INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII

INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII

Majoritatea statelor democratice au acordat si acosrda o deosebita importanta pregatirii viitorilor magistrati, precum si perfectionarii profesionale a judecatorilor si procurorilor in functie.

Potrivit art.93 alin.1, din legea nr.304/2004, Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea C.S.M., care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a magistratilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii.

Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamint si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invitamint superior si recunoasterea diplomelor, el fiind un institut propriu al magistraturii si care nu are nici un raport de dependenta fata de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau fata de alte institutii de invatamint.

Scopul I.N.M. este acela de a realiza, in primul rind, pregatirea viitorilor judecatori si procurori. In al doilea rind, institutul a fost creat si pentru a realiza cadrul de desfasurare a activitatilor de perfectionare profesionala a magistratilor in functie.

I.N.M. are sediul in Bucuresti, condus de un consiliu stiintific format din 13 membri, dintre care:

- un judecator al I.C.C.J

- un procuror de la Parchetul de pe linga I.C.C.J

- un judecator al Curtii de Apel Bucuresti

- un procuror de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Bucuresti

- 3 profesori universitari recomandati de facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, facultatea de drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj

- 4 reprezentanta alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului

- un reprezentant al auditorilor de justitie

- directorul I.N.M., care face parte din Consiliu si il prezideaza.

Directorul I.N.M. si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de C.N.M., din rindul personalului de instruire de specialitate juridica al magistratilor sau al cadrelor didactice din invitamintul superior juridic acreditat potrivit legii.

Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pentru un an.

Drepturile si obligatiile magistratilor

Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Membrii Ministerului Public si procurorii stagiari se bucura de stabilitate. Inamivibilitatea este o garantie esentiala a independentei judecatorilor. Ea reprezinta si un drept complex ce este recunoscut de lege judecatorilor.

Magistratii beneficiaza, potrivit art.73 din legea nr.3030/2004, de o remuneratie stabilita in raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.

In scopul asigurarii independentei economice a magistratilor, legea le acorda acestora si alte drepturi social-patrimoniale, cu ar fi asigurarea pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.

Magistratii beneficiaza de concedii medicale si de alte concedii, de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa 1, auto, naval si aerian sau de decontarea 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii in tara dus-intors, in cazul in care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.

Pentru metite deosebite in activitate, respectarea indatoririlor prevazute de lege si vechime indelungata in magistratura ca judecator sau procuror, magistratii in activitate, care au obtinut numai calificative de foarte bine in ultimii 10 ani, pot fi distinsi cu Diploma "Meritul judiciar", acordata de  Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M.

Obligatiile magistratilor sunt de natura profesionala si morala. Majoritatea legislatiilor impun exigente ridicate magistratilor, ce depasesc cu mult standardele medii ale altor functii publice. Legea impune magistratilor o conduita ireprosabila nu doar in cadrul relatiilor de serviciu, ci si in afara acestora, in societate.

Magistratii sunt obligati sa desfasoare activitatea judiciara in mod independent, dind dovada de o conduita impartiala si sa rrespecte secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea exercitarii functiei.

Obligatiile statornicite in legea de organizare judiciara sunt proprii statutului magistratilor. Exista si alte indatoriri ale magistratilor, dar care decurg din diferite dispozitii ale Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala (obligatia de a starui pentru stabilirea adevarului, obligatia de a asigura un echilibru in situatia partilor etc.).

Incompatibilitati si interdictii

O incompatibilitate fundamentala este prevazuta de lege in privinta activitatilor desfasurate de magistrati. In acest sens art.125 alin.3 si art. 132 din Constitutie dispun, in termeni categorici, ca functiile de judecator si de procuror sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.

Prin urmare, nerespectarea interdictiei de cumul de functii atrage dupa sine indepartarea din magistratura. Dispozitii normative destinate a asigura independenta magistratilor sunt instituite in art.7 alin.1 din legea nr.303/2004, text potrivit caruia magistratilor le este interzis:

1. sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse
2. sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura
3. sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrative si de control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome
4. sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

O alta interdictie este cea prevazuta in art.8 din legea nr.303/2004, menita sa-i protejeze pe magistrati de presiuni politice de tot felul cu ar fi:

- magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice

- magistratii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare activitati cu caracter politic

- magistratii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.

Interdictii insemnate sunt consacrate si in art.9 din legea nr.303/2004, potrivit careia:

magistratii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul

magistratior nu le este permis sa comenteze sau sa justifice in presa ori in emisiuni audiovizuale hotaririle sau solutiile date in dosarele rezolvate de ei

magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decit acelea carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.

Nerspectarea acestor interdictii constituie abatere disciplinara si urmeaza sa fie sanctionata in mod corespunzator. Incompatibilitati extrem de semnificative pentru garantarea impartialitatii actului de justitie sunt prevazute in art.105 din legea nr.161/2003.

Primul alineat al textului mentionat interzice magistratilor sa participe la judecarea unei cauze,in calitate de judecator sau procuror, daca: sunt soti sau rude pina la gradul IV inclusiv intre ei, sau daca ei, sotii sau rudele lor pina la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza. Aceste dispozitii se aplica si magistratului care participa, in calitate de judecator sau procuror, la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cind sotul sau ruda pina la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca jdecator sau procuror, la judecarea in fond a acelei cauze. Normele procedurale mentionate au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor constituie un motiv de nulitate a hotaririi pronuntate.

Anumite activitati nu intra su incidenta incompatibilitatilor, astfel, magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literar ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. De asemenea, magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau parchetului. Magistratii pot fi mambri ai societatilor stiintofice sau academice, precum si ai asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional.

Eliberarea din functie a magistratilor

Principiul inamovibilitatii implica mentinerea in functie a magistratilor pina la virsta depensionare. In sistemul constitutioal actual, toti judecatorii, cu exceptia celor stagiari, sunt inamovibili dela data investirii si pina la eliberarea fin functie in conditiile strict determinate de lege.

Stuatiile in care un magistrat poate fi ekiberat din functie sunt determinate in mod expres si limitativ in art.63 din legea nr.303/2004, cum ar fi:

1. demisia - in acest caz C.S.M. poate stabili un termen de 30 de zile la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta la post a magistratului apare ca necesara
2. pensionarea potrivit legii - reprezinta modalitatea fireasca de incetare a mandatului de magistrat
3. transferarea intr-o alta functie, in conditiile legii - rezultatul unei situatii determinate de perfectarea unui act de transfer, ce survine in conditiile admise de lege
4. incapacitatea profesionala - eliberarea din functie poate interveni, conform art.63 alin.1 din legea nr.303/2004, pentru incapacitate profesionala
5. ca sanctiune disciplinara- abaterile disciplinare si sanctiunile pot conduce la eliberarea din functie
6. condamnarea definitiva a magistratului pentru o infractiune - orice condamnare penala, indiferent de natura infractiunii savirsite sau de pedeapsa aplicata, determina in mod obligatoriu indepartarea din magistratura. Actul de justitie nu poate fi infaptuit de persoane care au intrat in conflict cu legea penala.
7. neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la art.13 alin.2 - eliberarea din functie se dispune si in cazul in care pe parcursul exercitarii mandatului de judecator persoana in cauza nu mai indeplineste vreuna din conditiile prevazute de art.13 alin.2 din legea nr.303/2004.

Raspunderea juridica a magistratilor

Neindeplinirea obligatiilor impuse magistratilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor juridica. Legea privind statutul magistratilor reglementeaza in mod detaliat raspunderea disciplinara si civila a magistratilor. Desi legea nu reglementeaza raspunderea penala a magistratilor este evident ca aceasta poate opera in cazul savirsirii unei fapte penale.

Raspunderea disciplinara

Toate legislatiile democratice stabilesc un regim disciplinar special pentru magistrati. Scopul este acelasi: asigurarea independentei magistratilor, a impartialitatii acestora, respectiv garantarea stabilitatii lor in functie.

Sunt considerate abateri disciplinare:

1. incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati
2. nerespectarea prevederilor legale cuprinse in Codul deontologic al magistratilor
3. interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori al altor persoane, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat
4. desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu
5. nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au un atare caracter
6. nerespectarea in mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor
7. refutzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse pe partile din proces
8. retinerea repetata a dosarelor peste timpul necesar efectuarii lucrarilor sau studiului dosarului
9. refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce ii revine potrivit legii sau dispusa, potrivit legii, de conducatorul instantei ori parchetului
10. neglijenta grava sau repetata in rezolvarea lucrarilor
11. efectuarea cu intirziere a lucrarilor
12. absentele nemotivate de la serviciu sau intirzierea ori plecarea de la program, in mod repetat
13. atitudinile rautacioasa in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili.

Legea nr.303/2004 enunta si sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor. Legea prevede urmatoarele sanctiuni:

1. avertismentul
2. diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pina la 15% pe o perioada de la o luna pina la 3 luni
3. mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe linga curtea de apel
4. revocarea din functia de conducere ocupata
5. excluderea din magistratura.

Sanctiunile determinate de lege sunt de natura diferita, unele au doar caracter pur moral, altele au conotatii patrimoniale, cea mai grava fiind indepartarea din magistratura.

Diversitatea sanctiunilor permite instantei disciplinare sa realizeze o individualizare adecvata a masurilor ce se cuvin sa fie aplicate judecatorului sau procurorului vinovat pentru savirsirea unei abateri. Una dintre sanctiunile disciplinare-revocarea din functia de conducere ocupata este prevazuta de lege pentru magistratii care ocupa functii de conducere.

Reglementarea legala contine norme detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare. Potrivit art.45 din legea nr.317/2004, actiunea disciplinara se exercita de:

1. colegiul de conducere al I.C.C.J., pentru presedintele, vicepresedintele, judecatori si magistrati-asistenti al I.C.C.J., precum si pentru presedintii curtilor de apel
2. colegiile de conducere ale curtilor de apel, pentru judecatorii din cadrul curtilor de apel si al instantelor din circumscriptia acestora
3. colegiul de conducere al Parchetului de Justitie, pentru procurorul general, prim-adjunctul si adjunctii acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe linga I.C.C.J. si procurorii generali de pe linga curtile de apel
4. colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie, pentru procurorul general, adjunctii acestuia si procurorii Parchetului National Anticoruptie
5. colegiile de conducere ale parchetelor de pe linga curtile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe linga curtile de apel si al parchetelor din circumscriptia acestora.

Exercitarea actiunii dsiciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari prealabile ce sse dispune de catre titularul actiunii. Cercetarea prealabila se realizeaza de judecatorii desemnati de Colegiul de conducere al I.C.C.J., de judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe linga I.C.C.J., Parchetului National Anticoruptie sau din cadrul parchetelor de pe linga curtile de apel.

Legea stabileste si termene pentru exercitarea actiunii disciplinare. Actiunea disciplinara se exercita in termen de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii actului de constatare a abaterii, dar nu mai tirziu de un an de la data savirsirii abaterii.

In procedura disciplinara in fata sectiilor C.S.M., citarea magistratului impotriva caruia se exercita actiunea disciplinara este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

Lucrarile sectiile C.S.M. sunt publice. Hotarirea pronuntata trebuie sa fie motivata si cuprinde, in principal, urmatoarele:

descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si incadrarea juridica a acesteia

temeiul de drept al aplicarii sanctiunii

motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de magistrat

sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia

calea de atac si termenul in care hotarirea poate fi atacata

instanta competenta sa judece calea de atac.

Legea nr.317/2004 instituie si o cale de atac impotriva hotaririi pronuntate in materie disciplinara. Potrivit art.50 alin.2 impotriva hotaririlor pronuntate prin care s-a solutionat actiunea disciplinara se poate exercita recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Competenta de solutionare a recursului apartine Completului de 9 judecatori al I.C.C.J. Din completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si magistratul sanctionat disciplinar.

Raspunderea penala a magistratilor

Legea privind statutul magistratilor consacra doar norme detaliate privitoare la raspunderea dsiciplinara si civila a magistratilor. In lipsa unor atare norme si in domeniul raspunderii penale se aplica principiile dreptului comun.fundamental, in aceasta privinta este art.93 din legea nr.303/2004, potrivit caruia magistratii raspund civi, disciplinar, administrativ si penal, in conditiile legii.

De asemenea, daca impotriva unui magistrat s-a pus in miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat din functie, art.60 alin.1 din legea 3003/2004. potrivit art.63 alin.1., magistratii pot fi eliberati din functie si in cazul condamnarii definitive pentru o infractiune.

Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv decit cu incuviintarea sectiilor C.S.M. Posibilitatea angajarii raspunderii penale a judecatorlor si procurorilor este neindoielnica.

Raspunderea civila a magistratilor

Problema raspunderii civile a magistratilor se poate ridica indeosebi cu savirsirea unor erori judiciare.

Legislatia procesual civila nu contine dispozitii de principiu cu privire la raspunderea civila a judecatorului. Greselile de judecata se remediaza prin alte mijloace decit acelea ale raspunderii civile. In toate sistemele de drept, remedierea erorilor se realizeaza prin mecanismul traditional al cailor de atac. Majoritatea legislatiilor instituie si proceduri de exceptie pentru determinarea raspunderii civile a judecatorilor.

Actiunea civila a persoanei condamnate sau detinute pe nedrept poate fi promovata impotriva statului doar in conditiile expres determinate. Dreptul la actiune al persoanei pagubite este limitat in timp prin mecanismul prescriptie, Codul de procedura penala determinind un termen special in aceasta materie.

Competenta de solutionare a actiunii indreptate impotriva statului apartine tribunalului in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana indreptatita la despagubiri. In cadrul procedurii de solutionare a cauzei va fi citat prin Ministerul Finantelor Publice.

Legea regelemteaza si actiunea in regres a statului impotriva persoanei vinovate. In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.506 Cod de procedura penala, statul are actiune in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune.

Raspunderea civila a unui magistrat poate interveni doar in una din cele doua situatii expres determinate in art.507 C.proc. pen.: reaua-credinta si grava neglijenta.

Legea de revizuire a Constitutiei a adus importante clarificari in acesta problema. Astfel, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Raspunderea statului va interveni in cazul tuturor erorilor judiciare, respectiv nu numai in cazul celor savirsite in materie penala. Raspunderea judecatorilor devine incidenta in toate cazurile in care ei au actionat cu rea-credinta sau din grava neglijenta.

Intr-o societate democratica judecatorul nu poate fi la adapostul unei imunitati absolute atunci cind el isi incalca in mod grosier obligatiile de impartialitate si cerectitudine.

Problema raspunderii civile a judecatorului formeaza si obiectul unor dispozitii consacrate in Carta europeana privind statutul judecatorilor. Normele instituite de Carta sunt obligatorii pentru statele membre.

Carta consacra principiul primordialitatii raspunderii statului pentru pagubele cauzate prin decizii judiciare. Potrivit art.5.2. din Carta europeana privind statutul judecatorilor, repararea pagubelor cauzate in mod nelegitim prin decizia sau comportamentul unui judecator sau judecatoare in exercitiul functiilor lor asigurata de Stat.

In conceptia acestui document european, raspunderea civila a statului este antrenata nu doar in cazul unei decizii judiciare eronate, ci si in ipoteza unui comportament inadecvat al judecatorului. Actuala reglementare juridica din tara noastra este in concordanta cu prevederile Cartei europene privind statutul judecatorilor.