Conditiile de valabilitate ale impartelii de ascendent

Conditiile de valabilitate ale impartelii de ascendent

Conditiile de forma. Codul civil, in art. 795, stabileste regula ca imparteala de ascendent se poate face numai in forma necesara pentru donatii sau testamente. Ca urmare, partajul de ascendent este un act juridic solemn.

Cand se realizeaza prin intermediul donatiei el se poate incheia numai in forma autentica. In schimb, atunci cand se face prin intermediul unui testament el este valabil prin oricare din formele de testament recunoscute de Codul civil ca valabile, fie ca este vorba de un testament autentic, fie de unul olograf sau mistic.

Acceptarea donatiei prin care se realizeaza partajul trebuie facuta prin declaratie autentica inainte de deschiderea succesiunii. Neacceptarea ei in termenul mentionat duce la nulitatea actului de partaj realizat prin intermediul ei.

Donatia-partaj care are ca obiect bunuri mobile trebuie sa cuprinda si un stat estimativ, iar cea referitoare la imobile este supusa regulilor de publicitate pentru a fi opozabila tertilor.

Conditii de fond. Conditiile de fond ale partajului de ascendent depind de actul juridic prin care se realizeaza. Daca partajul este realizat prin intermediul unei donatii, conditiile privind capacitatea, consimtamantul, cauza si obiectul actului juridic sunt cele prevazute de lege pentru donatii, dupa cum in cazul partajului-testament conditiile respective sunt cele specifice testamentelor. In plus, este necesar a fi indeplinite anumite conditii referitoare la persoanele care pot face un astfel de partaj, la persoanele intre care este permis a se face partajul si la respectarea drepturilor fiecarui descendent.

A) Conditiile referitoare la persoanele implicate in partajul de ascendent. Din dispozitiile anterior citate ale art. 794 C. civ., rezulta ca la ora actuala partajul de ascendent poate fi realizat numai de catre ascendenti "pentru fii si ceilalti descendenti". El se poate, deci, realiza numai in linie directa in sens descendent si nu si intre alte rude. Acestea din urma daca transmit bunuri in proprietate exclusiva mostenitorilor lor prin intermediul donatiei sau testamentului, nu se vor aplica regulile speciale ale partajului de ascendent, ci doar regulile de drept comun ale mostenirii.

Imparteala de ascendent se face numai in raport cu descendentii celui care o realizeaza. Evident ca ea nu are sens decat atunci cand exista mai multi descendenti chemati la succesiunea dispunatorului. Se au in vedere descendentii care au vocatie concreta si efectiva la mostenire. De aceea daca dispunatorul are, de exemplu, un singur fiu si mai multi nepoti, nu poate face intre acestia o imparteala de ascendent. Daca ar avea insa, un fiu in viata si unul predecedat, ar putea face un partaj de ascendent intre fiul sau si copiii fiului predecedat.

Vocatia succesorala a mostenitorilor se apreciaza in raport cu data deschiderii succesiunii si nu in raport de data efectuarii donatiei sau de data intocmirii testamentului.

Este irelevant daca descendentii cu vocatie la mostenire sunt din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Orice imparteala de ascendent, pentru a fi valabila, trebuie sa cuprinda pe toti descendentii cu vocatie succesorala efectiva. Sanctiunea omisiunii de a cuprinde la imparteala de ascendent toti descendentii cu vocatie succesorala ai defunctului, prevazuta in mod expres de art. 797 C. civ., este nulitatea absoluta.

Nulitatea partajului pentru omisiunea unui descendent de la operatiunea respectiva, poate fi invocata atat de mostenitorul omis cat si de oricare dintre ceilalti succesori. [art. 797 alin. (2) C. civ.]

In cazul in care se pronunta nulitatea impartelii pentru motivul analizat, legatul sau donatia poate produce efecte in conditiile dreptului comun

B) Conditiile referitoare la bunuri. In principiu, pot face obiect al partajului de ascendent bunurile proprietatea dispunatorului. Acesta poate face un partaj in care sa includa toate bunurile sale mobile sau imobile, ori poate dispune numai cu privire la o parte din acestea. In acest caz, bunurile necuprinse la imparteala se transmit catre succesorii sai in indiviziune, in conditiile de drept comun ale mostenirii.

In cazul partajului realizat prin intermediul donatiei, aceasta nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente ale dispunatorului, nu si pe cele viitoare. In schimb in partajul de ascendent realizat pe calea unui legat, pot fi incluse toate bunurile pe care dispunatorul le va avea la momentul deschiderii succesiunii. Nu are importanta daca la momentul intocmirii testamentului bunurile respective nu existau in patrimoniul dispunatorului. Cu alte cuvinte, la acest gen de partaj se poate dispune si de bunurile viitoare.

C) Conditii referitoare la respectarea rezervei succesorale. Imparteala de ascendent nu implica o egalitate perfecta in ceea ce priveste repartizarea bunurilor catre descendenti. Spre deosebire de partajul din dreptul comun, in cazul partajului de ascendent dispunatorul nu este obligat sa faca o imparteala egala intre descendentii sai. El poate favoriza pe unul sau altul dintre descendenti, dar fara a incalca rezerva succesorala a celorlalti. In cazul in care este incalcata aceasta rezerva, cel afectat in acest mod, poate ataca partajul prin actiunea in reductiune in conditiile art. 798, 799 C. civ.

Desi sotul supravietuitor nu poate fi inclus in partajul de ascendent, rezerva lui succesorala trebuie si ea respectata. Daca rezerva sa prevazuta de art. 2 din Legea nr. 319/1944 este incalcata, el poate apela la actiunea in reductiune, potrivit dreptului comun in materie.

A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 340; Fr. Deak, op. cit., p. 580.