Mijloacele de tortura -imorale si ineficiente

Mijloacele de tortura -imorale si ineficiente

De curand am vizionat pe un post de televiziune un film ce facea referire la mijloacele de interogatoriu ale CIA din Statele Unite ale Americii si lupta CIA si a serviciilor de informatii din Egipt cu fundamentalistii extremisti arabi, adepti ai Jihad-ului. Numele filmului si postul de televiziune sunt mai putin importante, in schimb faptele la care se face referire in aceasta pelicula capata o deosebita importanta etica.

Planul principal al filmului vizeaza viata unui cetatean american, nascut in Egipt, care a emigrat in Statele Unite pentru a-si face o cariera in domeniul stiintific si pentru a-si intemeia o familie. Pleaca la un moment dat in Africa de Sud pentru un proiect de cercetare in domeniul explozibililor, iar la intoarcerea sa in SUA este preluat din avion de membri ai CIA. Este pus in fata unui interogatoriu, i se imputa faptul ca ar fi colaborat prin intermediul telefonului mobil cu unul din capetele organizatiei teroriste din Egipt pentru a developa noi metode in fabricarea de proiectile si bombe artizanale si este mai apoi inchis, fara a avea dreptul la un avocat, la a-si contacta familia sau a avea orice fel de legatura cu oameni din societate, toate acestea fara nici un fel de temei, deoarece se va dovedi ulterior in cadrul filmului ca numele sau pur si simplu a fost confundat cu un altul, cercetatorul nefiind vinovat de acuzatiile formulate. Mai mult, este transportat in Egipt, unde este incarcerat si supus la tortura zilnica pentru a-si recunoaste vinovatia.

In Egipt este preluat de serviciile de informatie locale, dar CIA trimite un expert in interogatoriu, pentru a solutiona eficient problema. Cetateanul este supus atat unor acte de cruzime: biciuire, socuri electrice, lovire cu obiecte contondente, cat si acte de umilinta: este lasat fara apa potabila in carcera, i se iau hainele, este supus la mizerie, infometare, inlantuire, toate acestea fiind facute fara vreun fel de regret, sau fara vreun sentiment de mila sau vreo urma de umanitate din partea celor ce il interogheaza. Expertului american i se impune sa nu vorbeasca decat atunci cand i se da dreptul, semn ca se afla intr-un mediu ostil. Sefii CIA incuviinteaza tortura la care este supus cetateanul american, reprosandu-i expertului lipsa de aderenta la mijloacele de aflare a adevarului pe care le proclama drept eficiente.

Unul din planurile secundare ale filmului vizeaza lupta continua a serviciilor de informare din Egipt cu insurgentii arabi, acestia din urma lansand noi atacuri in piete publice, unde detoneaza bombele cu care sunt inzestrati si ucid oameni nevinovati in numele binecuvantarii lui Allah, iar planul din urma arata lupta disperata a nevestei cetateanului american de a-si cauta sotul, mergand pana la senatori si chiar sefii CIA, lupta ce se dovedeste a fi inutila deoarece membrii CIA invoca polita sigurantei nationale deasupra drepturilor fundamentale ale omului.

In cele din urma cetateanul ce se afla sub presiunea torturii, a lipsei de alimente si apa si cu gandul tot timpul la familia sa recunoaste vinovatia pentru a fi eliberat macar o perioada, dar este in continuare tratat cu bestialitate si cruzime. Expertul CIA, cautandu-i CV-ul americanului pe internet, afla ca singura conexiune cu o asa-zisa organizatie terorista pe care a avut-o acuzatul a fost echipa de fotbal de juniori a Egiptului, la care jucase pana sa emigreze in SUA. In acesta se naste sentimentul de vinovatie si il elibereaza pe cetatean fara acordul superiorilor sau al serviciilor egiptene, punandu-si astfel capat carierei sale, cu multumirea de a fi salvat viata unui om nevinovat si de a fi sesizat ineficienta serviciilor americane in aflarea de informatii concludente si in purtarea de relatii internationale.

Acest film vizeaza numeroase fapte ce pot fi discutate din punct de vedere etic cum ar fi: fundamentalismul extremist islamic, incalcarea drepturilor omului, devotiunea fata de familie, dar voi trata din anumite perspective doar acel fapt care este pregnant in cadrul peliculei si anume tortura.

Voi incepe intr-o nota usor ironica tratarea acestui fapt si anume din perspectiva utilitarista, deoarece acest mijloc inuman folosit la interogatoriu este total ineficient, cetateanul american (total nevinovat) recunoscandu-si vina in urma a zile de supunere la vatamare corporala, in timp ce adevaratii teroristi detonau bombe in centrul orasului Cairo. Acest mijloc nu a vizat aflarea adevarului, ci gasirea unui tap ispasitor la cele intamplate, actele de insurectie fiind in continuare necercetate in profunzime. Perspectiva utilitarista vizeaza cantitatea de fericire in raport cu nefericirea, practic invocandu-se in acest caz un bine comun redat prin polita sigurantei nationale si anume, eliminarea terorismului prin orice fel de mijloace, chiar si interogand oameni prin siluire cum s-a intamplat in acest caz. Dar, conform utilitarismului actional, acest mijloc a fost un esec, deoarece acele norme de conduita care trebuiau sa produca fericirea unui numar cat mai mare de oameni nu au dat roade, teroristii inca aflandu-se in libertate, bombele artizanale fiind in continuare detonate, iar siguranta cetatenilor americani existand doar ca o fatada.

Se remarca 'hybrisul' sistemului de informatie american, conducatorii CIA neluand in calcul avertizarile specialistului trimis chiar de ei in teren. Acestia au dat dovada de un orgoliu nemasurat, cautand doar sa faca dreptate fara a cauta adevarul neaparat. Acestia urmareau doar sa afiseze un asa-numit interes fata de lupta impotriva terorismului, acuzand pe oricine, intr-un mod nejustificat. Tortura a fost in acest caz acel mijloc sigur prin care CIA putea avea dreptate, deoarece, asa cum se mentioneaza si in cadrul peliculei la un moment dat: 'Orice om supus la acte constante de tortura, va recunoaste tot ce i se va spune sa recunoasca la un moment dat'. Acest hybris ma indreapta spre a trata actele de violenta si cruzime la care a fost supus cetateanul american dintr-un punct de vedere, care mie cel putin mi se pare ca este cel mai potrivit pentru aceasta situatie si anume, o perspectiva deontologica. Perspectiva utilitarista in acest caz este doar o invocare din partea acuzatorilor pentru a savarsi niste acte marsave, fara sa tina cont de drepturile fundamentale ale omului, ea neavand valoare de etica teleologica consecintialista, tortura dovedindu-se total ineficienta.

Din punct de vedere deontologic, individului i se incalca dreptul fundamental la libertate. Intentia serviciului secret american si a celui egiptean nu a fost aceea de a afla adevarul, asa cum am aratat deja. Emigrantului arab i-a fost interzisa contactarea unui avocat, fapt ce l-a privat de orice mijloc de a-si dovedi nevinovatia. Cruzimea la care a fost supus a fost total nejustificata, neintemeiata, neputandu-se invoca in aceasta situatie, nici divinitatea, nici statul, nici binele personal al agentilor CIA sau al celor egipteni. Religia nu promoveaza tortura sau omuciderea, statul nu promoveaza violarea drepturilor de care insusi e fundamentat (cu toate ca in acest caz s-ar putea invoca usor interdictiile din cadrul unui sistem radical de stanga, dar nu este cazul SUA, tara ce este considerata si se considera drept cea mai fiabila democratie de pe Glob), iar membrii CIA si cei egipteni nu aveau nici o legatura personala cu individul in cauza, deci nu aveau dreptul sa procedeze astfel. Din acest punct de vedere, tortura este total imorala. Se poate chiar generaliza, deoarece tortura contravine drepturilor fundamentale ale omului nu numai in acest caz, ea violand libertatea individului in oricare din situatii. Nici o fiinta nu poate fi tratata intr-o asemenea maniera, deoarece schingiuirea, lovirea, biciuirea, nu sunt valori umane, ele nu sunt in conformitate cu firea, cu natura omului.

Voi trata in continuare succint aceasta situatie si din alte perspective, cea a eticii virtutii aristotelice, a eticii feministe si cea a relativismului cultural.

Din punctul de vedere al eticii virtutii, singurul om care a actionat in acest caz in conformitate cu aceasta a fost expertul CIA trimis in teren, acesta dovedind curaj, compasiune si verticalitate in eliberarea cetateanului. Restul agentilor nu au dat dovada de valori etice teleologice, actionand cu orgoliu, ura si agresivitate, iar 'thelos'-ul final al acestor actiuni nu a dus la dobandirea unor virtuti.

In continuare, voi expune un punct de vedere care va parea ilar la prima vedere si anume cel al eticii feministe. Seful CIA prezentat in cadrul filmului este, contrar asteptarilor, o femeie. Etica feminista presupune faptul ca femeia ar avea ca valori: spiritul de autosacrificiu ca datorie, grija fata de semeni si a nevoilor fiintelor particulare. Se poate considera ca prin incuviintarea actelor de tortura, ea a actionat conform spiritului de autoconservare, si nu al aceluia de a viza dreptatea, conform punctului de vedere al apararii odraslelor de potentiali teroristi si nu acela al libertatii individuale. A condamnat un om pe nedrept, crezand ca astfel lumea va fi mai sigura, pentru ea si pentru familia ei. De asemenea, barbatii prezenti au actionat prin distrugere, vizand dezvoltarea personala (dobandirea de functii ulterioare, onoruri, respect), infaptuind aceasta prin neraportare la dreptate si intr-un mod irational. Doar acest punct de vedere incuviinteaza faptele intamplate, insa personal, nu sunt de acord cu el.

In cele din urma, voi expune aceasta fapta din punctul de vedere al relativismului cultural. Sunt unele regiuni pe Glob, unde tortura, metodele de schingiuire si siluire sunt incuviintate prin mijloace asa-zise religioase, asa-zise deoarece religia are rolul de a uni credintele oamenilor si nu de a le dezbina. Aceste mijloace sunt defapt, un fel de a manipula politic indivizii pentru a accepta asemenea masuri in scopul unei izbaviri divine. Asa au luat nastere si miscarile extremiste religioase, cum este cea prezenta in aceasta situatie. Se poate spune ca agentii egipteni trateaza prin violenta ca urmare a violentei insurgentilor arabi. Dar faptul ca cetateanul american este de origine araba, nu il indreptateste supunerii unui asemenea tratament.

Plata monezii in acest caz nu se face intr-un mod drept, cetateanul nefiind terorist. Ba mai mult, acest mod de a se purta al agentilor denota el insusi ca ei sunt de acord cu folosirea violentei. Iar prin aceasta, nu se exercita decat o instigare continua la violenta, la acte de omucidere din partea extremistilor arabi, fapt ce se dovedeste intr-un alt plan al filmului, unul din insurgenti detonand o bomba ca urmare a mortii fratelui sau prin tortura aplicata de serviciile egiptene. Tortura aplicata, violenta oferita de oficialitati nu face decat sa alimenteze in continuare actele cu potential terorist, iar acest lucru se dovedeste nu numai in cazul acestui film, ci a intregii planete.

Cu totii am vizionat pozele cu soldatii americani din Irak care au supus la tortura arabi intemnitati, acest lucru creand zarva in media si consolidarea pozitiei atacatorilor. Tortura a fost unul din mijloacele politice folosite pentru a impune religia crestina inca din cele mai vechi timpuri, iar unul din motivele aparitiei extremistilor religiosi este chiar acesta.

Fiind vorba de un film, actele prezente sunt pura fictiune, dar ele atrag atentia asupra unor intamplari din viata reala. Tortura exista, altfel nu s-ar vorbi despre ea, la fel si metodele ineficiente ale agentilor, altfel nu s-ar infiltra in sistem tot timpul potentiali teroristi. Aceste fapte prezinta o parte din viata reala la care fiecare om nu se gandeste in mod curent. Fiecare are ideea de siguranta innascuta, de inviolabilitate a drepturilor, insa ce s-ar intampla in cazul in care am fi pusi in situatia cetateanului american din acest film? Cum am mai privi atunci libertatea si siguranta fiecaruia? Tortura s-a dovedit a fi atat ineficienta, cat si imorala, iar tratand cu violenta alti oameni, nu am putea fi indreptatiti sa fim tratati altfel.