Pedepsele complementare si accesorii aplicabile persoanelor fizice

Pedepsele complementare si accesorii aplicabile persoanelor fizice

Pedepsele complementare sunt sanctiuni care se aplica de instanta de judecata alaturi de pedeapsa principala privativa de libertate,pe care o completeaza ,neputand fi de sine statatoare[1]

Aceste pedepse sunt prevazute de lege si se aplica de instanta de judecata numai in cazurile si conditiile stabilite de lege.

. Felurile pedepselor complementare

Potrivit art.53 alin.1 pct 2 Cod penal ,pedepsele complementare sunt :

- interzicera unor drepturi de la un an la 10 de ani ;

- degradare militara ;

Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi

Notiune si caracterizare

In literatura juridica se retine ca pedeapsa complementara a interziceri unor drepturi3 :

-este o pedeapsa restrictiva de drepturi care consta in interzicerea temporara a exercitiului anumitor drepturi ale condamnatului ;

-este un complement sau un adaos la pedeapsa principala ;

-este o privare relativa care priveste numia exercitiul nu si capacitatea de a dobandi astfel de drepturi ;

-este temporara, intrucat nu este niciodata definitiva ,ci numai limitata in timp ;

-este o pedeapsa determinata , legea prevazand exact drepturile ale caror exercitiu poate fi interzis,instanta de judecata urmand sa stabileasca concret dreptul sau drepturile pe care le interzice condamnatului si durata exacta a interzicerii.[2]

1.1 Continutul pedepsei interzicerii unor drepturi

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului unor drepturi este prevazuta in art.64 C.pen si consta in interzicera unuia sau mai multor dintre urmatoarele drepturi :

a) Dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functile elective publice (art.64 alin 1,lit a ).Interzicerea priveste exercitiul drepturilor electorale prevazute in Constitutia revizuita (art.36 si 37) si in legile privind alegerile locale si generale ,precum si in legea privind alegerea Presedintelui Romaniei si priveste atat dreptul de alege cat si dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau functii elective publice.

In conditile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana cetatenii romanii au dreptul de a laege sau de a fi alesi in Parlamentul European (art.38 din Constitutia revizuita) ,si atunci se va pune si problema interziceri acestor drepturi.

b) Dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritati de stat (art 64 alin.1 lit.b),sunt asemenea functii ceea de magistrat ,politist si altele prevazute in mod expres in lege.

Aliniatul 2 din art.64 stabileste ca interzicerea exercitiului drepturilor prevazute la alin 1 lit b,se poate pronunta numai pe langainterzicera exercitiului drepturilor prevazute laq aliniatul 1 lit .a,in afara de cazul cand legea dispune astfel.Fata de dispozitia legala mentionata in literatura juridica s-a exprimat opinia ca interzicera drepturilor prevazute in art.64 lit.a si lit.b ,C pen,se poate dispune numai impreuna,facandu-se propuneri de lege ferenda in acest sens.

c) Dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care sa folosit condamnatul pentru sararsirea infractiuni (art.64 ali.1 lit.c).Interzicera este limitata la situatile in care condamnatul s-a folosit de functia sau de profesia sa pentru sararsirea infractiuni,deci cand a exercitat incorect sau abuziv atributile,sararsind o infractiune .Cel decazut din acest drept nu poate exercita functia sau profesia in exercitarea careia a comis fapta.

d)Drepturile parintesti (art.64 alin.1 lit d).Acesta pedeapsa presupune calitatea de parinte a infractorului in momentul pronuntarii hotararii de condamnare si ar urma sa le exercite si dupa acesta data.Interzicerea priveste toate drepturile parintesti , atat cele cu privire la persoana minorului ,cat si cele referitoare la bunurile acestuia.In situatia in care parintele condamnat este decazut din drepturile parintesti ,instanta civila va institui tutela.

Interzicerea drepturilor parintesti se dispune in cazul sararsirii unor infractiuni cum ar fi :incestul (art 203),relele tratamente aplicate minorului (art 306 )s.a.

e) Dreptul de a fi tutore sau curator (art.64 alin 1 lit e ).Interzicerea acestor drepturi este detrminata de nedemnitatea infractorului care prin infractiunile comise demonstreaza ca nu prezinta grantii morale sa exercite drepturile prevazute in Codul familiei pentru tutore(art.113-145 )sau curator (art 152-157 ).

1.2 Conditiile de aplicare a pedepsei interzicerea unor drepturi

Aplicarea pedespei interziceri unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa .Conditia cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie indeplinita si in cazul in care aplicarea pedepsei prevazute in acel alineat este obligatorie .Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii,dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ,ori dupa prescriptia executarii pedepsei.Pedeapsa complementara a interzicerii uynor drepturi nu poate fi aplicta infractorilor minori(art.109 alin.3 C.pen)

2Degradarea militara

Pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dretului de a purta uniforma.

Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Degradarea militara poate fi obligatorie sau facultativa (art.67 alin.2 sau 3)

Sub raportul notiunii si a continutului sau ,degradarea militara este o pedeapsa determinata iar sub raportul duratei sale este o pedeapsa perpetua.Efectele degradarii militare se produc si dupa reabilitarea condamnatului intrucat potrivit art.133 alin 2 C.pen,reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care infractorul a fost scos in urma condamnarii ori de reechemare in cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut.[8]

Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu cand condamnatul are calitatea de militar ori rezervist in momentul pronuntarii hotararii,indiferEnt de grad,si inchisoarea stabilita de instanta este mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata,iar facultativ pentru infractiunile intentionate ,cand instanta a stabilit inchisoare de cel putin 5 ani si celo mult 10 ani.Asadar cand condamnarea este la pedapsa inchisorii mai mare de 10 ani nu intereseaza ca fapta a fost comisa cu intentie sau din culpa.[9]

Pedepsele accesorii aplicate persoanei fizice

3.1 Notiune si continut

Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art.64 .C.pen(a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice; b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat; c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii; d) drepturile parintesti; e) dreptul de a fi tutore sau curator) Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor aratate in alineatul precedent din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si in cazul cand s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cu exceptiile prevazute in,art 68 interzicerea drepturilor prevazute inart 64 lit. d) si e) fiind lasata la aprecierea instantei.

Ratiunea instituirii pedepsei accesorii trebuie observata in incompatibilitatea execrcitarii drepturilor prevazute de art.64 C.pen.

In cazul   in care se dispune de instanta suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii,se suspenda si executarea pedepselor acesorii pe durata termenului de incercare prevazut de lege.
In cazul in care se dispune ca executarea pedepsei principale a inchisorii sa se realizeze la locul de munca in conformitate cu prevedreile art86/8 alin 2 C.pen, pe durata executarii in acesta modalitate a pedepsei condamnatului I se interzice doar dreptul electoral de a fi ales nu si cel de alege.La fel conform dispozitilor art 86/8 alin.1,lit.f ,din Codul de procedura penala ,pe duirata executarii pedepsei la locul de munca in raport cu fapta savarsita,condamnatul nu poate ocupa functii ce implica exercitiul autoritatii de stat,din interpretarea textului de lege rezultand ca instanta de judecata poate sa nu interzica acest drept ,daca fapta pentru care a fost condamnat nu a avut legatura cu exercitiul autoritati de stat ori nu a foas o fapta care sa-l faca nedemn ocuparii unei astfe de functii.

3.2 Executarea pedepsei acesorii

In conformitate cu prevederile art.71 alin2 din C.pen condamnarea la pedeapsa detentiuni pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art.64 alin 1lit a-c ,C.pen,din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnarea si pana la terminarea executarii pedepsei sau stingeri acesteia in alt mod.Rezulta astfel ca durata executarii pedepsei principale a inchisorii nu coincide intodeauna cu executarea pedepsei accesorii.Pedeapsa accesorie poate avea odurata mai scurta decat pedeapsa inchisorii cand comdamnatul a executat o parte din pedeapsa in regim de detentie in regim preventiv.