 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
1. Statele membre nu pot face abstractie, in aplicarea dispozitiilor lor nationale, de cunostintele si de calificarile deja obtinute de persoana in cauza intr-un alt stat membru (.). In consecinta, ele sunt obligate sa tina seama de echivalarea diplomelor (.) si, daca este cazul, de a proceda la o examinare comparativa a cunostintelor si calificarilor cerute de dispozitiile lor nationale cu cele ale persoanei in cauza (.).
Hot./30.11.1995
2. Astfel, procedura de autorizare trebuie, in primul rand, sa aiba drept unic obiectiv de a verifica daca titlul universitar de gradul III, obtinut intr-un alt stat membru, a fost eliberat legitim, in urma absolvirii efective a cursurilor, de o institutie de invatamant superior, competenta in acest sens.
Hot./31.03.1993
1. In fapt, directiva 89/48 CEE a Consiliului, din 21 decembrie 1988, referitoare la un sistem general de recunoastere a diplomelor de invatamant superior ce sanctioneaza instruirea profesionala cu durata minima de 3 ani (.), nu vizeaza un titlu universitar, cum este cel in cauza in fata jurisdictiei nationale, ce a fost obtinut in urma unui singur an de studiu.
Hot./31.03.1993
2. In schimb, directiva 92/51 CEE a Consiliului, din 18 iunie 1992, referitoare la un al doilea sistem general de recunoastere a formarii profesionale, ce completeaza directiva 89/48/CEE (.) extinde sistemul de recunoastere si asupra diplomelor ce sanctioneaza studiile cu durata de cel putin un an. Aceasta directiva a fost, totusi, adoptata dupa faptele litigiului pe fond si termenul de transpunere in dreptul national nu a ajuns la scadenta.
Hot./31.03.1993
3. Astfel, exercitarea dreptului la libera stabilire a domiciliului nu poate fi subordonata, dupa 1 ianuarie 1973, de catre un stat membru fata de un cetatean al unui nou stat membru, unei autorizatii exceptionale, in masura in care acel cetatean indeplineste conditiile definite de legislatia tarii de domiciliu pentru proprii cetateni.
Hot./28.06.1977
4. In vederea facilitarii accesului la activitatile nesalariate si la exercitarea lor, art. 57 confera Consiliului sarcina de a emite directive ce au drept obiectiv, pe de o parte, recunoasterea mutuala a diplomelor si, pe de alta parte, coordonarea dispozitiilor legislative si administrative ale statelor membre ce privesc accesul la activitatile nesalariate si exercitarea acestora.
Hot./28.04.1977
5. Directiva, ce se intemeiaza pe art. 49, 57, par.1, si 66 din tratat, vizeaza a facilita libera circulatie a persoanelor si serviciilor, permitand cetatenilor statelor membre sa exercite o profesie in mod independent sau ca salariat intr-un alt stat membru decat cel in care ei si-au obtinut calificarile profesionale.
Hot./02.07.1998
1. Se cuvine sa raspundem la prima intrebare precum ca art. 31, par. 1, lit. a, al directivei 93/16 nu subordoneaza accesul la instruirea specifica in medicina generala obtinerii in prealabil a unei diplome de baza vizata de art. 3.
Hot./16.07.1998
2. Simplul fapt ca ghizii turistici originari dintr-un alt stat membru nu au nevoie de o asemenea autorizatie atunci cand insotesc un grup de turisti in Grecia nu ne permite sa concluzionam ca ei pot fi interesati, in scopul de a avea o mai buna pregatire, in obtinerea unei asemenea diplome si sa se "inarmeze" astfel cu autorizatia necesara exercitarii profesiei. Intr-un asemenea caz, reglementarea le este aplicabila.
Hot./05.06.1997
3. In conformitate cu o jurisprudenta constanta, unui stat membru, sesizat cu o cerere de autorizare pentru exercitarea unei profesii al carei acces este, conform legislatiei nationale, subordonat posesiei unei diplome sau a unei calificari profesionale, ii revine sarcina de a lua in consideratie diplomele, certificatele si celelalte titluri pe care cel in cauza le-a obtinut in vederea exercitarii acestei profesii intr-un alt stat membru, procedandu-se la o comparatie intre competenta atestata de aceste diplome si cunostintele si calificarile cerute de regulile nationale.
Hot./22.03.1994
4. In lipsa unei armonizari intre conditiile de acces la o profesiune, statele membre au drept sa defineasca cunostintele si calificarile necesare exercitarii acestei profesii si sa ceara prezentarea unei diplome ce atesta posesia unor asemenea cunostinte si calificari.
Unui stat membru, sesizat cu o cerere de autorizare pentru exercitarea unei profesii al carei acces este, conform legislatiei nationale, subordonat posesiei unei diplome sau unei calificari profesionale, ii revine sarcina de a lua in consideratie diplomele, certificatele si celelalte titluri pe care cel in cauza le-a obtinut in vederea exercitarii aceleiasi profesii intr-un alt stat membru, procedand la o comparatie intre competenta atestata de aceste diplome si cunostintele si calificarile cerute de regulile nationale (.).
Aceasta procedura de examinare trebuie sa permita autoritatilor din statul membru de adoptie sa se asigure in mod obiectiv ca diploma straina atesta, in numele titularului sau, cunostinte si calificari, daca nu identice, cel putin echivalente cu cele atestate de diploma nationala.
Aceasta apreciere a echivalentei titlului strain trebuie facuta exclusiv tinand cont de nivelul de cunostinte si calificari pe care acest titlu, data fiind natura si durata studiilor si a instruirii practice aferente, permite a fi presupuse in numele titularului.
In cadrul acestei examinari, un stat membru poate totusi sa ia in considerare diferentele obiective referitoare atat la cadrul juridic al profesiei in cauza in statul membru de provenienta, cat si la domeniul sau de activitate. In cazul profesiei de agent imobiliar, un stat membru este bine intentionat cand trece la o examinare comparativa a titlurilor profesionale, tinand cont de diferentele existente intre ordinele juridice nationale in cauza (.).
Daca acest examen comparativ al titlurilor duce la constatarea ca acele cunostinte si calificari atestate de titlul strain corespund cu cele cerute de dispozitiile nationale, statul membru este obligat sa admita ca acest titlu indeplineste conditiile impuse de acestea. Daca, dimpotriva, comparatia nu indica decat o corespondenta partiala intre aceste cunostinte si calificari, statul membru de adoptie are dreptul de a cere persoanei in cauza sa demonstreze ca si-a insusit cunostintele ce ii lipseau (.).
In aceste conditii, este bine sa raspundem la cea de-a doua intrebare pusa de Juzgado de Instruccion nr.20 din Madrid, asa cum a fost ea reformulata, precum ca art.52 si 57 din tratat trebuie interpretate in sensul urmator :
- in absenta directivei referitoare la recunoasterea mutuala a diplomelor, certificatelor sau a altor titluri privitoare la profesia de agent imobiliar, autoritatile unui stat membru, sesizate cu o cerere de autorizare pentru exercitarea acestei profesii, introduse de un cetatean al unui alt stat membru ce se afla in posesia unei diplome sau a unui titlu privitor la exercitarea acelei profesii in statul sau de origine, sunt obligate sa examineze in ce masura cunostintele si calificarile atestate de diplomele sau titlurile profesionale obtinute de cel in cauza in statul sau de origine corespund celor cerute de reglementarea din statul de adoptie;
- in cazul in care corespondenta dintre diplome sau titluri nu este decat partiala, autoritatile statului de adoptie au dreptul sa ceara ca cel in cauza sa dovedeasca ca si-a insusit cunostintele lipsa, supunandu-l, la nevoie, la un examen;
- decizia prin care i se refuza cetateanului unui alt stat membru recunoasterea sau echivalarea diplomei sau a titlului profesional eliberat de statul membru al carui cetatean este, trebuie sa poata fi atacata cu un recurs prin care sa se permita verificarea legalitatii sale in raport cu dreptul comunitar, iar persoana in cauza trebuie sa cunoasca motivele ce au stat la baza emiterii deciziei.
Hot./07.05.1992
1. Libera circulatie a lucratorilor. Echivalenta diplomelor. Antrenor sportiv
Uniunea Nationala a Antrenorilor (UNECTEF)
Contra Georges Heynes s.a.
Rezumatul hotararii
1. Libera circulatie a persoanelor - Lucratori - Recunoasterea diplomelor - Lipsa unor directive de armonizare - Obligatia statelor membre de a asigura libera circulatie a muncitorilor in cadrul legislatiei lor in materie de echivalenta a diplomelor - Criterii de apreciere a echivalentei.
(Tratat CEE, art. 5 si 48)
2. Libera circulatie a persoanelor - Muncitori - Liberul acces la angajare - Drept fundamental consacrat de tratat - Decizia unei autoritati nationale ce refuza beneficiul adus acestui drept - subordonarea la un recurs jurisdictional - Cerinta ce decurge dintr-un principiu general al dreptului comunitar.
(Tratat CEE, art. 48)
3. Libera circulatie a persoanelor - Muncitori - Recunoasterea diplomelor - Lipsa unor directive de armonizare - Decizia unei autoritati nationale ce refuza recunoasterea - Obligatia de motivare - supunerea la un recurs jurisdictional.
(Tratat CEE, art. 48)
1. Cerinta legitima ce constata, in diferite state membre, in a subordona accesul la numite profesii posesiei unei diplome constituie un obstacol in calea exercitarii efective a liberei circulatii a muncitorilor, garantata prin tratat, a carei eliminare trebuie usurata prin "directive ce vizeaza recunoasterea mutuala a diplomelor, certificatelor si a celorlalte titluri". Imprejurarea ca asemenea directive nu au fost inca adoptate nu autorizeaza un stat membru, date fiind exigentele impuse de art. 5 din tratat, sa refuze beneficiul efectiv al acestei libertati unei persoane ce intra sub incidenta dreptului comunitar, atunci cand aceasta libertate poate fi asigurata in acel stat membru, in special datorita faptului ca dispozitiile sale legislative si regulamentare permit recunoasterea diplomelor straine echivalente.
Trebuind sa concilieze exigenta calificarilor cerute pentru exercitarea unei profesii date cu imperativele liberei circulatii a muncitorilor, procedura de recunoastere a echivalentei trebuie sa permita autoritatilor nationale sa se asigure in mod obiectiv sa diploma straina atesta, in numele titularului, cunostinte si calificari nu identice, cel putin echivalente cu cele atestate de diploma nationala. Aceasta apreciere a echivalentei diplomei straine trebuie sa se faca exclusiv tinand cont de nivelul de cunostinte si calificari pe care aceasta diploma, data fiind natura si durata studiilor si pregatirea practica a carei efectuare o atesta, permite a o presupune in numele titularului.
2. Accesul liber la o slujba constituie un drept fundamental conferit prin tratat in mod individual oricarui lucrator migrator al comunitatii, existenta unei cai de recurs de natura jurisdictionala impotriva oricarei decizii a unei autoritati nationale ce refuza beneficiul conferit de acest drept fiind esentiala pentru a asigura protectia efectiva a dreptului sau. Aceasta exigenta constituie un principiu general de drept comunitar ce decurge din traditiile constitutionale comune statelor membre si care si-a gasit consacrarea in art. 6 si 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
3. Cand intr-un stat membru accesul la o profesie salariala este subordonata profesiei unei diplome nationale sau a unei diplome straine recunoscuta ca echivalenta, principiul liberei circulatii a muncitorilor, consacrat de art. 48 din tratat, cere ca decizia prin care se refuza unui muncitor, care este cetatean al unui alt stat membru, recunoasterea echivalentei diplomei eliberate de statul membru al carui cetatean este, sa poata fi atacata cu un recurs de natura jurisdictionala care sa permita verificarea legalitatii sale in raport cu dreptul comunitar si cel in cauza sa poata fi informat asupra motivelor ce au stat la baza emiterii deciziei.
2. Alte calificari profesionale
1. O alta reglementare nationala ce subordoneaza exercitarea anumitor prestatii de servicii pe teritoriul national, printr-o intreprindere situata intr-un alt stat membru, eliberarii unei autorizatii administrative subordonate profesiei anumitor calificari profesionale constituie o restrictie la libera prestare de servicii, in sensul art. 59 din tratat. In fapt, rezervand prestatia de servicii in materie de supraveghere a brevetelor anumitor operatori economici ce au anumite calificari profesionale, o reglementare nationala impiedica, in acelasi timp, o intreprindere situata in strainatate sa furnizeze servicii titularilor de brevete pe teritoriul national si pe acesti titulari sa aleaga in mod liber modul de supraveghere a brevetelor lor.
Hot./25.07.1991
2. Subordonand prestatia de servicii a ghizilor turistici ce provin dintr-un alt stat membre posesiei unui titlu determinat, aceasta legislatie impiedica, in fapt, birourilor de turism sa furnizeze aceste servicii spre ajutorarea propriului personal si ghizii turistici independenti sa-si ofere serviciile acestor birouri in timpul voiajelor organizate. Ea impiedica, de asemenea, turistii ce participa la asemenea calatorii organizate sa recurga la serviciile in cauza, dupa cum doresc.
Hot./26.02.1991
3. Dupa cum a aratat, pe buna dreptate, Guvernul francez, precum si SNMOF si SNMSRRF, diploma EEO pe care o detine dl. Bouchoucha nu beneficiaza in momentul de fata de nici o recunoastere mutuala la nivel comunitar. De aceea, aceasta diploma nu ar trebui sa fie considerata ca o calificare profesionala recunoscuta de dispozitiile dreptului comunitar. Pe de alta parte, in conformitate cu termenii hotararii precizate, din 7 februarie 1979, nu ar trebui sa nu recunoastem interesul legitim pe care un stat membru il poate avea, acela de a impiedica faptul ca, in favoarea facilitatilor create in virtutea tratatului, unii dintre cetatenii sai sa nu incerce sa se sustraga legislatiei lor nationale in materie de formare profesionala (pct. 25).
Hot./3.10.1990
3. Inscrierea in tabloul ordinului profesional
1. Interdictia de inscriere pe un tablou al ordinului din Franta a oricarui medic sau chirurg-stomatolog ce continua sa fie inscris sau inregistrat intr-un alt stat membru denota un caracter absolut si general pentru a putea fi justificata de necesitatea asigurarii continuitatii ingrijirilor date bolnavilor sau de cea a aplicarii in Franta a regulilor franceze de deontologie.
De aceea, pe buna dreptate, Comisia sustine ca interdictia impusa de legislatia franceza oricarui medic sau stomatolog stabilit intr-un alt stat membru de a-si exercita activitatea in Franta facand o inlocuire, deschizand un cabinet sau lucrand ca salariat este contrara dispozitiilor tratatului referitoare la libera circulatie a persoanelor.
Hot./30.04.1996
2. Dupa cum a declarat Curtea in hotararea din 15.12.1983, nu ar trebui sa se refuze inscrierea pe tabloul ordinului profesional pentru motive ce ignora validitatea unui titlu profesional obtinut intr-un alt stat membru, desi acest titlu figureaza printre cele pe care toate statele membre, precum si ordinele lor profesionale, in calitate de organisme cu o functie publica, sunt obligate sa le recunoasca in virtutea dreptului comunitar. De aceea, o legislatie prevede sanctiuni penale sau administrative impotriva unui veterinar ce isi exercita meseria fara a fi inscris in ordinul profesional, in masura in care respectiva inscriere i-a fost refuzata prin incalcarea dreptului comunitar, nu este compatibila cu dreptul comunitar, intrucat ea ajunge sa priveze de orice efect util dispozitiile tratatului si ale directivei 78/1026 ce vizeaza, conform celui de-al doilea sau considerent. Sa faciliteze exercitarea "efectiva" a dreptului de stabilire a domiciliului si al liberei prestari de servicii a veterinarului.
Hot./15.12.1983
5. Cazul 222/86
Uniunea nationala a antrenorilor si
cadrelor tehnice profesioniste de fotbal (UNECTEF)
contra
Georges HEYLENS si altii
(cerere de decizie prejudiciabila,
formulata de Tribunalul de mare instanta din Lille)
"Libera circulatie a muncitorilor - Echivalenta diplomelor - Antrenor sportiv"
- Traducere din volumul "Recueil de la Cour 1987-9",
pag.4097-4098, editat de CJCE Luxembourg -
Rezumatul hotararii
1. Libera circulatie a persoanelor - Lucratori - Recunoasterea diplomelor - Lipsa unor directive de armonizare - Obligatia statelor membre de a asigura libera circulatie a muncitorilor in cadrul legislatiei lor in materie de echivalenta a diplomelor - Criterii de apreciere a echivalentei.
(Tratat CEE, art.5 si 48)
2. Libera circulatie a persoanelor - Muncitori - Liberul acces la angajare - Drept fundamental consacrat de tratat - Decizia unei autoritati nationale ce refuza beneficiul adus de acest drept - Subordonarea la un recurs jurisdictional - Cerinta ce decurge dintr-un principiu general al dreptului comunitar.
(Tratat CEE, art.48)
3. Libera circulatie a persoanelor - Muncitori - Recunoasterea diplomelor - Lipsa unor directive de armonizare - Decizia unei autoritati nationale ce refuza recunoasterea - Obligatia de motivare - Supunerea la un recurs jurisdictional.
(Tratat CEE, art.48)
1. Cerinta legitima ce consta, in diferite state membre, in a subordona accesul la anumite profesii posesiei unei diplome constituie un obstacol in calea exercitarii efective a liberei circulatii a muncitorilor, garantata prin tratat, a carei eliminare trebuie usurata prin directive ce vizeaza recunoasterea mutuala a diplomelor, certificatelor si a celorlalte titluri. Imprejurarea ca asemenea directive nu au fost inca stopate nu autorizeaza un stat membru, date fiind exigentele impuse de art.5 din tratat, sa refuze beneficiul efectiv al acestei libertati unei persoane ce intra sub incidenta dreptului comunitar, atunci cand aceasta libertate poate fi asigurata in acel stat membru, in special datorita faptului ca dispozitiile sale legislative si regulamentare permit recunoasterea diplomelor straine echivalente.
Trebuind sa concilieze exigenta calificarilor cerute pentru exercitarea unei profesiuni date cu imperativele liberei circulatii a muncitorilor, procedura de recunoastere a echivalentei trebuie sa permita autoritatilor nationale sa se asigure in mod obiectiv ca diploma straina atesta, in numele titularului, cunostinte si calificari daca nu identice, cel putin echivalente cu cele atestate de diploma nationala. Aceasta apreciere a echivalentei diplomei straine trebuie sa se faca exclusiv tinand cont de nivelul de cunostinte si calificari pe care aceasta diploma, data fiind natura si durata studiilor si pregatirea practica a carei efectuare o atesta, permite a o presupune in numele titularului.
2. Accesul liber la slujba constituie un drept fundamental conferit prin tratat in mod individual oricarui lucrator migrator al Comunitatii, existenta unei cai de recurs de natura jurisdictionala impotriva oricarei decizii a unei autoritati nationale ce refuza beneficiul conferit de acest drept fiind esentiala pentru a asigura protectia efectiva a dreptului sau. Aceasta exigenta constituie un principiu general de drept comunitar ce decurge din traditiile constitutionale comune statelor membre si care si-a gasit consacrarea in art.6 si 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
3. Cand intr-un stat membru accesul la o profesie salariata este subordonata posesiei unei diplome nationale sau a unei diplome straine recunoscuta ca echivalenta, principiul liberei circulatii a muncitorilor, consacrat de art.48 din tratat, cere ca decizia prin care se refuza unui muncitor ce este cetatean al unui alt stat membru recunoasterea echivalentei diplomei eliberate de statul membru al carui cetatean este, sa poata fi atacata cu un recurs de natura jurisdictionala care sa permita verificarea legalitatii sale in raport cu dreptul comunitar si ca cel in cauza sa poata fi informat asupra motivelor ce au stat la baza emiterii deciziei.
1. O reglementare nationala ce subordoneaza exercitarea anumitor prestatii de servicii pe teritoriul national, printr-o intreprindere situata intr-un alt stat membru, eliberarii unei autorizatii administrative subordonate posesiei anumitor calificari profesionale constituie o restrictie la libera prestare de servicii, in sensul art. 59 din tratat. In fapt, rezervand prestatia de servicii in materie de supraveghere a brevetelor anumitor operatori economici ce au anumite calificari profesionale, o reglementare nationala impiedica, in acelasi timp, o intreprindere situata in strainatate sa furnizeze servicii titularilor de brevete pe teritoriul national si pe acesti titulari sa aleaga in mod liber modul de supraveghere a brevetelor lor.
Hot./25.07.1991
2. Subordonand prestatia de servicii a ghizilor turistici ce provin dintr-un alt stat membru posesiei unui titlu determinat, aceasta legislatie impiedica, in fapt, birourile de turism sa furnizeze aceste servicii spre ajutorarea propriului personal si ghizii turistici independenti sa-si ofere serviciile acestor birouri in timpul voiajelor organizate. Ea impiedica, de asemenea, turistii ce participa la asemenea calatorii organizate, sa recurga la serviciile in cauza, dupa cum doresc.
Hot./26.02.1991
3. Dupa cum a aratat, pe buna dreptate, Guvernul francez, precum si SNMOF si SNMSRRF, diploma EEO pe care o detine dl Bouchoucha nu beneficiaza in momentul de fata de nici o recunoastere mutuala la nivel comunitar. De aceea, aceasta diploma nu ar trebui sa fie considerata ca o calificare profesionala recunoscuta de dispozitiile dreptului comunitar. Pe de alta parte, in conformitate cu termenii hotararii precizate, din 7 februarie 1979, nu ar trebui sa nu recunoastem interesul legitim pe care un stat membru il poate avea, acela de a impiedica faptul ca, in favoarea facilitatilor create in virtutea tratatului, unii dintre cetatenii sai sa nu incerce sa se sustraga legislatiei lor nationale in materie de formare profesionala (pct. 25).
Hot./03.10.1990
1. Interdictia de inscriere pe un tablou al Ordinului din Franta a oricarui medic sau chirurg-stomatolog ce continua sa fie inscris sau inregistrat intr-un alt stat membru denota un caracter absolut si general pentru a putea fi justificata de necesitatea asigurarii continuitatii ingrijirilor date bolnavilor sau de cea a aplicarii in Franta a regulilor franceze de deontologie.
De aceea, pe buna dreptate Comisia sustine ca interdictia impusa de legislatia franceza oricarui medic sau stomatolog stabilit intr-un alt stat membru de a-si exercita activitatea in Franta facand o inlocuire, deschizand un cabinet sau lucrand ca si salariat este contrara dispozitiilor tratatului referitoare la libera circulatie a persoanelor.
Hot./30.04.1986
2. Dupa cum a declarat Curtea in hotararea din 15.12.1983, nu ar trebui sa se refuze inscrierea pe tabloul ordinului profesional pentru motive ce ignora validitatea unui titlu profesional obtinut intr-un alt stat membru, desi acest titlu figureaza printre cele pe care toate statele membre, precum si ordinele lor profesionale, in calitate de organisme cu o functie publica, sunt obligate sa le recunoasca in virtutea dreptului comunitar. De aceea, o legislatie ce prevede sanctiuni penale sau administrative impotriva unui veterinar ce isi exercita meseria fara a fi inscris in ordinul profesional, in masura in care respectiva inscriere i-a fost refuzata prin incalcarea dreptului comunitar, nu este compatibila cu dreptul comunitar intrucat ea ajunge sa priveze de orice efect util dispozitiile tratatului si ale directivei 78/1026 ce vizeaza, conform celui de-al doilea sau considerent, sa faciliteze exercitarea "efectiva" a dreptului de stabilire a domiciliului si al liberei prestari de servicii a veterinarului.
Un stat membru nu poate aplica o sanctiune penala pentru exercitarea abuziva a profesiei de veterinar unui cetatean al unui alt stat membru, abilitat in propria tara sa exercite profesia de veterinar, pe motiv ca el nu este inscris pe tabloul veterinarilor din primul stat membru, atunci cand aceasta inscriere i-a fost refuzata prin incalcarea dreptului comunitar.
Hot./15.12.1983