Identificarea si retinerea faptuitorului

Identificarea si retinerea faptuitorului. Identificarea martorilor oculari si a altor persoane

Asa dupa cum, de regula se procedeaza in practica una dintre primele activitati aflate in atentia organului judiciar, primul sosit la fata locului este indepartarea persoanelor neavenite, sau cel putin tinerea acestora la distanta, pentru a nu distruge urmele infractiunii.

De multe ori, insa, desfasurarea acestei activitati este dusa la extreme, fiind indepartate toate persoanele fara o selectare prealabila. Trebuie obligatoriu avut in vedere ca, de multe ori la fata locului exista un mare numar de persoane printre care martori oculari, unele persoane care-l pot identifica pe autor, sau chiar autorul si complicii acestuia ramasi sa vada cum decurge cercetarea.

In situatia in care autorul faptei a fost retinut de catre martorii oculari sau chiar de victima, acesta trebuie identificat si izolat, luandu-se masuri de paza a acestuia pentru a nu fi linsat de public sau pentru a nu distruge urme sau obiecte purtatoare de urme (pistol, cutit, camasi patate cu sange, topor etc).

Aceasta masura se impune a fi luata nu numai pentru a-l proteja pe faptuitor de eventualele agresiuni, ci si pentru a nu influenta martorii in sensul denaturarii adevaratei stari de fapt.

Cand victima si martorii oculari ai infractiunii au retinut semnalmentele faptuitorului, se cunoaste directia in care s-a deplasat si exista posibilitatea prinderii sale - se va organiza urmarirea acestuia pe urmele inca proaspete de catre unul din organele chemate sa asigure paza locului.

Cand urmarirea se realizeaza dupa trecerea unui anumit interval de timp in care faptuitorul a putut sa se deplaseze la o anumita distanta, principalele semnalmente ale acestuia vor fi comunicate organelor de politie pe raza carora se presupune ca s-ar fi putut deplasa.

Prinderea faptuitorului la fata locului de catre organul de cercetare al politiei, nu are caracterul unui act de cercetare penala, deoarece in aceasta situatie ne aflam in prezenta unei infractiuni flagrante, intrucat ,,orice persoana are dreptul sa-l prinda pe faptuitor si sa il conduca inaintea autoritatilor" cu atat mai mult acest drept revine organelor de politie.

Masurile luate la fata locului nu au caracterul unor acte de cercetare penala, organele de cercetare ale politiei au obligatia de a incunostiinta de indata procurorul competent a efectua cercetarea la fata locului care se va sesiza din oficiu.

De mare importanta este identificarea si retinerea martorilor oculari pana la sosirea echipei de cercetare la fata locului. La martorii oculari se impune, pe de o parte precizarea tuturor datelor de identificare (nume, prenume, domiciliu, loc de munca), pe de alta parte, luarea masurii menite a impiedica influentarea reciproca. Nu trebuie de asemenea, minimalizata sau apreciata subiectiv valoarea vreunui martor indiferent ca este imbracat urat sau are vreun handicap. Astfel, este relevant cazul in care autorul unui omor a fost descoperit in Municipiul Arad abia la 6 ani de la savarsirea faptei, cand nu s-a dat importanta unui martor surdo-mut, care cu ocazia cercetarii locului faptei si la autopsie se apropia tot mai des de cei care compuneau echipa de cercetare si manifesta un interes deosebit fata de caz. Cauza a stagnat cu autor nedescoperit timp de 6 ani, pana cand examinandu-se atent fotografiile judiciare s-a constatat ca, in foarte multe apare si tiganul surdo-mut. Fiind ulterior identificat si gasindu-se 2 persoane care ii intelegeau limbajul, acesta l-a indicat pe autorul crimei si imprejurarile in care a comis fapta.

Organul judiciar trebuie sa se abtina a face constatari si sa-si exprime convingerile sale in prezenta martorilor, iar daca este posibil, martorii vor fi separati si invitati in incaperi sau locuri diferite, pentru a nu se influenta in timpul in care isi asteapta randul pentru audiere.

Este recomandata identificarea si retinerea pana la sosirea echipei de cercetare a acelor persoane care au luat cunostinta din propriile simturi de infractiune si imprejurarile in care aceasta s-a consumat, (cel ce a descoperit cadavrul victimei pe un teren deschis, instrumentele abandonate sau ascunse, obiecte ce constituie un produs al infractiunii, precum si acele persoane care au participat la actiunile de prim-ajutor, la ridicarea, transportarea victimei sau la luarea unor masuri ce nu sufereau amanare, inaintea sosirii organelor judiciare sau impreuna cu acestea, actiuni care au produs anumite modificari ale locului faptei.