Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI

1. Introducere

Etimologic, termenul faliment isi are originea in cuvantul latin "fallere" care inseamna a nu reusi, a gresi sau chiar a insela in afaceri.

Prin conceptul de faliment existent in Codul Comercial legiuitorul a dorit sa sublinieze caracterul sanctionator al procedurii aplicabila acelor comercianti care au inselat buna credinta a partenerilor de afaceri si a creditorilor in general.

La origine, comerciantul declarat in stare de faliment era supus unor sanctiuni cum ar fi interzicerea dreptului de a mai fi coemrciant sau interzicerea dreptului de a alege ori de a fi ales, considerandu-se ca nu mai prezinta garantiile morale necesare unui comerciant.

Cand poate fi supus un comerciant procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului? Atunci cand patrimonial debitorului (a comerciantului) nu are lichiditati(sume de bani) suficiente pentru acoperirea creantelor.

2. Cadrul legal

Legea Nr. 85 din 5 aprilie 2006, privind procedura insolventei, a intrat in vigoare incepand cu data de 22 noiembrie 2006 si abroga legea nr.64/1995, privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

Procedura generala prevazuta de aceasta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa, numai comerciantilor asa cum sunt definiti de legiuitor in art.7 si 8 din Codul Comercial, fie ca acestai sunt persoane fizice, fie ca sunt persoane juridice, si anume

1. societatile comerciale;

2. societatile cooperative;

3. organizatiile cooperatiste;

4. societatile agricole;

5. grupurile de interes economic;

6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Procedura nu se plica

1. necomerciantilor

2. in privinta societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, procedura nu se aplica ori se suspenda daca Guvernul a instituit proceduri speciale de supraveghere financiara, pe perioada existentei acestei proceduri, in caz contrar aceasta procedura se aplica chiar si acestor societati.

3. deasemenea, procedura nu se aplica regiilor autonome, legiuitorul prevazand in mod expres acest lucru in cuprinsul legii.

3.Definitia, scopul si carcaterele procedurii insolventei

3.1 Definitie si scop

Procedura insolventei este o procedura colectiva(concursuala), unitara, generala, indreptata impotriva comerciantului care se afla in insolventa, avand ca scop acoperirea pasivului debitorului fie prin reorganizarea comerciantului si a activitatii acestuia, sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului, fie prin falimentul comerciantului respectiv.

Scopul acestei proceduri colective este de a acoperi pasivul debitorului aflat in insolventa, prin doua posibilitati:

- reorganizarea comerciantului si activitatii acestuia, inclusive lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului

- prin faliment

3.2 Caractere(trasaturi)

Lichidarea societatii comerciale in caz de faliment nu trebuie sa fie precedata in mod obligatoriu de reorganizare judiciara, deci nu are character subsidiary.

Caracterul colectiv

Porcedura insolventei este o procedura colectiva (concursuala), in sensul ca toti creditorii debitorului vor beneficia de aceasta, chiar daca, procedura a fost pornita(deschisa) doar de unul dintre ei.

Caracter unitar

Procedura are carcater unitar, indiferent de rezultatele economice obtinute, in functie de care, comerciantii pot fi grupati in trei categorii: comerciantii (intreprinderi), mari, mijlocii, si mici

Procedura are caracter unitary si in sensul ca exista o unica procedura, la care participa toti creditorii.

Caracter general

Procedura are carcater general deoarece vizeaza intregul patrimoniu(intreaga avere) a debitorului.

Caracter judiciar

Se dezbate in fata instantei de judecata sub autoritatea si prin intermediul acesteia.

Administrarea efectiva a procedurii se realizeaza cu ajutorul mai multor organe, respective, instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor si, dupa caz, in conditiile legii si de adunarea generala a asociatilor/actionarilor ori de comitetul asociatilor/actionarilor.

Caracter operativ

Potrivit legii tribunalul si judecatorul syndic au indatorirea sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor participantilor la aceste acte si operatiuni.

4. Conditiile necesare pentru declansarea procedurii insolventei

Dispozitiile legale privind procedura insolventei se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Debitorul are calitatea de comerciant

Debitorul se afla in insolventa(incetare de plati)

4.1 Insolventa debitorului(incetarea de plati)

Insolventa debitorului consta in lipsa de lichiditati (sume de bani) necesare achitarii datoriilor.

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

Caracterul vadit al incapacitatii de plata va fi spreciat de judecatorul syndic, in functie de valoarea creantelor neachitate.

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

Insolventa(incapacitatea de plata) nu se confunda cu insolvabilitatea si refuzul de plata.

Insolventa (incapacitatea de plata) intervine in cazul cand debitorul nu are lichiditati (sume de bani) necesare achitarii creantelor certe, lichide si exigibile.

Creantele sunt:

certe, daca existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu

lichide, daca constau in sume de bani

exigibile, daca au ajuns la scadenta

4.2 Insolventa (incapacitatea de plata) si insolvabilitatea

Insolventa (incapacitatea de plata) nu inseamna insolvabilitate. Desi se afla in incetare de plati deoarece nu are lichiditati, totusi, debitorul nu este insolvabil atat timp cat detine in patrimoniu bunuri care pot fi executate silit pentru a fi indestulati creditorii sau pentru a se continua activitatea, in conditiile  in care obtine "amanari de plata" din partea creditorilor. Este posibil ca debitorul insusi sa fie creditor fata de un alt debitor, si, ca atare, sa aiba creante de incasat.

Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa lichiditatilor, cat si a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor. Practic, pasivul (datoriile) este mai mare decat activul (drepturile) patrimoniului.

4.3 Insolventa (incapacitatea de plata) si refuzul de plata

Imprejurarea ca debitorul refuza executarea de buna voie a obligatiei de plata a datoriei nu inseamana ca acesta, automat, s-ar afla in incetare de plati, si, in consecinta, creditorul s-ar putea indestula prin executarea silita a obligatiei.

Refuzul de plata al debitorului poate fi intemeiat sau neintemeiat.

5. Organele care aplica procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

Alti participanti care intervin in aceasta procedura sunt adunarea creditorilor si comitetul creditorilor.

5.1 Instantele judecatoresti

Toate procedurile prevazute de legea insolventei, cu exceptia recursului(Curtea de apel), sunt de competenta exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul principal al debitorului si sunt exercitate de catre judecatorul sindic, desemnat de catre presedintele tribunalului.

Competenta poate fi materiala ( a tribunalelor comerciale) si teritoriala (tribunalul in care isi are sediul principal debitorul)

5.2 Judecatorul sindic

Este autoritatea publica sub supravegherea caruia se efectueaza procedura instituita de legiuitor, putand sa desemneze la nevoie, persoane specializate pentru inventarierea, evaluarea, expertizarea bunurilor din patrimonial debitorului.

Principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt:

a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;

d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii

Hotararile judecatorului sindic sunt definitive si executorii, dar pot fi atacate cu recurs.

5.3 Administratorul

Administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;

Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;

Lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute  in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;

Desemnarea administratorului se poate face de catre judectorul syndic prin hotararea de deschidere a procedurii.

Principalele atributii ale administratorilor

Administratorul special are urmatoarele atributii:

a) exprima intentia debitorului de a propune un plan de reorganizare

b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor

c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d) propune un plan de reorganizare;

e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;

f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;

g) primeste notificarea inchiderii procedurii

Administratorul judiciar are urmatoarele atributii

a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor legii si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile legii, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c) intocmirea actelor prevazute de lege, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;

d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) si in conditiile si termenele prevazute de lege;

e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;

g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;

h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;

l) incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;

m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.

5.4 Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.

Comitetul creditorilor, judecatorul-sindic va desemna, in raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3 - 7 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare.

Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:

a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;

b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;

c) sa ia cunostinta despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;

d) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;

e) sa solicite, in temeiul legii, ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.

6. Desfasurarea procedurii propriu zise

6.1 Cererile introductive

Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre

debitor

creditori

alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

6.2 Cererea debitorului

Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;

e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie;

f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;

g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;

h) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;

i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;

j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;

k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;

l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

6.3 Cererile creditorilor

Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:

a) cuantumul si temeiul creantei;

b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;

c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.

Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

6.4 Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului.

In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.

Judecatorul constata daca debitorul este sau nu este in stare de insolventa.

Sentinta se afiseaza la sediul instantei.

Daca debitorul nu contesta in termen de cinci zile solutia judecatoruui, acesta va da o sentinta prin care va dispune deschiderea procedurii desemnand dupa caz un administrator.

6.5 Continuarea procedurii

Judecatorul sindic va realize urmatoarele:

- notificarea(comunicarea)de catre judecatorul sindic a tuturor creditorilor, debitorului si a Oficiului Registrului Comertului, unde debitorul este inmatriculat, pentru a se face mentiune despre continuarea procedurii.

Notificarea va cuprinde:

termenele privind depunerea de catre creditori a opozitiilor la hotararea de deschidere a procedurii, solutionarea acestora, depunerea declaratiilor de creante, verificarea creantelor, definitivarea tabelului creantelor, precum si locul, data, ora primei sedinte a adunarii creditorilor.

6.6 Efectele cererilor introductive

6.6.1 Efectele deschiderii procedurii cu privire la patrimonial debitorului

- suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare, pentru realizarea creantelor pornite impotriva debitorului sau asupra bunurilor acestuia, actiuni care au fost pornite inaintea declansarii procedurii

- suspendarea cererilor de executare silita a datoriilor debitorului, pornita de creditor in mod individual

- suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii puteau sa-si valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata

- de la data deschiderii procedurii nu se poate adauga nici o dobanda ori cheltuiala creantelor negarantate sau partilor negarantate

- este interzis administratorilor sa instraineze, fara acordul judecatorului sindic, actiunile sau partile sociale pe care le detin la debitor

- constituirea de garantii reale sau personale dupa deschiderea procedurii este nula

debitorul are obligatia sa puna la dispozitia judecatorului sindic si a administratorului(in cazul reorganizarii judiciare) sau a lichidatorului (in cazul lichidarii averii) toate informatiile cerute de acestia cu privire la averea sa, precum si lista platilor si a transferurilor patrimoniale

6.6.2 Efectele deschiderii procedurii cu privire la debitor

Deschiderea procedurii ridica dreptul debitorului de a-si conduce activitatea, de a-si administra buburile(averea), si de a dispunde de ele, cu exceptia cazului cand si-a manifestat intentia de reorganizare.

6.6.3 Reorganizarea

In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment

Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.

Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.

6.6.4 Falimentul

Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:

A a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment

Judecatorul sindic pronunta o incheiere prin care se decide intrarea in falimentul

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului;

c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar,

d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii

e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;

f) notificarea intrarii in faliment.

Masuri premergatoare lichidarii

Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului.

Nu vor fi puse sub sigilii:

a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;

b) registrele de contabilitate;

c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;

d) numerarul pe care lichidatorul il va depune in banca in contul averii debitorului.

In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate

2. creantele izvorate din raportul de munca;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

8. alte creante chirografare;

9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Efectuarea lichidarii, va urmari doua principii:

rapiditatea operatiunilor

lichidarea bunurilor cat mai avantajos, pentru a fis satisfacute crenatele debitorilor

Inchiderea procedurii

O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.

Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

Prin inchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, insa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; in astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai in masura in care acestea au fost platite in cadrul procedurii

Infractiunea de bancruta frauduloasa

Potrivit legii 31/1990, modificata si completata, se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasa, constand in una din urmatoarele fapte:

a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societatii ori ascunderea unei parti din activul societatii, infatisarea de datorii inexistente, sau prezentarea in registrele societatii, in alt act ori in situatia financiara, a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in masura diminuarii aparente a valorii activelor

b) instrainarea in frauda creditorilor in caz de faliment al unei societati, a unei parti inseminate din active.

Anexa

Defintii unor termeni prin legea insolventei

1.insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila;

3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;

4. data deschiderii procedurii reprezinta:

a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii

b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic

5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa;

6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;

7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;

8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;

9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;

10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;

11. creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;

12. valoare-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;

13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie;

14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:

a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;

c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;

15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;

16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;

17. prin tabel definitiv de creante se intelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile legii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;

18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;

19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se intocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins in planul de reorganizare, si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;

20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:

a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;

b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:

a) o reducere a cuantumului creantei;

b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;

c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;

22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:

a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;

b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

23. prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;

24. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;

25. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de legea insolventei in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;

26. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute de legea insolventei in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;

27. Buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;