Raportul si normele de drept constituitonal

Raportul si normele de drept constituitonal

Identificarea raporturilor de drept constitutional

Raporturile de drept constitutional privesc relatile sociale care apar in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii statale a puterii.

Dreptul constitutional este ramura principala a dreptului intrucat are in centrul sau constitutia care este principalul izvor de drept pentru toate celelalte ramuri de drept, toate avandu-si sursa in constitutie si trebuind sa fie conforme cu legea fundamentala .

O dificultate in stabilirea obiectului dreptului constitutional este ridicata de intrebarea daca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional sau nu.

Unii autori sunt de parere ca in constitutie se regasesc pe langa normele de drept constitutional si norme de drept civil si administrativ.

Majoritatea autorilor considera ca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional.

Daca privim raportul juridic in dinamica si interactiunea lor vom constata ca de fapt in constitutie exista 2 categorii de norme :

normele care reglementeaza relatiile cu o dubla natura juridica adica sunt cuprinse in constitutie si alte legi.

Norme care reglementeaza exclusiv relatiile specifice dreptului constitutional care formeaza obiect de reglementare specific normelor de drept constitutional . comun tuturor acestor relatii este faptul ca se nasc in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.

Formeaza obiectul dreptului constitutional relatile sociale care se nasc in activitatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si bazele organizarii puterii.

Bazele puterii sunt elemente exterioare statului dar care genereaza si determina puterea in stat in continutul sau adica factorii economici si sociali.

Bazele organizarii puterii sunt acele elemente care conditioneaza modul in care este organizata puterea, iar acestea sunt teritoriul si populatia.

Relatiile sociale care se nasc in legatura cu bazele puterii si bazele organizarii puterii privesc continutul si organizarea puterii statale.

Ex: organizarea administrativ teritoriala , statutul juridic al cetateanului, drepturi si obligatii care sa asigure atingerea unui scop.

Exercitarea puterii o definim ca fiind activitatea de conducere la nivel superior desfasurata de organele reprezentative deasupra activitatilor tuturor celorlalte organe de conducere desfasurate de alte organe ale statului.

Subiectele dreptului constitutional

Sunt oameni luati individual sau grupati pe colective, unul dintre subiecte fiind intodeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ (parlamentul)

Subiectele

• poporul

unii contesta calitatea poporului de-a fi subiect de drept, alti autori admit ca poporul poate fi subiect de drept dar numai in relatiile internationale.

O a treia teorie este ca poporul poate fi subiect al raportului juridic de drept constitutional atat in plan intern cat si in plan extern.

Aceasta este parerea pe care o impartasim pornind de la ideea ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care incredinteaza exercitiul ei a fi exercitat de catre organe alese prin vot.

Un alt argument este ca poporul isi poate exprima direct vointa prin intermediul referendumului si prin aceasta creaza dreptul constitutional.

Poporul este de fapt detinatorul puterii politice pe care o exercita prin intermediul statului comform vointei propri.

• statul

Apare ca subiect de drept constitutional fie direct in raportul juridic fie reprezentat prin organele sale.

• organele statului ( autoritati publice)

organele legiuitoare ( parlamentele) sunt subiecte ale dreptului constitutional cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept constitutional.

Cu aceasi conditie sunt subiecte ale dreptului constitutional si organele interne ale organizatiei legiuitoare ( birourile permanente, comisiile parlamentare.

Celelalte autoritati ale statului executive si judecatoresti sunt subiecte ale dreptului constitutional numai daca celalalt subiect al raportului juridic este statul sau organizatia legiuitoare si numai daca raportul juridic se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii .

• partidele politice, formatiunile politice si alte organizatii

sunt subiecte ale dreptului constitutional ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare

• unitatile administrativ teritoriale

sunt subiecte ale dreptului constitutional numai daca le privim ca grupuri organizate de cetateni care se gasesc pe un anumit teritoriu dar nu si ca parti de teritoriu .

• cetatenii

pot aparea ca subiecte ale unora din raporturile de drept constitutional in trei ipostaze :

pentru realizarea drepturilor fundamentale

ca subiecte ale raportului de reprezentare

sau cu ocazia alegerilor

• strainii si apartizii

(persoane care nu au cetatenia nici unui stat)

pot fi subiecte in raportul de drept constitutional atunci cand relatile in care intra privesc acordarea cetateniei si a azilului politic.

NORMELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Norma juridica in general este regula sociala de conduita generala si obligatorie instituita si sanctionata de catre stat, menita sa asigure consolidarea si dezvoltarea relatilor sociale in comformitate cu interesele si vointa guvernantilor determinata de conditiile materiale din societatea, si a carei respectare este impusa la nevoie prin forta coercitiva a statului.

Normele constitutionale au si prevederi care se abat de la regula si care formuleaza principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.

Exista teorii potrivit carora normele de drept constitutional nu ar fi norme de drept autentice, intrucat nerespectarea lor nu atrage sanctiuni, nefiind alcatuite in general dupa schema :

ipoteza

dispozitie

sanctiune

In general ceea ce distinge o norma juridica de o norma morala, politica sau de alta natura este ca in ultima instanta, respectarea ei este asigurata de forta de constrangere a statului.

Chiar daca in dreptul constitutional sanctiunea nu este la fel de evident ca in alte ramuri de drept, ea totusi exista avand trasaturi :

pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune

exista sanctiuni specifice dreptului constitutional ( revocarea mandatului parlamentar, declararea neconstitutionalitatii unui act normativ)

in cazul raportului cu dubla natura juridica unele dintre  sanctiuni se regasesc in celelalte ramuri de drept .

normele de drept constitutional pot fi clasificate in :

norme cu aplicare mijlocita si care sunt reglementari de principiu cum ar fi statul ocroteste casatoria si familia ale caror reglementari le gasim in cate-o alta ramuara de drept.

Norme cu aplicare nemijlocita sunt acele norme care reglementeaza direct si nemijlocit relatiile sociale si nu mai au nevoie de precizari in alte lrgi. ( ex : egalitatea in drepturi a cetatenilor)