Notiunea generala de raspundere juridica

Notiunea generala de raspundere juridica

Orice societate omeneasca isi bazeaza existenta pe organizare, pe o anumita ordine social-politica, adica pe unele norme de conduita generale, a caror respectare constituie pentru ea o chestiune vitala. Nerespectarea acestor norme atrage raspunderea celor care le-au incalcat.

Institutia raspunderii, considerata in mod traditional institutia centrala a tuturor ramurilor dreptului, continua sa detina aceasta pozitie si in zilele noastre.

Corolar al normei de conduita sociala - morala, civica si cu deosebire al celei juridice - institutia raspunderii, care da expresie dreptului in forma cea mai concentrata, reflecta stadiul de evolutie al intregii vieti sociale si indica, in cel mai inalt grad, masura si influenta raspunderii legale asupra nivelului constiintei sociale, al atitudinii si al responsabilitatii oamenilor in multiplele lor raporturi sociale.

In societatea omeneasca nu-i este nimanui ingaduit sa incalce sfera drepturilor altei persoane provocand acestuia vreun prejudiciu prin activitatea sau abtinerea sa. Aceasta norma elementara de conduita nu este circumscrisa exclusiv la raporturile juridice, ci este un foarte vechi precept cunoscut, ca o regula generala de comportare, inca din cele mai indepartate vremuri, si la cele mai diferite comunitati si oranduiri sociale.

Aceasta regula fundamentala de comportare este cunoscuta in drept sub denumirea de principiul raspunderii, iar totalitatea normelor prin care se reglementeaza aplicarea in practica a acestui principiu formeaza institutia raspunderii

In conditiile actuale, cand sunt consemnate cresteri exponentiale ale faptelor de incalcare a legii, de la cele mai putin periculoase, pana la crima organizata si criminalitatea de inalta violenta, se vadeste imperios necesara extinderea incriminarii lor si inasprirea sanctiunilor aplicate acestor categorii de fapte.

In aceste conditii, institutia raspunderii juridice, dobandeste o importanta cu totul speciala, pentru ca sensul ei este acela de a garanta stabilitatea si ordinea

Trebuie facuta distinctie intre responsabilitate in general ca si categorie filosofica si raspunderea juridica, ca institutie a dreptului. In prima perspectiva, raspunderea nu se identifica cu sanctiunea si constrangerea statala, ea derivand din demnitatea omului si isi are originea in liberul sau arbitru.

In orice directie si-ar indrepta atentia omul constient intalneste propria sa responsabilitate. De aceea, prin liberul sau arbitru omul se distinge de tot ce vietuieste, iar prin responsabilitate, in general, si mai ales prin responsabilitatea juridica, in special isi pune singur limitele peste care nu poate deveni pozitiv

Responsabilitatea este o dimensiune a dreptului pentru ca exprima actul de angajare a individului care isi asuma consecintele actiunii sau inactiunii sale, act care este judecat (apreciat) in functie de gradul si continutul procesului de transpunere constienta in practica a normelor sociale.

Responsabilitatea juridica nu se confunda cu raspunderea juridica, pentru ca, aceasta din urma reprezinta un raport juridic impus din afara individului, pe cand responsabilitatea reprezinta actul personal pe care individul il face in raport cu propria constiinta, raportandu-se la normele si valorile societatii. Responsabilitatea exprima faptul ca omul, ca individ si comunitatea umana, sunt constiente de existenta normelor de drept in societate. Fata de acest lucru, atat individul cat si comunitatea isi asuma raspunderea pentru ca sistemul de drept sa functioneze potrivit regulilor de conduita

In enuntul sau general, notiunea de raspundere juridica este inteleasa ca o obligatie de a suporta consecintele nerespectarii normelor de conduita, dar in literatura noastra de specialitate se subliniaza ca nu trebuie sa se faca confuzie intre raspunderea juridica si sanctiunea juridica - notiuni diferite - si ca definirea raspunderii juridice se poate face numai pornindu-se, deopotriva, de la faptul ilicit si sanctiunea juridica, astfel ca "raspunderea juridica este complexul de drepturi si obligatii conexe care, potrivit legii, se naste ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadru de realizare a constrangerii de stat prin aplicarea sanctiunilor juridice in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si al indrumarii membrilor societatii in spiritul respectarii ordinii de drept"

Raspunderea juridica este un raport juridic creat de norma legala intre persoana care a incalcat dispozitia legii si stat, reprezentat de organele de aplicare a legii. Continutul acestui raport juridic de tip special este alcatuit din dreptul statului de a aplica sanctiunile prevazute de normele juridice persoanelor care au incalcat prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale in scopul restabilirii ordinii.

Precizari:

raspunderea juridica este un raport juridic de constrangere;

raspunderea juridica reprezinta segmentul final, ultimul tronson al actului complex de infaptuire a justitiei, in care regasim drepturi si obligatii ce se nasc datorita savarsirii unei fapte ilicite prin incalcarea dispozitiilor legii;

obiectul raspunderii juridice este sanctiunea care se aplica de organul specializat al statului;

raspunderea juridica este expresia specifica a responsabilitatii sociale, potrivit careia  fiecare individ trebuie sa isi asume si sa suporte consecintele faptelor sale;

intotdeauna raspunderea juridica este legala, adica intervine numai in baza legii (nimeni nu isi poate face singur dreptate);

declansarea raspunderii juridice si stabilirea formei concrete a acesteia, reprezinta prerogativa unor organe speciale abilitate ale statului;

raspunderea juridica reprezinta reactia organizata, institutionalizata a autoritatii statale pe care o declanseaza savarsirea unei fapte socialmente periculoasa

Ca institutie juridica, raspunderea civila poate fi definita ca un ansamblu de reguli potrivit carora o persoana trebuie sa repare prejudiciul cauzat altei persoane prin fapta sa, comisiva sau omisiva.

Cu o semnificatie mai generala, institutia raspunderii functioneaza in afara de dreptul civil si in alte ramuri ale dreptului cum ar fi: dreptul penal, dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul constitutional, dreptul international, etc. Este firesc sa fie asa, deoarece problema raspunderii se ridica oriunde intalnim o activitate omeneasca, ca o sanctiune generala a tuturor normelor de conduita, inclusiv a tuturor normelor de drept.

Raspunderea juridica, forma principala - putem spune esentiala, daca avem in vedere eficienta acesteia - a raspunderii sociale este prezenta la randul ei, in diferite ramuri de drept; raportandu-se la anumite norme de conduita in societate, raspunderea juridica este organic legata de stat si drept.

Facand parte dintr-un tot - raspunderea sociala - raspunderea juridica este supusa unei influente puternice din partea celorlalte forme ale raspunderii sociale.

Din caracterul de generalitate si multilateralitate al raspunderii sociale deriva caracterul de omniprezenta al raspunderii in drept; daca existenta unei colectivitati implica, in mod necesar, anumite norme de conduita si deci, totodata, o raspundere, este cu atat mai firesc ca normele juridice sa fie insotite de sanctiune, deci de raspundere, iar institutia raspunderii sa fie plasata in centrul fiecarei ramuri de drept.

In realitate, raspunderea nu imbraca numai forma juridica. Ea poate fi intalnita si sub alte forme, ca de exemplu: raspunderea morala sau raspunderea politica, fiecare avand caracteristici si continuturi distincte. In ciuda unor trasaturi comune pe care le au, raspunderea juridica se deosebeste de raspunderea morala, asa cum cele doua fenomene de suprastructura - dreptul si morala - se disting unul de altul.

Deosebirea fundamentala dintre normele morale si cele juridice consta in faptul ca primele nu sunt stabilite prin acte care sa emane de la un organ statal si nici nu sunt garantate prin forta coercitiva a statului; ele se formeaza in practica vietii sociale, iar garantia respectarii lor consta in forta lor de convingere, in atitudinea opiniei publice si in masurile de influentare sociala