 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Drept penal
Notiuni introductive
-continuare-
Stiinta drept penal
Este o ramura a stiintelor juridice si rep un anasamblu de teorii conceptii principii cu privire la dreptul penal. Ca sistem de cunostinte stiinta dr penal explica si fundamenteaza necesitatea si sarcina dr penal si de asemenea explica metodele si mij de prevenire si combatere a fenomenului infractional.
Obiectul stiintei dr penal
Il constituie dr penal ca sistem de norme juridice ce reglementeaza relatiile de aparare sociala.
Sarcinile stiintei dr penal
In primul rand stiinta dr penal cerceteaza practica judiciara , solutiile practice si principiile exprimate in normele juridice penale. Este menita sa descopere legile de evolutie ale fenomenului juridico-penal sa puna in evidenta cauzele care duc la creeaza modifica si disparitia normelor si institutiilor de dr penal.
Criminologie
Este o stiinta sociala relativ autonoma din grupa sociologiei. Ea este auxiliara stiintelor penale. Este si pluridisciplinara. Ea studieaza starea dinmica, legalitatiile cauzele si conditiile socio-umane ale criminalitatii precum si trasaturile definitorii mecanismul si functionalitatea sistemului de masuri de prevenire si combatere a crimei si criminalitatii. Studieaza inclusiv tratamentul delicventilor.
Penologia
Este stiinta despre mij aparari sociale in contra faptelor antisociale(declar) constra pericolului criminalitatii. Cu studierea pedepselor cat si a celorlalte sanctiuni. Studieaza prevenirea si combaterea fenomenului criminalitatii.
Stiinta penitenciara
Studieaza modul de organizare a locurilor de detentie(penitenciarele).
Criminalistica
Este o stiinta judiciara cu caracter autonom si unitar care insumeaza un ansamblu de cunostinte despre metodele mij tehnice si procedeele tehnice destinate descoperiri cercetarii infractiunilor indentificarii persoaneleor implicate in savarsirea lor si preveniri faptelor antisociale.
Medicina legala
Studieaza acele probleme ale patologiei umane legate de viata sanatatea si activitatea omului ca fapte incriminate sau ca rel sociale ocrotiete de lege in scopul de a oferii justitiei penale un caracter stiintific cat si masuri cu caracter medico-social utile efortului de asanare a delicventie.
Psihologia juridica
Se ocupa cu studierea nuantata si aprofundata a persoanei implicata in drama judiciara in vedere obtinerii cunostintelor si evidentierii legitatilor psihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate juridica sau criminogena.
Principalele scoli si curente de politica penala
Politica penala si gandirea politico-penala in antichitate
In antichitate reactia represiva sau razbunarea era solutia naturala impotriva oricarei agresiuni. In aceasta perioada pedeapsa era lipsita de orice finalitate prevenitiva iar notiunea de vinovatie era necunoscuta. Solutia adoptata in practica in evul mediu ramane represiunea iar fundamentul represiuni il constituie razbunarea si apoi expiatiunea(ispasirea de catre faptuitor a culpabilitatii sale)asigurandu-se exemplaritatea pedepsei. In evu mediu pedepsele trebuiau sa fie grele crude intimidante. Si in evul mediu pedeapsa ramane retributiva adica se aplica pt savarsirea faptei dar are si un efect de indreptare a infractorului. In evul medu nu era cristalizate legiuiri in care sa fie determintate faptele ce urmau sa fie pedepsite si nici pedepsele ce urmau sa fie aplicate. Lipsa acestor legiuiri au determinat aparitia arbitrariului judecatorilor. Spre sf evului mediului in epoca iluminismului situatia se schimba in sensu ca apa o serie de teorii de conceptii cu privire la dr penal si la gandirea pol penala care contribuiau.. in ep iluminismuluinapar 2 teorii mari si anume teoria dr natural si teoria contractului social
Teoria dr natural avand ca rep Grotius , Rudendroff si altii au considerat ca dr in general isi are originea in firea omului iar pedepsa si represiunea sunt necesare pt mentinerea si dez societatii.
Teoria contractului social avandui ca principali rep pe Cops Luc Roussou considera ca oameni primitivi fiind liberii au consimtit sa traieasca impreuna in societate printr-un acord tacit renuntand la deplina libertate ce o aveau si acceptaut sa se supuna regulilor vietii in colectivitate. Iar pedeapsa si represiunea sunt consecinte logice firesti ale incalcarii normelor de convietuire contractului social internenite intre membri societatii.
In ambele teorii pedeasa si represiunea sunt necesare.
Doctrina clasica (scoala clasica)
Cum a denumito renumitu Eringo ferii cuprinde ideile cionceptiile si principiile de politica penala formultate de ideologii rev franceze de la 1789 si care sunt expuse in lucrarile lor de .. Montesqio Rusou Bentam sau fera. Doctrina clasica a fundamentat si a sistematizat principiile politice penale moderne si anume egalitatea in fata legii penale, legalitatea infractiunilor si pedepselor, umanizarea pedepselor privative de liberate, raspunmderea penala personala si obiectiva intemeiata pe savarsirea infractiunei cu vinovatia legal stabilita infractorului. Pe plan teoretic doctrina calsica a examinat infractiuni, infractorul si pedeapsa ca entitatii abstracte rupte de realitate dpdv teoretic in conceptia scolii clasice individul este inzestrat cu liberate de vointa cu asa zisul liber arbitru are cap de a deosebi binele de rau si deci arelibertatea de a alege intre acestea si avand aceasta posibilitate va raspunde realmente pt faptele sale. In conceptia sc calsice dr penal trebuie sa se ocupe doar de reactia represiva nu si de lupta impotriva criminalitatii sub aspect preventiv. Scolii clsice i sa reprosat caracterul retributiv, pedeapsa este privita ca o reparatie a raului produs societatii are un caracter retributiv si trebuie sa fie stabilita dupa gravitatea infractiuni si vinovatiei infractorului.
Doctrina pozitivista
Denumirea acestei doctrine vine de la metoda inductiva folosita de stiintele naturii-metoda de observatie si experiment in stiintele naturii-dar si in cercetarea fenomenului criminal. Doctrina pozitivista cuprinde un ansamblu de idei si conceptii cu privire la natura si cauzele fenomenului infractional precum si cu privire la caile si mij de lupta impotriva acestui fenomen. Doctrina pozitivista a aparut in italia avandui ca principali rep pe cesare longrozo care sia expus ideiile sale in lucrarea intitulata lomo delicvente aparuta in 1876 apoi enrico feri cu lucrarea sociologie criminale in 1881 si rafaele garafolo cu lucrarea criminologia in 1885.
In ideile promovate de scoala pozitivita Infractiuea este mai intai un fenomen natural si social inainte de toate inaite de a fi fenomen juridic. Iar infractorul nu este liber in manifestarile sale ci dimpotriva este absolut determinat de factori criminogeni de ordin biologic, social si cosmoteluric. Reactia antiinfractionala trebuie sa corespunda periculozitatii infractorului si sa se realizeze prin masuri adecvate acestei periculozitatii. Masuri de eliminare din societate in cazul criminalilor inascuti alienati mintali sau a celor din obicei sau prin masuri de ytratament in cazul infratorilor de ocazie sau pasionali.
Cu privire la aceasta scoala pozitivita trebuie observat ca aceasta a adus si unele aspecte pozitive dar si aspecte negative. 1 ii revine meritu de a fi orientat cercetarile spre natura si cauzlele fenomenului infractional spre persoana infractorului, a propus pt prima data masuri de sigurnata ce pot fi luate pe langa pedepse dar pe langa aceste aspecte pozitive scoala pozitivista a avut si aspecte negative . 1 este criticabila conceptia asupra conduitei individului redus la un simplu robot raufocator ce trebuia eliminat din societate aspect care nu corespunde realitatii [pt ca prin acestea este negata capacitatea individului omului la autodeterminare. 2 propunea luare de masuri de siguranta si antedelictum in functie de periculozitatea infractorului aducanduse prin aceste atingere libertatii persoanei.
Scolile eclectice
A caror aparitie a fost determinata de necesitatea concilieri celor doua doctrine clasica si pozitivista. Aceste sc eclectice au avut doi rep de seama pe carlevale si allimena care au infiintat asa numita a 3 sc italiana. Scoala care imbina ideile promovate de doctrina pozitivista privind etiologia naturala a criminalitatii cu ideea rasp morale a infractorului preluata de la sc clasica.
Scoala pragmatica
Avandul ca principal rep pe chintiliano sandana care in lucrarea lui noua criminologie aparuta in 1929 critica ideile promovate atat de sc clasica cat si de sc pozitivista. Despre sc clasica spunea ca nu este decat un teatru o conventie o mascarada iar despre antropologia pozitivista ca nu este decat un muzeu a crimei. Saldana spunea ca pt a ajunge la o concluzie corecta a fenomenului trebuie sa pornim de la experienta.
Doctrina politico criminala
Care a fost promovata in cadru uniuni internationale de dr privat fondata la paris in 1889 si care a avut ca principali rep pe gemanul franz golluiz pe belgianul adolf si pe olandezu geolf von hanem. Represiunea isi pastreaza caracterul juridic dar finalitatea trebuie sa fie prevenirea speciala aadica lupta impotrivacriminalitatii.
Uniunea isi inceteaza activitatea odata cu inceperea primului raz mondial 1914. dupa primul raz penal apare asociatia inter de dr penal findata tot la paris 1924 care a avut printere findatori si pe un reputat juris roman vespasian veper
Asociatia aceasta de dr privat sa manifesta in 3 directii impor si anume in dom politici penale si a codificari dr penal in dom justitiei penale comparate si in domdr penal international.
Doctrinele apararii sociale
Apararare sociala a fost fundament stiintific in ceea ce priveste ratiune a constrngerii penale si a fost fundamentata de catre doctrina pozitivista. Pt mentinerea ordini era proous un sistem complex de sanctiuni ce includeau atat pedepse cat si masuri de siguranta. Dupa cel deal 2 raz mond doctrina apararii sociale promioveaza o nnoua conceptie apararea sociala nu trebuie sa aiba drept scop imediat apararea societatii impotriva oinfractorului ci mai curand apararea infractorului impotriva societatii. Societate care il dispretuieste si refuza sa il intelega. Conform acestei doctrine infractorul trebuie resocializat spre binele societatii. Apararea sociala originara sau apararea subiectivista este denumirea data tendintei extermiste din doctrina aparari sociale. Tendinta care a avut ca principal rep pe avocatul italian felipo gramatica. Acesta expunadanus isdeile in lucrarea principi de aparare sociala aparuta iin 1934. neaga necesitatea dr penal, apoi neaga notiunea de InfracŃiun tot el propunea inlocuirea dr penal cu apararea sociala pe care o sonsidera ramura autonoma a dr, neaga institutia infractorului deoarece sustine el intereseaza antisocialitatea acestuia. El face si o impartire a indivizilor in sociali si antisociali fata de cei antisociali trebuie sa se ia masuri de siguranta foarte individuale pt fiecare individ in parte. Noua aparare sociala este tendinta moderata in cadrul acestei teze al aparari sociale si aceasta a avut ca principal rep pe juristul francez Marc Anser care a avut lucrarea La defense social nuvelle in 1954. nu repudia(nu refuza) dr penal traditional, propune o definitie legala a infractiuni despre care supune ca este necesara. Apoi masurile antidelictum si sentintele nedeterminate trebuie sa fie respinse. Opune dogmele dr clasic prezumtia de cunoastere a legii. Problema crimei este privita ca o pr individuala a carei socutionare depinde de personalitatea fiecarui infractor. Cunoasterea persoanei delicventului este importanta si urmeaza sa fie realizata prin intocmirea unor dosare de personalitate.
Despre neocalsicismul contemporan
Care a aparut im prima juma a sec trecut. Mentinea caracterul retributiv al pedepsei corespunzator infractorului. Aceasta teorie nu leaga rasp penala de rasp morala si de asa zisul liber arbitru. Pedeaspa se intemeiaza pe vinovatia infractorului, este necesara organizarea stiintifica a executarii pedepsei privative de libertate.
O alta teorie este neopragmatismul contemporan
Este o recunostere a pragmatismului in conditii noi. Este rezultatul meincerederii in sistemele de politica penala. Acesta recomanda ssa se tina seama de realitate care arata ca responsabilitatea umana este un fapt de viata.
Tendintele actuale in politica penala
Se constata repudierea sistemelor de politica penala acestea venind din partea criminologilor si o tendinta a acestora de a cunoaste infractorul. Normele penale in vigoare intereseaza doar pt a dovedi distanta care exista intre exigentele legi ca solutii politica penala actuala propune in primul rand dezincriminarea actelor de conduita care nu au un caracter penal evident. Acte de conduita impartite in acte tolerabile si intolerabile. Tot ei spun ca actele de conduita tolerabila trebuie sa fie respectate si sa fie intelese. Recomanda o mai buna convietuire intre oameni, incriminarea si sanctionarea faptelor grave trebuie sa conduca la perfectionarea omului.
Evolutia dr penal roman modern
In primul rand amintim de codul penal de la 1865 cod penal care realizeaza unificarea legislatiei penale a statului romna si marcheaza inceputul dr penal modern in tara noastra. Acest c penal a fost de fapt o copie sau in mare parte copiat dupa codul penal francez de la 1810 avand si unele imprumuturi din c penal persian de la 1851. in acest c sunt reflectate ideile promovate de principalele scoli clasice. C de la 1865 nu prevedea pedeapsa cu moarte spre deosebire de modelul francez. Prevedea ca pedeapsa pedeaapsa muncii silnice pe viata ca pedeapsa maxima apoi nu prevedea confiscarea averi si nici pedepse corporale. Sa spus depsre acest c ca a fost cea mai blanda lege penala din Europa. Au urmat apoi o alta regelmentare in dom dr penal si anume c penal de la 1937 sau c penal Karol al doilea. Era menit sa asigire unitatea legislatie dupa realizarea marii uniri de la 1918. c penal carol al doilea a insemnat un mare progres fiind elaborat pe baza principiilor democratice progresiste. Si in acest c sunt reflectate ideile sc clasica pozitivista si neoclasica. In c acesta Karol alaturi de pedepse sunt intrduse masurile de siguranta cat si masurile educative pt delicventi minori. De asemenea in c k nu era prevazuta [edeapsa cu moarte. Pedepsele insa din acest c sunt mai aspre decat cele din c de la 1865. dr penal si gandirea pol penala au evoluat odata cu societatea. Aceasta evolutie in periaoda 1938-1969 sa concretizat in urmatoarele: in 1938 dictatura regala a lui Karol al doilea. Dr penal a fost folosit in scopurile politice ale regimurilor totalitare. Adaptarea dr penal la regimul totalitar sa facut prin legi de specialite astfel in 1938 in c penal a fost intridusa pedeapsa cu moartea pt unele infractiuni contra sigurantei statului, pedeapsa care a fost mentinuta pana in 1990. a fost coborata varsta rasp penale de la 14 ani la 12 ani se inregistreaza astfel o tendinta de sporire a caracterului represiv al dr penal. Dupa razboi prin legi speciale de pedepsire a criminalilor de raz si a celor vinovati de dezastrul tarii dr penal a fost completat sau legislatia a fost completata.
C penal a fost republicat in 1948 si a fost in vigoare sub aceasta forma republicata pana in 1969 desi c penal din 1948 a fost publicat sub influenta marxista .. si a cunoscut principi de politica penala moderna intalnite in toate legislatiile moderne si contemporane. Acest c de la 1948 a fost in mare parte opera unuia dintre teoriticieni de marca si anume Virgil Dongoroz, creierul ce a elaborat c.
Principiile fundamentale ale dr penal
Rep idei diriguitoare (dupa care se dirijeaza) orientarii de baza care calauzesc atat orientarea cat si realizarea normelor penale care se regasesc in cadrul institutiilor de dr penal si anume infractiunea raspunderea penala si sanctiunile penale.
Pr legalitatii
Intreaga activitate in dom dr penal se desfasoara pe baza legi si in conformitate cu aceasta. Pr legalitatii in dr penal este exprimat in functie de cele 3 mari institutii si anume infractiunea pedeapsa si raspunderea penala. Si acest pr poate fi exprimat in urmatoarele reguli sau adagii Nullum crimen lege nu exista crima in afara legii , nullum poiena sinem lege nu exista pedeaspa in afara lege si nullum iudi nu exista judecata in afara legii. Chiar daca o fapta este periculoasa nu poate fi considerata InfracŃiun daca nu este prevazuta in lege si nu poate fi calificata de asemne. in temeiul si in baza legii. O pedeapsa nu poate fi calificata astfel decat daca a fost clasificata astfel prin lege. Stabilirea rasp penale trebuie sa se faca conform legii. Pr legalitatiii in dr penal a fost formulat in scris in declaratia dr omului si cetateanului in timpul rev franceze de catre ideologi in felul urmator: nimeni nu poate fi pedepsit decat in virtutea unei legii promulgate anterior infractiuni si legal aplicate. In dr romanesc pr legalitatii a fost enuntat pt prima data in art 14 al constitutiei din 1923 unde se prevedea ca nici o pedeapsa nu poate fi infiintata nici aplicata decat in puterea unei legii. Era repodusa astfel de fapt textul constitutiei lui cuza. Consti din 1938 nu mai cuprindea prevederi speciale referitoarea la acest pr al legalitati dar el se deducea din art 13 alineat ultim unde se prevedea legile sunt indatoritoare dupa ce vor fi fost publicate. Const din 1991 prevede ca legea dispune numai pt viitor cu exceptia unei legii penale mai favorabile. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii. De a lungul timpului acest pr a fost incalcat de regula de statele totalitare de statele fasciste prin consacararea pr analogiei-adica normele de dr erau extinse si la alte fapte neprevazzute de lege dar care prezentau asemanari cu cele prevazute in lege. In Romania nu a fost aplicat acest pr al analogiei. Declaratia universala a dr omului adoptat de Onu in 1948 spunea ca nimeni nu va fi condamnat pt actiuni sau omisiuni ce nu constituia in momentul in care au fost comise un act cu caracter penal potrivit dr national sau intenational. Actualul c penal in art 2 legea prevede care fapte constituie infractiuni pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazu savarsiri unor astfel de fapte.
Pr umanismului
Presupune ca intreaga relgelmentare penala trebuie sa porneascas de la interesele fundamentale ale omului. In normele penale sunt prevazute exigente carora conduita omului li se poate conforma. Sanctiunile penale pe langa functia corecitiva indeplinesc si o functie de reeducare. In actuala reglementare sunt cuprinse dispozitii ce privesc acest pr al umanismului cum ar fi: abolirea pedepsei cu moartea, masurile educative ce se pot lua fata de minori, masuri educative care urmaresc reeducarea acestora. In insasi const rom in art 22 este prevazut ca dr fundamental dr la viata si integritate fizica si psihica care sunt garantate. Tot in acest art dar la alin 2 se prevede ca nimnei nu poate fi suspus torturi si nici unui fel de pedeapsa sau tratament inuman ori degradand. Prin const acelasi 22 la alineatul 3 se prevede expres ca pedeapsa cu moartea este interzisa.
Pr egalitatii in fata legii penale
Ca toti indivizi din societate sunt egali in fata legii penale. Acest pr se regaseste in art 16 din cost unde se prevede ca cetateni sunt egali in fata legii si autoritatiilor publice fara privilegii si fara discriminarii. In legea penala acest pr nu este consacrat printro precevede expresa dar el se deduce implicit din faptul ca in aceasta legea penala nu sunt prevazute comunitatii sau privilegii care sa permita inegalitatii de tratamentadica in lege nu este prevazuta o anumita comunitate de indivizi, pt toata lumea este la fel.
Pr preveniri faptelor
Acest pr presupune ca intreaga reglementrare juridico penala trebuie sa asigure preveirea savarsirii faptelor periculoase atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care inteleg altfel. Prevenirea faptelor periculoase a infractiunilor rep insasi scopul dr penal asa cum este prevazut in art 1. infractiunea este singurul temei al .. in art 17 al c penal ca fara savarsirea unei infractiuni nu poate fi antrenata raspundera penala a persoanei care a savarsit o fapta.
Pr personalitatii rasp penale
Este pr sau regula conform careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de avea o anumita conduita cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea aceste norme penale revine persoanei care nu si-a respectat obligatia, pers care a savarsit fapta interzisa de lege.
Pr individualizari sanctiuni de dr penal
Acest pr presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de dr penal si anume pedepse masuri de sigurnata masuri educative in functie de gravitatea faptei de periculozitatea infractorului si de necesitatea indreptarii acestuia.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
