Document de analiza a curriculumului national

Document de analiza a Curriculumului National

programa scolara pentru disciplina si clasa pentru care se va proiecta instrumental de evaluare

(motivarea optiunii pentru alegerea obiectivelor cadru/de referinta pentru care va fi proiectat demersul de evaluare; precizarea obiectivelor cadru/de referinta; raportarea rezultatelor evaluarii, dupa administrarea instrumentului de evaluare proiectat, la aceste obiective)

Curriculumul poate fi definit prin trimitere directa la componentele sale si interactiunile dintre acestea: obiectivele specifice unui domeniu sau activitati educative; continuturile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite; conditiile de realizare, programarea si organizarea situatiilor de instriure si educare; evaluarea rezultatelor. O incercare de conceptualizare a temenului de curriculum propune ca premise admiterea caracterului multidimensional al acestuia, al faptului ca el poate fi definit doar in asociere sau conjunctie cu alti termini si a caracterului extreme de dinamic. Orice modificare la nivelul uneia dintre componentele curriculumului, va genera in mod logic, transformari, ajustari la nivelul procesului de predare - invatare - evaluare.

Programa scolara este o componenta a Curriculumului national, iar elaborarea sa este orientata in principal pe elev, prin rolul reglator asociat obiectivelor. Pentru gimnaziu, structura programei scolare are urmatoarele componente:

Nota de prezentare prezinta disciplina respectiva, structura didactica, sintetizeaza recomandari ale autorilor programei.

Obiectivele cadru se caracterizeaza printr-un nivel inalt de generalitate si complexitate, vizand formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei; sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta vizeaza progresul in formarea de capacitati si achizitia de cunostinte etc. specifice unei discipline de invatamant, pe parcursul unui an de studiu. Exemplele de activitati de invatare propun modalitati de organizare si de realizare a demersului didactic cu elevii.

Cele doua categorii de obiective definite anterior au fost delimitate in contextul reformei curriculare romanesti si nu se substituie nici finalitatilor educationale cu caracter mai general (scopurile si obiectivele pe cicluri curriculare), nici obiectivelor operationale, ca expresie a intentionalitatii didactice intr-o lectie.

Continuturile reprezinta mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta propuse.

Standardele curriculare de performanta, la sfarsitul ciclului gimnazial reprezinta criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare si sunt prezentate sub forma unor enunturi sintetice care vizeaza nivelul de atingere a obiectivelor fiecarei discipline de catre elevi. Ele reprezinta fundamentul pentru elaborarea descriptorilor de performanta (in invatamantul primar), respectiv a criteriilor de notare (in invatamantul secundar).

Evaluarea trebuie abordata in stransa legatura cu finalitatile educationale, continuturile si strategiile de predare-invatare, la care s-ar putea adauga mijloacele de invatamant si timpul scolar. Ea reprezinta, cu certitudine, o variabila foarte importanta a procesului de instruire, pozitia ei fiind reconsiderata mai ales in ultimele patru, cinci decenii, cand au fost elaborate foarte multe lucrari pe aceasta tema si cand au fost intreprinse numeroase cercetari care sa investigheze o serie de aspecte ale evaluarii. Relatia dintre curriculum si evaluare este deosebit de complexa, ceea ce implica abordarea procesului de predare-invatare-evaluare in mod unitar. Orice schimbare produsa la nivelul uneia dintre aceste activitati influenteaza modalitatile de realizare a celorlalte, generand o adevarata reactie in lant, care impune reveniri si revizuiri permanente.

Testul formativ  propus porneste de la programa scolara pentru clasa a VIII a si are ca scop stabilirea nivelului de pregatire al elevilor pentru unitatea I "Genul liric". La sfarsitul acestei unitati de invatare elevul trebuie sa fie capabil:

Sa identifice trasaturi ale genului liric si sa motiveze apartenenta unui text la acest gen literar;

Sa identifice elementele de structurare a textului liric;

Sa identifice elementele de versificatie: masura, rima, ritm;