Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara

Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara

Acest caracter al transmisiunii succesorale deriva din caracterul unitar al patrimoniului. Aceasta inseamna ca, in principiu, intreaga mostenire se va transmite dupa aceleasi norme juridice indiferent de natura, provenienta sau originea bunurilor ce o compun. Asadar, indiferent ca bunurile sunt mobile sau imobile, drepturi reale sau de creanta, ca se mostenesc pe linie materna sau paterna ca au fost dobandite prin mostenire sau achizitionate se vor transmite dupa aceleasi reguli. Evident aceasta nu inseamna unicitatea actului normativ caci, asa cum am vazut izvoare ale dreptului succesoral sunt nu numai Codul civil dar si alte acte normative ca Legea nr. 319/1944, Decretul nr. 167/1958 etc. Nici coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara nu poate fi considerata o exceptie de la principiul unitatii transmisiunii succesorale.

In doctrina sunt consacrate, totusi, unele exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, bazate tocmai pe originea, natura sau destinatia unor bunuri aflate in patrimoniul defunctului si care sunt supuse unor reglementari diferite.

A) In cazul in care sotul supravietuitor nu vine la mostenire in concurs cu descendentii acestuia are potrivit art. 5 din Legea nr. 319/1944, un drept special asupra mobilierului casnic si a darurilor de nunta pe care nu le va imparti cu ceilalti mostenitori. Asadar, in acest caz ne abatem de la unitatea transmisiunii succesorale intrucat aceleasi succesiuni se aplica in doua categorii de norme juridice. Unele se vor aplica celorlalte bunuri ce compun masa succesorala si altele mobilierului casnic si darurilor de nunta.

B) Potrivit Codului muncii [art. 162 alin. (2)] salariul cuvenit defunctului pana la data decesului, dar neincasat de catre acesta se plateste, in ordine: sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor sai, iar in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.

Tot astfel, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, sumele neincasate de catre pensionarul decedat se vor plati: sotului supravietuitor, copiilor, parintilor, iar in lipsa acestora celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun. Indemnizatiile de asigurari sociale, potrivit art. 136 alin. (2) din lege, cuvenite pentru luna in curs si neachitate asiguratului defunct se platesc: sotului supravietuitor, copiilor, parintilor, iar in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pe defunct pana la data decesului.

C) In ipoteza ca de cuius era in momentul mortii sale cetatean strain dar avea bunuri pe teritoriul tarii noastre sau invers era cetatean roman dar avea bunuri pe teritoriul altui stat, avand deci un element de extraneitate, in privinta bunurilor imobile si a fondului de comert se vor aplica reglementarile de locul situarii bunurilor (lex rei sitae) iar in privinta bunurilor mobile se vor aplica reglementarile legii nationale a defunctului (lex patriae), potrivit art. 66 din Legea nr. 105/1992. Prin vointa sa insa defunctul va putea determina o alta lege aplicabila decat cea prevazuta de art. 66 din Legea nr. 105/1992 cu conditia sa nu inlature dispozitii cu caracter imperativ ³ .

D) Se discuta in doctrina ⁴ daca transmisiunea dreptului de locatiune reglementata de art. 27 din Legea nr. 114/1996 este o transmisiune succesorala anormala (adica in conditii diferite, dupa alte reguli, decat cele ale dreptului succesoral comun) sau una derivata din calitatea de chiriasi a celor care au locuit impreuna cu titularul contractului de inchiriere.

Articolul 27 din Legea nr. 114/1996 prevede ca in cazul decesului titularului contractului de inchiriere care are ca obiect o locuinta contractul inceteaza in 30 de zile de la data inregistrarii decesului. Exista insa persoane ca: sotul, sotia, descendentii sau ascendentii, daca au locuit impreuna cu titularul defunct, alte persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si au fost inscrise in contractul de inchiriere, care pot invoca beneficiul contractului de inchiriere.

Cercul persoanelor care pot invoca "beneficiul contractului de inchiriere" nu se suprapune asadar pe acela al mostenitorilor stabiliti dupa regulile dreptului comun in materie de succesiuni. Aceasta pe de o parte, dar pe de alta, este indiscutabil ca ceea ce determina transmisiunea drepturilor locative este faptul mortii titularului contractului de inchiriere. Asa fiind credem si noi ca se poate vorbi, in acest caz, de o transmisiune pentru cauza de moarte, anormala, a drepturilor izvorate din contractul de inchiriere.

E) In fine, se mai aminteste, cu titlu de exceptie de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, Legea nr. 8/1996, care a abrogat Decretul nr. 321/1956, privind dreptul de autor si drepturile conexe. Asa cum s-a precizat insa nu este o veritabila exceptie de la caracterul unitar al transmiterii succesorale intrucat legea prevede numai reguli speciale in privinta caracterului temporar al drepturilor patrimoniale de autor dobandite prin mostenire. Dupa expirarea termenului prevazut de legea speciala retransmiterea prin succesiune a drepturilor este imposibila nu pentru ca ne-am afla in prezenta unei derogari de la dreptul comun ci datorita stingerii dreptului insusi ⁵ .

A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 18-19; L. Stanciulescu, Drept civil, Dreptul de mostenire, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2000, p. 24-25.

A se vedea C. Statescu, Drept civil, Contractul de transport, Drepturile de creatie intelectuala, Succesiunile, E. D. P., Bucuresti, 1967, p.108.

A se vedea, pentru amanunte, O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept international privat, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 140 si urm.

A se vedea: Fr. Deak, Tratat de drept civl, Contractele speciale, Ed. Actami, Bucuresti, 1999, p. 279; D. Chirica, Drept civil. Succesiuni si testamente, Ed. Rosetti, 2003, p. 33.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 24.