Efectele recursului

Efectele recursului

Recursul produce urmatoarele efecte:

efectul suspensiv de executare;

efectul devolutiv;

efectul extensiv;

efectul neagravarii situatiei in propriul sau recurs.

Efectul suspensiv de executare

Potrivit art. 3859 C.proc.pen. , recursul este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura penala , cit si in ceea ce priveste latura civila , afara de cazul in care legea dispune altfel.

In situatia in care recursul a fost declarat in termen , se produce efectul suspensiv al recursului ope legis.

In literatura de specialitate se considera ca efectul suspensiv al recursului este o aplicatie a prezumtiei de nevinovatie. Cata vreme prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata printr-o hotarare penala definitiva , opereaza si asupra executarii dispozitiilor de condamnare , amanand-o pana ce vinovatia nu afost retinuta cu caracter definitiv56.

Suspendarea executarii hotararii primei instante sau a instantei de apel are loc in dispozitiile care privesc partea care l-a declarat. Astfel , recursul inculpatului , suspenda executarea atat a laturii penale , cat si alaturii civile a cauzei.

Pentru partile care nu au declarat recurs sau la care recursul declarat nu se referea , hotararea este executorie la data expirarii termenului de recurs.

Recursul procurorului , declarat fara rezerve , suspenda executarea tuturor dispozitiilor prin hotararea atacata.

Efectul suspensiv al recursului se poate caracteriza ca fiind:

general - pentru ca toate hotararile penale supuse caii ordinare de atac nu pot fi puse in executare daca nu s-a solutionat recursul sau nu a fost inlaturata posibilitatea exercitarii lui prin expirarea termenului de declarare.

absolut - pentru ca se produce in toete cazurile cand se declara recurs , chiar cand acesta este neregulat introdus. Pana cand inadmisibilitatea nu este constatata , si declarata de instanta de casare , hotararea primei instante devine executorie , datorita acestui efect al recursului.

constant - se manifesta in permanenta si egala masura de cand se deschide posibilitatea atacarii primei instante , deci din primul moment al curgerii termenului de recurs si pana la definitiva solutionare a cauzei penale.

Cum fiecare regula isi are exceptia , asa si efectul suspensiv al recursului cunoaste

derogari. Asfel , recursul nu suspenda executarea dispozitiilor din hotararea atacata , in urmatoarele cazuri:

luarea , mentinerea unei masuri preventive ori constatarea incetarii de drept a arestarii preventive prin incheiere ( art. 141 alin. 3 C.proc.pen.)

luarea , revocarea si mentinerea acestei masuri prin sentinta sau decizie ( art. 350 alin. 4 Cproc.pen.)

confirmarea masurii internarii ( art. 162 alin. 6 C.proc.pen.)

suspendarea judecatii ( art. 303 alin. 3 C.proc.pen.)

liberarea conditionata , cu exceptia recursului declarat de procuror ( art. 450 alin. 4 C.proc.pen.)

contestarea masurii asiguratorii ( art. 168 alin. 2 C.proc.pen.)

prelungirea arestarii preventive in faza de urmarire penala ( art. 159 alin. 7 C.proc.pen.)

Uneori , efectul suspensiv al recursului este facultativ. Astfel , suspendarea hotararii atacate este lasata la aprecierea instantei de recurs , in doua situatii:

in cazul repunerii in termen , care se hotaraste in cazul recursului conform dispozitiilor art. 2855 alin. 2 C.proc.pen. raportat la dispozitiile art. 364 C.proc.pen.

in cazul recursului peste termen , care se hotaraste in cadrul dispozitiilor art. 3855 alin. 2 C.proc.pen. raportat la dispozitiile art. 365 C.proc.pen.

Trebuie mentionat ca recursul peste termen nu opereaza ope legis , dar atunci cand instanta de recurs , constata temeinicia recursului peste termen , poate conform dispozitiilor art. 365 alin. 3 C.proc.pen sa suspende executarea hotararii atacate.

Efectul devolutiv al recursului

Notiunea de "devolutiune" isi are sorgintea in verbul latin "devolua" , care inseamna a transmite , a face sa treaca ceva de la un subiect la altul.

In cazul nostru este vorba despre transmiterea dreptului de a judeca pricina de la instanta inferioara la cea superioara.

Recursul , spre deosebire de apel , nu poate avea efect devolutiv integral , ci numai partial. El devolueaza pricina in fata instantei da casare numai in drept. Deci , devolueaza numai chestiunile de drept substantial ( material) sau formal ( procesual) care privesc cauza si investeste instanta de casare numai cu controlul in drept , nu si in fapt ,al hotararii instantei de fond57.

Efectul devolutiv al recursului prezinta anumite limite determinate de:

persoana care l-a declarat;

persoana la care se refera declaratia de recurs;

calitatea pe care o are recurentul in proces,

motivele de casare , prevazute expres de lege.

Limitele efectului devolutiv al recursului , inraport cu calitatea procesuala a recurentului

Efectul devolutiv al recursului are anumite limite in sensul ca instanta judeca numai cu privire la persoana care la declarat si la persoana la care se refera si numai in raport de calitatea pe care o are in proces recurentul.

Aceste limitari ale efectului devolutiv al recursului sunt o urmare a caracterului facultativ al caii de atac ordinare. Astfel , daca numai unul dintre toti inculpatii condamnati a declarat recurs , se considera ca ceilalti sunt multumiti de solutia pronuntata si la data expirarii termenului de declarare a caii de atac ordinare , pentru ei , hotararea a ramas definitiva. Nu se poate desfiinta o hotarare judecatoreasca ce a fost recurata numai de inculpat , ca efect devolutiv , pentru o eroare de fapt sau de drept care priveste pe alt inculpat.

Declaratia de recurs a procurorului , fara nici o limitare , exprima punctul de vedere al acestui organ judiciar , cu privire la toate erorile cuprinse in hotararea atatcata , de aceea are un efect devolutiv integral in rem si in personam in sensul ca se ataca toate dispozitiile date prin hotararea atacata , cu privire la toate faptele cauzei si la toate persoanele implicate in judecarea in fond , daca acestea se incadreaza in unul din cazurile de casare prevazute de lege58.

Efectul devolutiv integral trebuie sa rezulte din cuprinsul declaratiei de recurs , introdusa in termenul prevazut de lege; aceasta se poate exprima prin indicarea in declaratia de recurs numai a numarului si datei sentintei penale atacate , precum si a instantei care a pronuntat-o , fara a se indica solutiile , infractiunile si inculpatii atacati ,sau prin indicarea tuturor infractiunilor , solutiilor si inculpatilor la care se refera hotararea atacata cu recurs.

Recursul fara limite al procurorului este si in defavoarea si in favoarea partilor ; un recurs in care se cere agravarea situatiei inculpatului , in legatura cu latura penala si cea civila , este in favoarea partii vatamate si a partii civile ; un recurs in defovoarea partii civile devine in favoarea inculpatului si a partii resposabila civilmente. Cand declaratia de recurs a procurorului este in favoarea unei parti , devolutia este limitata. In cazul in care declaratia de recurs a procurorului este in devafoarea unei parti , invocandu-se numai anumite erori , devolutia este , totusi , integrala , deoarece instanta de recurs este obligata sa exemineze cauza sub toate cazurile de casare prevazute de art. 385 C.proc.pen. ce pot fi luate in considerare din oficiu , in defavoarea partii , chiar in afara motivelor invocate si cererile formulate de procuror .

Pentru parti , recursul are un efect devolutiv limitat la interesele persoanei care l-a declarat. Astfel , recursul unui inculpat devolueaza cauza numai cu exeminarea solutiei caretl priveste.

Cu privire la fondul cauzei , recursul procurorului si al inculpatului devolueaza " ope legis" atat latura penala cat si latura civila.

Putem arata ca se poate face urmatoarea schema asupra efectului devolutiv al recursului:

In recursul procurorului , fara rezerve , devolutiunea este totala , atat in latura penala cat si in latura civila , cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces si cu privire la orice lipsuri , fie in favoarea , fie in defavoarea oricarei parti.

In recursul inculpatului se devolueaza cauza atat sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile , dar numai in ce priveste persoana sa , pentru orice lipsuri care sunt in defavoarea sa.

In recursul partii vatamate se devolueaza numai latura penala a cauzei si la solutia care o priveste.

In recursul partii civile si al partii responsabila civilmente se devolueaza cauza numai cu privire la latura civila si numai in legatura cu solusia care o priveste pe fiecare in parte , pentru orice lipsa care este in defavoarea lor.

Trebuie sa se adauge limita privind devolutia generala a recursului impotriva hotararilor date in apel , cand devolutia se limiteaza numai la lipsurile la care se refera cazurile de casare prevazute de art. 385 C.proc.pen.

Un efect devolutiv limitat la persoana care a declarat recurs il provoaca si recursul martorului , expertului , interpretului , aparatorului , al persoanei care a fost vatamata printr-un act al primei instante , examinarea cauzei urmand a fi efectuata de instanta de recurs numai in legatura cu persoana care a declarat recurs , situatia celorlalte persoane cu calitati similare nefiind luata in discutie in cadrul efectului devolutiv. Recursul declarat de acestia nu devolueaza fondul cauzei , instanta de recurs neavand dreptul sa exemineze solutiile date de prima instanta , cu privire la actiunea penala si la actiunea civila.

3 Efectul neagravarii situatiei in propriul recurs

Conform dispozitiilor art. 372 C.proc.pen. , instanta de recurs , solutionand cauza , nu poate crea osituatie mai grea pentru partea care a declarat recurs. Observamca regula non reformatio in peius isi gaseste aplicarea si in materia recursului.

Regula este incidenta nu numai in recursul partilor , ci si in recursul martorilor , expertului , interpretului , aparatorului sau altor persoane. Neagravarea situatiei partii in propriul recurs isi gaseste aplicarea numai in ipoteza in care exista doar recursul unei singure parti sau mai multor parti , care formeaza un grup de aceeasi pozitie procesuala.

Neconcilierea intre principiul " non reformatio in peius " si principiile legalitatii si aflarii adevarului , in rezolvarea caii de atac a recursului , este rezolvata in favoarea principiului " non reformatio in peius "

Acesta regula actioneaza atat in fata instantei de recurs cat si intr-un alt cadru procesual.

Spre exemplu , in recursul declarat de inculpat , instanta de recurs nu poate retine starea de recidiva , care , in mod gresit , nu fusese retinuta de prima instanta; nu poate schimba incadrarea juridica a faptei intr-o infractiune mai grava , chiar daca pedeapsa aplicata ar fi mai mica; nu poate retine in sarcina acestuia mai multe infractiuni in concurs fata de o singura infractiune retinuta de prima instanta etc.

In ceea ce priveste rejudecarea cauzei de catre prima instanta sau de catre instanta de apel nu a existat divergenta de opinii , considerandu-se ca , la solutionarea cauzei , prima instanta sau instanta de apel nu poate agrava situatia partii in a carui recurs s-a casat hotararea initiala , nefiind nici o retiune sa se aplice efectul la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs iar la rejudecarea cauzei de catre instanta de trimitere acest efect sa devina inaplicabil60.

Un caz particular al acestui efect il reprezinta intrebarea , ce se intampla , daca in recursul inculpatului , la cererea acestuia , instanta de recurs ii aplica masura de siguranta a obligarii la tratament medical , avind in vedere ca din raportul medico-legal existent la dosarul cauzei rezulta o intoxicare cronica prin alcool.

La prima vedere , prin aplicarea acestei masuri de siguranta fata de inculpat s-ar crea acestuia o situatie mai grea. Dar , luarea unei masuri de siguranta presupune inlaturarea starii de pericol pentru societate cat si inlaturarea pericolului la care ar fi expusa insasi sanatatea faptuitorului.

Fata de cele aratate mai sus , masura obligarii la tratament medical se infatiseaza ca o modalitate legala pein care este ocrotit insusi interesul celui fata de care se aplica. In aceasta situatie nu afost incalcata regula " non reformatio in peius ", ci , dimpotriva, a fost satisfacut un interes al sau , interes cu privire la care , in cazul de fata , el si-a manifestat expres dorinta.

Regula " non reformatio in peius " este valabila si in recursul declarat de procuror in favoarea unei parti , in sensul cainstanta de recurs , nu va putea agrava situatia acesteia.

Regula nu este aplicabila in urmatoarele cazuri:

cand exista si recursul unei parti contrare;

cand exista recursul procurorului fara rezerve.

4 Efectul extensiv al recursului

In principiu , calea de atac a recursului profita numai celui care a folosit-o , adica recurentului , cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege , in care se acorda efect extensiv recursului.

Extinderea se aplica , in practica , fata de partile care se afla intr-un grup procesul cu al recurentului , avand aceleasi interese legitime , cum ar fi mai multi inculpati , mai multe parti responsabile civilmente , mai multe parti civile , mai multe parti vatamate.

Desigur ca , recursul nu poate fi extins asupra partilor cu interese contrare , deoarece acestora li s-ar crea o situatie mai grea ,ceea ce legea nu ingaduie.

Pentru a se aplica efectul extensiv al recursului , sunt necesare indeplinirea unor conditii si anume: existenta cel putin a unui recurs declarat , existenta unor persoane care nu au declarat recurs sau la care recursul nu se refera si instanta sa fi fost legal investita cu judecarea lui.

In cazul in care unicul recurs declarat - de parte sau de procuror - a fost retras , luandu-se act de aceasta retragere , in lipsa unui recurs dispare si efectul extensiv , deoarece ceea ce nu exista nu poate produce efecte.

Totodata , efectul extensiv al recursului , spre deosebire de cel al apelului , confera procurorului facilitatea sa ceara extinderea recursului declarat in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit.

Acest efect al recursului are si el o singura limita si anume , neagravarea situatiei partii fata de care s-a facut extinderea.

Extinderea recursului este posibila si fata de partea care a renuntat la recurs sau si-a retras recursul. Acestia au o situatie asemanatoare cu partile care nu au declarat recurs.

Cand recursul este declarat dupa expirarea termenului legal , acesta nu va putea fi extins , ci va fi respins , de plano , ca tardiv.