Fotografierea in radiatii vizibile

Fotografierea in radiatii vizibile

Fotografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului.

Fotografia judiciara de examinare se poate clasifica in:

1. Fotografia de examinare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de umbre, de reflexe, de contrast, de separare a culorilor, microfotografia.

2. Fotografia de examinare in radiatii invizibile: ultraviolete, infrarosii, roentgen, gamma si beta, radiatii neutronice si holografia.

Fotografia de ilustrare - scopul sau consta in fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat, a caracteristicilor si dimensiunilor sale. Acest procedeu se aplica in mod obligatoriu mijloacelor materiale de proba care vor suferi modificari prin examinare.

Domeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor care sunt presupuse a fi falsificate sau contrafacute, cercetarea unor mijloace de proba cu suprafata plana, expertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere.

Pentru executarea fotografiei se foloseste o masa speciala care dispune de surse de iluminare laterale pentru inlaturarea umbrelor, precum si un dispozitiv de fixare a aparatului de fotografiat intr-o pozitie plan, paralela cu obiectul fotografiat. Langa obiect se asaza si o rigla gradata.

Fotografia de comparare - una dintre metodele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate in examinarile de laborator, in special in traseologie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor, in orice imprejurare in care se solicita efectuarea unui examen comparativ de natura optica.

Avem trei variante ale fotografiei de comparare si anume:

fotografia de comparare prin confruntare - procedeul se bazeaza pe confruntare a 2 imagini dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de la locul faptei iar alta impresiunea sau mulajul creat experimental in laborator cu obiectul cercetat. Procedeul se aplica in vederea identificarii persoanelor dupa semnalmentele exterioare;

fotografia de comparare prin suprapunere -este calitativ superioara compararii prin confruntare. Consta in suprapunerea a 2 imagini dintre care cel putin una este fixat pe un suport transparent. Se determina astfel fie coincidenta, fie divergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice ceea ce conduce la stabilirea identitatii sau la excluderea din sfera cercetarii a obiectului suspect. Metoda este utilizata in traseologie pentru identificarea persoanei sau obiectului creator de urma, in expertiza bancnotelor, a stampilelor, ilustrarea falsului, identificarea cadavrelor necunoscute, etc;

fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau prin juxtapunere - serveste la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect ca urmare a determinarii continuitatii elementelor caracteristice reflectate in urma si modelul tip (impresiune) obtinut pe cale experimentala. Dintre principalele domenii in care se aplica aceasta metoda amintim cercetarea dactiloscopica, identificarea armelor de foc dupa urmele lasate de proiectil si pe tub, identificarea instrumentelor de spargere.

Fotografia de umbre - este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief. Se aplica inclusiv in fotografiile de detaliu executate la fata locului, in cazul urmelor de adancime de maini si de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere.

Fotografia de reflexe - are ca destinatie punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima vedere. In principiu, o suprafata neteda, stralucitoare, reflecta uniform razele de lumina, in unghiuri egale. Daca suprafata are anumite diferente de netezime, cum ar fi,de ex prezenta unei urme papilare, aceasta devine vizibila prin reflectarea sub unghiuri diferite a fasciculului de lumina trimis asupra obiectului. Asa se poate explica de ce o urma papilara latenta, aflata pe un geam, poate fi observata numai daca privim geamul sub un anumit unghi. O varianta a acetui procedeu o intalnim in ipoteza fotografiei urmelor de maini de pe suprafete care nu permit revelarea cu mijloace clasice.

Fotografia separatoare de culori - serveste la revelarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului unui inscris, etc, greu vizibile cu ochiul liber datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului. Un exemplu tipic il constituie petele de sange pe care autorul unui omor a incercat sa le inlature de pe haine sau modificarile aduse unui inscris prin adaugarea sau inlaturarea de text, etc. Separarea culorilor se realizeaza cu filtre care au capacitatea de a neutraliza culorea complementara lor. De exemplu, un filtru verde- albastru va retine culoarea rosie, iar un filtru galben, culoarea albastra.