Ministrului.Sanatatii nr. 103 / 1979 care cuprind normele de aplicare ale legii de mai sus reglementeaza circuitul legal al produselor stupefiante in cadrul carora este si produsul SINTALGON comprimate (metadona).

18.3. Organizare, regulamentarea si monitorizarea sistemelor de livrare

In 1999 singura forma de metadona inregistrata in Romania a fost Sintalgonul, conditionat sub forma de comprimate de 2,5 mg / comprimat.

Producator este Societatea Comerciala "SICOMED" S.A. care livreaza produsul unitatilor farmaceutice - farmacii publice si farmacii de spital in baza autorizatiei pentru activitatea cu stupefiante, prezentata de unitatea respectiva.

Depozitarea produsului in farmacii se face in dulapul special pentru stupefiante, sigilat ("venena") si se tine evidenta cantitativa conform legislatiei existente (a se vedea pct.16.10.3)

18.4. Alegerea de droguri pentru substitutie

Pentru tratamentul de substitutie principalele substante folosite in Romania au fost: metadona tablete, clonidina, neuroleptice clasice si atipice, tranchilizante, carbamazepina.

Deoarece in Romania nu exista un ghid acceptat unanim la nivel national referitor la tratamentul specific al toxicomaniilor, alegerea substantelor folosite pentru tratamentul de substituttie (detoxificare) s-a facut in mod aleatoriu in functie de experienta si criteriile proprii ale medicilor psihiatri.

18.5. Dimensiunile si caracteristicile programelor de substitutie

Din cele 448 de persoane care au fost internate pentru dependenta de heroina, in fisele de raportare apar numai 189 de persoane ce au primit tratament de substitutie cu metadona. Aceste date se explica prin faptul ca restul persoanelor au primit tratament de substitutie cu alte substante decat metadona sau tratamentul de substitutie aplicat nu a fost mentionat in fisa de raportare .

In anul 1999, in Spitalul Penitenciar Bucuresti au fost internati 43 detinuti consumatori de heroina; acestia nu au fost supusi unui tratament de substitutie cu metadona, terapia fiind efectuata cu tranchilizante, neuroleptice, vitamine.

18.6. Numarul si profilul clientilor

Vezi mai sus.

18.7. Evidenta asupra impactului substitutiei (comunitate si nivel individual)

In anul de referinta nu s-au facut studii referitoare la impactul tratamentului la nivelul comunitatii si la nivel individual.

18.8. Rezultatele cercetarii asupra substitutiei, cum ar fi in inchisoare sau in timpul sarcinii, atitudini ale factorilor de decizie, profesionistilor, publicului

In anul de referinta nu s-au efectuat studii referitoare la tratamentul de substitutie in timpul sarcinii.

In spitalul Penitenciar Bucuresti au fost internati 43 detinuti consumatori de heroina dar acestia nu au primit tratament de substitutie cu metadona, terapia fiind efectuata cu tranchilizante, neuroleptice, vitamine.

19. Aplicarea legii, deturnarea la tratament, alternative la inchisoare

19.1. Folosirea/posesia pentru uz personal de cannabis/heroina/cocaina

Nu exista o reglementare care sa acopere in intregime aceasta problematica.

In acest sens Legea nu face nici un fel de precizare intre detinere pentru consum sau detinere in vederea traficarii.

Practica judiciara a mers constant pe investigarea si cercetarea persoanelor care detin substantele stupefiante contrar dispozitiilor legale (art.312 Cod Penal).

In noul proiect de Lege antidrog se are in vedere interzicerea consumului de droguri aflate sub control, in afara prescriptiilor medicale, cat si faptul ca persoanele depistate ca fiind consumatori sunt luate in supraveghere medicala si supuse, dupa caz, unei cure de dezintoxicare.

19.2. Criminalitatea asupra proprietatii legata de consumul de droguri

Nu exista o legislatie specifica numai pentru infractiunile legate de droguri.

In cazurile in care s-au comis astfel de fapte penale se aplica dispozitiile generale in materie. Conform Art. 118 CP, "sunt supuse confiscarii speciale:

a)      lucrurile produse prin fapte prevazute de legea penala;

b)      lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, daca sunt, ale infractorului;

c)      lucrurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei infractiuni sau pentru a rasplati pe un infractor;

d)      lucrurile dobandite in mod vadit prin savarsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate, si in masura in care nu servesc la despagubirea acestora.

e)      Lucrurile detinute contrar dispozitiilor legale.

Referitor la legislatia internationala in materie, Romania a semnat dar nu a ratificat "Conventia Consiliului Europei referitoare la spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii "(Strasbourg 1991)

19.3. Distribuitia cu amanuntul a drogurilor

Persoanele implicate in activitatile ilicite de plasare a drogurilor (mic trafic) sunt trase la raspundere penala conform art. 312, alin 1, Cod Penal la care s-a facut referire.

Nu existisa legislatie specifica.

circumstantele atenuante (Art...), care pot conduce la aplicarea unei sanctiuni penale mai usoare (Art...);

circumstantele agravante, care in raport de imprejurarile comiterii faptelor pot atrage agravarea sanctiunilor penale prevazute (Art. ...)

De retiunut este faptul ca si in cazul infractiunilor analizate, atragerea la comiterea de infractiuni constituie de asemenea o circumstanta agravanta.

Referitor la minorii implicati in comiterea de infractiuni, se aplica dispozitiile generale in materie, cu derogarile prevazute de Art. ...CP.

Legislatia nationala prevede si dispozitii ce pot fi aplicate in situatii speciale cum ar fi cele legate de implicarea unui toxicoman in activitati de detinere sau trafic de droguri.

In aceste cazuri se pot dispune masuri de siguranta, respectiv:

- obligarea la tratament medical (art. 113 Cod Penal)

- internarea medicala (prevazuta de art. 112 Cod Penal).

Aceste masuri au drept scop inlaturea unei stari de pericol cat si sanatatea persoanei.

Este de retinut, in acest context, dispozitiile Art. 113 CP: "Obligarea la tratament medical. Daca faptuitorul din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante sau alte substante asemenea, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire.

Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratament se poate dispune internarea sa medicala.

Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa inchisorii, tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei.

Masura obligarii la tratament medical poate fi luata provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii."

20. Femei, copii si consumul de droguri

Din statistica unuia din centrele de zi din Bucuresti (referitoare la persoanele internaate pentru tratament) se constata ca a scazut media de varsta a toxicomanilor si ca a crescut numarul consumatoarelor de droguri.

Alte concluzii???????

CONCLUZII (ale intregului raport)

21. Principalele probleme si necesitati viitoare de informatii

21.1. Rezumatul principalelor puncte, tendinte cheie si dezvoltari noi

In Romania, traficul si consumul de droguri au cunoscut dimeniuni noi, cu tendinte ascendente.

A crescut complexitatea fenomenului pe toate laturile sale. Retelele de traficanti sunt mai extinse, avand conexiuni in diferite tari ale globului.

Din fosta tara de tranzit, Romania a devenit tara de depozitare, trafic si consum, confruntandu-se in ultima perioada de timp cu probleme legate de obtinerea si prelucrarea substantelor chimice esentiale si a precursorilor.

Numarul consumatorilor de droguri este necunoscut.

In raport cu anul 1998, numarul toxicomanilor care au solicitat servicii medicle a crescut, dar acesta reprezinta o parte din numarul real al toxicomanilor.

A crescut numarul persoanelor cu cetatenie romana care au devenit consumatori de droguri sau toxicomani.

S-a intensificat preocuparea Ministerului Sanatatii pentru realizarea unui sistem terapeutic complet de tratare a toxicomanilor. Astfel, s-a realizat primul centru post-cura din Romania, s-au inceput demersurile necesare infiintarii unor centre noi de dezintoxicare in diferite zone din tara. S-au dotat unele sectii ale spitalelor implicate in tratarea toxicomaniilor cu analizoare specializate in decelarea metabolitilor drogurilor in sange si urina, in vederea realizarii unui tratament de dezintoxicare corect.

Heroina este drogul care a ridicat cele mai mari probleme atat in domeniul reducerii cererii cat si in domeniul reducerii ofertei de droguri.

Administrarea pe cale injectabila a heroinei a luat amploare in randul toxicomanilor.

Cannabisul, hasisul, cocaina si opiumul sunt alte droguri traficate si consumate pe teritoriul Romaniei. Amestecurile realizate din heroina, cocaina, amfetamine si alte substante cu actiune faracologica proprie (heroina-cofeina, heroina-cofeina-fenobarbital-diazepam, amfetamina-cofeina, heroina-paracetamol etc) au fost frecvent intalnite pe piata ilicita din Romania anului 1999, marind efectul nociv al acestor droguri asupra consumatorilor. Consumul amfetaminelor s-a extins in randul tinerilor.

Consumul medicamentelor cu continut psihotrop (antidepresive triciclice, benzodiazepine, barbiturice) nu este monitorizat in sistemul farmaceutic roman actual.

S-au semnalat cazuri de deturnare a unor medicamente cu continut stupefiant din circuitul legal in traficul ilicit (petidine, pentazocine, methadona).

Cultivarea canepii in anumite zone ale tarii si prelucrarea acesteia in vederea obtinerii unor produse destinate traficului ilicit si consumului s-a extins in 1999 ca urmare a inexistentei unor prevederi legislative care sa puna sub control aceste operatii.

La nivel national nu s-au realizat studii de prevaleta a consumului de droguri (cu exceptia ESPAD).

Preventia primara s-a facut in mai multe zone ale tarii, prin intermediul unor specialisti proveniti din diferite ministere (Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne); nu s-au demarat actiuni in domeniul preventiei secundare sau tertiare.

Noi dezvoltari se vor realiza in:

sistemul legislativ (legi noi in domeniul drogurilor, precursorilor si substantelor chimice esentiale, probatiunii etc);

reducerea ofertei de droguri prin cresterea cooperarii inter-agentii, in plan national si international, prin imbunatatirea dotarilor specifice, prin pregatirea cadrelor etc.

sistemul curativ (realizarea unor verigi noi in lantul terapeutic al toxicomaniilor);

sistemul preventiv (preventia primara, secundara sau tertiara);

sistemul de culegere si prelucrare a datelor referitoare la fenomenul drogurilor;

extinderea cooperarii internationale din domeniu.

21.2. Noi necesitati de informatii si prioritati pentru viitor

Deoarece Romania nu are in acest moment un sistem unitar adecvat necesitatii culegerii informatiilor, sistem care sa permita evaluarea situatiei reale a fenomenului drogurilor si sa puna la dispozitia factorilor decizionali elementele cheie pe baza carora sa se stabileasca strategia nationala in domeniu, se impune realizarea in viitor a unui sistem national de raportare, bazat pe o infrastructura corespunzatoare, care sa permita o colectare si prelucrare automata a datelor.

Calitatea datelor provenite de la structurile imnplicate in reducerea cererii si ofertei de droguri trebuie imbunatatita prin dotarea corespunzatoare a acestora cu tehnica de calcul si cu un sistem informational adecvat, in vederea alinierii statisticii ce urmeaza a fi obtinuta la standardele internationale impuse (ICD - 10).

Colectarea corecta a datelor necesare realizarii unei statistici reale privind fenomenul drogurilor trebuie sa se bazeze in viitor pe cresterea accesibilitatii la legislatia nationala specifica, pe instructajul persoanelor care urmeaza sa completeze fisele de raportare ale cazurilor, pe imbunatatirea fisei de raportare (conform cerintelor tabelelor de raportare pentru EMCDDA).

In vederea cresterii calitatii datelor in domeniul reducerii ofertei de droguri va fi necesar sa se imbunatateasca statistica judiciara, sa se realizeze un sistem informatic unitar la nivelul Minsterului de Interne, sa se obtina interconectarea principalelor instututii implicate in lupta impotriva drogurilor prin crearea unei interfete comune care sa faciliteze cooperarea inter-agentii, sa se faca o dotare completa cu tehnica de calcul si software pentru colectarea, stocarea si prelucrarea datelor.

Sistemul de informare din Romania va trebui sa beneficieze de: acces la modul de colectare si prelucrare la nivel international a datelor din domeniu; instrirea personalului care se ocupa, la nivel national, de prelucrarea acestor date; tehnica de calcul din ultima generatie; sprijinul unor organisme internationale in vederea realizarii unor programe adecvate in aceasta sfera de actiune.

STATISTICI

Tabel pe grupe de varsta

Structura consumatorilor in functie de mediu geografic

Consum pe grupe de varsta si sex

A.     Grupa de varsta 11-12 ani

B.     Grupa de varsta 13-14 ani

C.     Grupa de varsta 15-16 ani

D.     Grupa de varsta 17-18 ani

Pentru grupa de varsta sub 18 ani se adauga datele furnizate de sectia de toxicologie a Spitalului Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti care au avut:

246 cazuri de intoxicatii cu benzodiazepine ( din care 210 cazuri mono-intoxicatii si 36 cazuri in asociere cu alte medicamente);

45 cazuri de intoxicatii cu barbiturice

Aceste cazuri nu au fost raportate pe grupe de varsta si pe sex.

E.      Grupa de varsta 19-24 ani

F.      Grupa de varsta 25-34 ani

G.     Grupa de varsta 35-44 ani

H.     Grupa de varsta 45-54 ani

I.        Grupa de varsta 55-64 ani

J.       Grupa de varsta peste 65 ani

Tabel cu drogul consumat si sex

Tipul de tratament primit

Codificarea tratamentului:

1 - tratament de substitutie cu metadona

2 - tratament de substitutie cu alte substante decat metadona

3 - psihoterapie

4 - tratament de substitutie cu metadona combinata cu alte tratamente

5 - tratament de substitutie cu alte substante decat metadona in asociere si cu alte tratamente (anxiolitic, anti-depresiv etc.)

6 - altele

9 - nespecificat

Tipul de pacient (nou, vechi)

CONCLUZII FINALE

Concluzii ale M.E.N.:

Prin cadrul legislativ pe care l-a creat in anul 1999, Ministerul Educatiei Nationale recunoaste si sprijina activitatile de educatie pentru sanatate, in cadrul careia se regaseste si prevenirea consumului de droguri si a bolilor infectioase legate de acesta.

In urma deciziilor legislative, Ministerul Educatiei Nationale a luat masurile necesare implementarii acestora. Cu toate acestea, procesul este in plina desfasurare, urmand a se insista pe perfectionarea la nivel national a cadrelor didactice in domeniul educatiei pentru sanatate, pe elaborarea unei tematici si a manualelor in acest domeniu, precum si pe diversificarea activitatilor.

De asemenea, se urmareste extinderea activitatilor punctuale si a colaborarii dintre organismele guvernamentale si nonguvernamentale in vederea realizarii acestora.

Ministerul Educatiei Nationale, atat la nivel central, cat si la nivel judetean, va sprijini noile initiative de activitati in acest domeniu.

FINAL CONCLUSIONS

Conclusions of the Ministry of National Education

Through the legislative framework created in 1999, the Ministry of National Education admits and supports the education activities for health, among which drug abuse and related infectious diseases prevention is numbered.

Following to the legislative decisions, the Ministry of National Education took all the necessary measures for their implementation. Nonetheless, the process is in full development, and stress will be placed on the training of the teachers at national level in the field of education for health, on elaborating of a curricula and of the manuals in this field as well as on the diversification of the activities.

The extending of the punctual activities it is also targeted and of the cooperation between the Governmental and Nongovernmental bodies in view of their accomplishment.

The Ministry of National Education, both at central level, as well as at county level, will support the new initiatives of activities in this field.