Dreptul in prima faza a regimului turco-fanariot

Dreptul in prima faza a regimului turco-fanariot

- in sec. XVIII incepe declinul imperiului Otoman iar pentru tarile romane accentuarea dominatiei prin instaurarea regimului turco-fanariot.

- una din infrangerile Imperiului Otoman care a avut impact si asupra noastra a fost infrangerea in urma celui de-l doilea asediu asupra Vienei.

In urma acestei infrangeri prin tratatul de la CARLOVITZ 27-ian-1679 se incheie pacea intre otomani si coalitia europeana. In acest tratat turcii au pierdut Ungaria si Transilvania in favoarea Austriei, Dalmatia si Morea in favoarea . . si provincipa padolia a fost cedata Poloniei,

- peste un an a cedat Ayov Rusiei. In aceste conditii pentru a compensa pierdirile suferite turcii au inasprit exploatarea tarilor romanestti. S-a incercat se sa puna capat acestui lucru prin actiuni diplomatice.

- Dimitrie Cantemir in 1710 dom al Moldovei incercat alianta de la Lutk cu Tarul Pentru I, prin tratat Rusia garanta integritatea Moldovei iar acesta se obliga cu sprijin militar pentru Rusia. Pentru a pune capat luptei antiotomane, Imperiul Otomana introdus sistemul numirii unor domni dintre grecii fanarioti, primul domn fiind Nicolae Mavrocordat in Moldova iar in Tara Romaneasca dupa inlaturarea lui Stefan Cantacuzino in 1716 a fost mutat si numit Nicolae Mavrocordat

- regimul turco-fanariot avea sa dureze 100 de ani pana in 1821 cand revin domniile pamantene; in aceasta perioada incalcandu-se autonomia tarilor romane, domnii erau numiti pe perioade scurte de Poarta Otomana

- in Moldova 1711-1821 au succedat 36 de domni, iar in Tara Romaneasca 1716-1821 40 de domni

- s-au distins 2 faze ale acestui regim: 1711 Moldova si 1716 in Tara Romanesca pana in 1772; 1774 pana la 1821; inregistrandu-se schimbari in viata economica, sociala, juridica.

1. Organizarea de stat in regimul turco-fanariot

Statutul juridic al boierilor se modifica fiindu-le recunoscute aceasta calitate doar celor care indeplineau functii publice iar recunoasterea titlului se facea in baza unor acte administrative.

Taranii aserviti au ramas legati de pamant pana la finalul sec. 18 iar taranii liberi au fost adusi in stare de aservire.

Orasenii au cunoscut o consolidare puternica ca urmare a dezvoltarii negotului si mestesugurilor.

Organele centrale ale statului:

1.4.1. domnul= numirea lui se facea de Poarta Otomana iar domniile erau scurte

1.4.2. divanul= a inlocuit vechiul sfat domnesc iar competenta a fost restransa

1.4.3. dregatorii= cele traditionale s-au mentinut dar au aparut altele noi observandu-se e specializare a functiilor si o delimitare a atributiilor

1.5. Organizarea financiara, impozitele erau incasate de slujbasi platiti, sistemul de

impunere s-a modificat, se separa visteria statului de camara domneasca

1.6. Armata a fost desfiintata cea traditionala si s-au format jandarmi rurali, graniceri,

paznici si slujitori de scaun care erau dependenti de ispravnici.

1.7. Biserica: este pusa sub controlul statului, manastirile si preotii erau scutiti de dari.

Organizarea administrativ teritoriala

- conducerea pe plan local revenea marilor dregatori sau slujbasilor acestora

- atributiile judiciare reveneau exclusiv ispravnicilor, in orase conducerea a revenit reprezentantilor domnului.

2. Organizarea ]n faza a II-a a regimului turco-fanariot

2.1. Boierii= reusesc sa-si extinda stapanirea asupra pamanturilor, maresc zilele de claca si cresc ponderea rentei in bani, si-au consolidat pozitiile economice dar se accentueaza concurenta intre cei pamanteni si fanarioti

2.2. Taranii= se aflau intr-o stare de dependenta bazata pe invoiala. Prin reformele lui Constatin Mavrocordat se inlocuieste dependenta de pamant a taranilor prin legea lui pe baza unui contract.

2.3. Orasenii= Au crescut numeric, au capatat un rl important aparand si dispozitii referitoare la drepturile negustorilor, mestesugarii erau organizati in bresle.

2.4. Organele centrale ale statului:

2.4.1. Domnul= durata domniei era fixata la 7 ani ceea ce a constituit inceputul

unei abilitati politice, atributiile legislative cresc pravilele fiind intocmite

prin hrisov domnesc iar obiceiurile se aplicau numai cu aprobarea

domnului, din punct de vedere administrativ el numea dregatorii, infiinta

sate, targuri, elibera pasapoarte. Dreptul de a judeca a fost ingradit odata cu

infiintarea instantelor de judecata.

2.4.2. Divanul domnesc= era compus numai din dregatori de categoria I, numarul

lor restrangandu-se, pentru hotarari importante se convoca sfatul de obste

compus din boieri si reprezentanti ai clerului. Legislativ divanul aproba

actele cu caracter normativ. Administrativ organiza functionarea unor

sarcini publice si era consultat pentru stabilirea impozitelor

2.4.3. Epitropia obstilor= organ administrativ desfasura activitati la nivelul

oraselor si nivel central avand atributii pe linie de invatamant, industrie,

comert si lucrari publice.

2.4.4. Dregatorii= functii ocupate de boierii la inscaunarea domnului la inceputul

fiecarui an unii erau confirmati iar altii inlocuiti, existau dregatori fara

functie.

2.5. Organizarea financiara= se separa visteria de camara domneasca iar conducerea era a marelui vistiernic, el asigura plata tributului incasarea darilor, renumerarea dregatorilor.

2.6. Armata= desfiintarea armatei pamantene a avut urmari grave incepand cu 1775 se constituie oastea dinauntru pentru asigurarea ordinii si oastea dinafara pentru hotare.

2.7. biserica= mitropoliile celor 2 tari se aflau sub autoritate patriarhiei de la Constantinopol. Se aflsa sub conducerea domnului iar Mitropolitul exercita jurisdictia Bisericeasca Suprema.

2.8. Organizarea administrativ teritoriala. S-au pastrat unitatile administrative (judete in Tara Romaneasca si tinuturi in Moldova) fiind conduse de 2 ispravnici numiti de domn dintre marii dregatori. In orase conducerea conducerea a fot preluata de dregatori numiti de domn iar autonomia oraselor se pierde treptat. Satele sunt conduse de Parcalabi in Tara Romaneasca si Vornici in Moldova.

2.9. organizarea instantelor judecatoresti= Constatin Mavrocordat a inceput modernizarea sistemului judiciar delimitand atributiile judecatorilor de cele administrative. Instantele de judecata sunt organizate intr-un sistem ierarhic.

2.91. Judecatoria de judet= compusa dint-un judecator ajutat de logofat, judecau

procese civile dintre tarani si pricinile penale marunte. Ispravnicii aveau

competente de judecata singuri sau cu judecatori.

2.9.2. departamentul= judecau procese civile si penale si pronuntau hotarari

inscrise in condici

2.9.3. divanul domnesc= instanta suprema si judeca procese civile si penale fie in

prima instanta fie in apel

2.9.4. Departamenturi speciale= judecau procesele dintre localnici si straini.

3. Dreptul in prima faza

3.1. Reformele lui Constatin Mavrocordat

- instaurarea domnilor fanarioti a insemnat o incalcare a autonomiei tarilor romane restrangandu-se in plan extern activitatile diplomatice si comerciale iar in plan intern regimul vanzarilor preferentiale, cantitati mari de cereale erau luate de otomani ieftin.

- se intensifica exploatarea economica a tarilor romane, in Moldova tributul a crescut de la 65.000 de taleri in 1771 la 260.000 taleri in 1775 iar in Tara romaneasca la 300.000 taleri.

- in administratia centrala alaturi de dregatorii pamanteni au fost numiti multi dregatori fanarioti, cu toate acestea se poate aprecia faptul ca tarile romane nu au fost transformate in pasalacuri si chiar si-au pastrat institutiile interne (biserica, divanul, etc.); au existat domni care au avut o activitate reformatoare unul este Constatin Mavrocordat domn de 6 ani in Tara romaneasca si 4 ani in Moldova care a adoptat o serie de masuri pentru reorganizarea institutiilor administrative, armata, justitie si finante.

- toate aceste masuri au fost expuse intr-un proiect de cosntitutie in 7.02.1740 si publicata in revista . .. in iulie 1742.

- in domeniul administrativ C-tin M. numeste in fruntea judetelor 2 ispravnici cu atributii fiscale, politienesti, administrative, judecatoresti, dregatorii erau platiti pentru slujbele lor iar calitatea de boier era conditionata de indeplinirea unei slujbe

- dregatorii erau de 2 categorii:

De la ban pana la clucerul de arie se numeau boieri mari, iar ceilalti boieri de clasa Ii-a, urmasii celor mari se numeau

neamuri iar cei de clasa II-a mazili, primii erau scutiti de toate darile, ceilalti doar o parte din dari

- prin reforma fiscala unele dari au fost suprimate iar altele au fost unificate intr-o dare anuala platibila in 4 rate, slujbasii publici care comiteau abuzuri erau scosi din functie.

- prin asezamantul din 1740 a fsot inasprita exploatarea taranilor aserviti care s-au rasculat si iar unii au fugit din tara

- intru-cat se ajunge la un fenomen de masa prin hrisoavele din 1746-1749 in Tara Romaneasca si Moldova C-tin Mavrocordat hotaraste desfiintarea rumaniei si veciniei taranii devenind oameni liberi, erau obligati sa presteze 12 zile de claca pe an in Tara Romaneasca si Moldova

- importante schimbari in justutie 1739-1740 in Tara Romaneasca si 1741 -17453 in Moldova, e impusa ideea egalitatii in fata legii, idiferent de starea materiala si sociala a impricinatilor, a fost infiintata institutia moderna a judecatorului de profesie salarizati de stat.

- a introdus pentruprima data procedura scrisa fiind infiintate condici in care hotararile sunt infiintat ein ordine cronologica, hotararea era redactata in 2 exemplare, unul la partea care castiga cealalta la arhiva; partile se prezentau in fata instantelor la termene fixe

- instantele stabilite de reforma lui C-tin Mvrocordat:

ispravnicia de judet = de judecatorie de tinut ca instanta de . . . . . . . . . . . . .

divanul domnesc in Tara romaneasca si divanul extraordinar in Moldova ca instante de apel.