Tratament si preventie sau de la "regimul naturist" la un real mod de viata

TRATAMENT SI PREVENTIE

SAU

DE LA "REGIMUL NATURIST"

LA UN REAL MOD DE VIATA

Acest titlu, care poate parea cel putin surprinzator la prima vedere se refera tocmai la capacitatea acestui tip de alimentatie - promovat de-a lungul intregii parti teoretice - de a asigura un excelent nivel de preventie, dar si de cura in cazul majoritatii bolilor (de care am vorbit pe parcursul diferitelor capitole). Iar daca in cazul tratamentului acest aspect este oarecum mai putin inedit, in conditiile in care chiar Hypocrate recomanda ca un bun tratament alimentele cat mai naturale, in privinta preventiei aspectul pare chiar inedit : sa se asigure preventia bolilor prin acest mod de alimentatie, total incomodant pentru placerea papilelor gustative si "ciudat" (ca orice este aparent nou).

Intr-adevar, in conditiile aplicarii acestei alimentatii la modul natural si firesc, fara rigorile si elementele stricte necesare in cazul unei boli, mai ales grave, prin realizarea unor combinatii alimentare deosebit de placute la gust, aspect (forma, culoare) - despre care vom vorbi tot in cadrul acestui capitol - "regimul de alimentatie naturist", perceput ca un mod de purificare periodica, dar pasagera a organismului, devine un veritabil "mod de viata". La acest nivel - cel mai important, de altfel - trebuie lucrat cel mai mult: intelegerea ca aceasta alimentatie ofera deschiderea unei perspective nebanuite in viata de zi cu zi, prin transformari impresionante la o multitudine de niveluri - incepand cu sanatatea, cu aspectul financiar (este de vre-o zece ori mai ieftina in actualele conditii), cu reglarea timpului, a componentelor ce tin de psihic si dimensiunea mentala, cu determinarea, poate, a unei vieti cu adevarat noua.

La acest nivel nu mai putem vorbi de un simplu regim alimentar ce ar putea inlesni eliminarea vre-unui simptom neplacut, ci de o veritabila transcendere a dimensiunii materialiste, strict limitate spre orizontul placerii imediate, prin reorientarea catre dimensiunea de evolutie umana, cea spirituala. Astfel ca transformarea la nivel de mentalitate si regasirea unui nou mod de viata (cel firesc, al comunicarii si colaborarii fiintei umane cu Natura din care face parte integranta), descrie cel mai fidel adevaratele rosturi si beneficii ale acestui mod de alimentatie. Alimentatie care constituie primul pas pe calea expusa mai sus. Caci ce fel de integrare cu natura si naturalul putem realiza, ce regasire reala a dimensiunii spirituale a fiecaruia dintre noi, in conditiile acceptarii continuei crime-genocid realizate la nivel de regnuri inferioare - animal si chiar vegetal ?

Ca medici, aceste aspecte ar trebui cel putin sa puna pe ganduri, caci fiecare depune un juramant de slujire a vietii care trebuie cu sfintenie respectat. Altfel, consecintele se vor vedea, din ce in ce mai repede si mai dramatic. Caci desi pregatindu-se pentru slujirea vietii (a bioticului, a naturalului si firescului), medicul, promovand idei si tehnici medicale care, de multe ori numai cu viata nu au de-a face, ajunge curand sa culeaga ceea ce a semanat : o crestere alarmanta a tuturor categoriilor de boli, un nivel de preventie a bolilor in populatie departe de standarde si obiective nobile si frumoase. Caci idealurile si dorintele medicului sunt - dincolo de orice banuiala - nobile ; doar instrumentele mai trebuiesc perfectionate putin. Si poate ca a sosit timpul.

Pentru ca aceste lucruri sa nu para abstractii, dorinte sau cuvinte frumoase si estetice (mai ales intr-o lucrare de diploma) sa dam cuvantul catorva lucrari medicale - citate pe parcursul desfasurarii partii teoretice - ce incearca sa prezinte cat mai fidel situatia actuala din punct de vedere medical. In lucrari ca "Lumea medicamentelor" (9), "Cartea completa de medicina traditionala chineza" (10) sau "Revolutia in terapia bolilor de inima" (32) se incearca o scurta radiografie cat mai precisa si mai riguroasa a momentului - cu trimiteri, evident, la situatia concreta a Occidentului, zona de vietuire a autorilor lucrarilor :

Un pasaj frecvent citat in Tratamentul Clasic de Medicina Interna al medicilor chinezi sustine:

"Medicii intelepti nu asteapta ca boala sa se manifeste pentru a o trata, ci fac acest lucru mai inainte; ei nu asteapta ca situatia sa scape de sub control, ci iau masuri pentru a preveni o asemenea posibilitate. A administra medicamente cand boala s-a instalat in organism si a trata simptomele ce se manifesta deja este totuna cu a incepe sa sapi un put cand esti pe jumatate mort de sete, ori a incerca sa ridici o armata dupa ce inamicul te-a invadat deja. Nu vi se pare ca astfel de masuri sunt tardive?

Intr-un editorial aparut in aprilie 1987 in revista New England Journal of Medicine, dorinta concreta pentru "conventii mai realiste" in medicina moderna era exprimata astfel:

"Stiinta este adesea un adevarat tiran si de aceea, in lumina evidentei absolute conform careia supozitiile de toxicitate sunt in cea mai parte confirmate de investigatii stiintifice minutioase, poate a venit vremea sa vedem daca nu cumva standardele stiintifice de cauzalitate ar trebui sa permita afirmarea unei politici de prevenire a imbolnavirilor si de mentinere a sanatatii, politica bazata pe conceptii mai realiste si mai rapid aplicabile in practica."

Caracteristicile pentru modul de alimentatie tipic din SUA sunt:

- 40-45% grasimi in alimentatie ( preponderent sub forma grasimilor saturate)

- 25-35% hidrati de carbon

- 25% proteine

- 400-500 mg. de colesterol/zi.

Dieta noastra prin contrast (de vindecare si de preventie) cuprinde:

- 10 procente de grasimi (preponderent mono sau polisaturate)

- 70-75 procente hidrati de carbon

- 15-25 procente proteine.

Dieta americana standard (SAD) sfideaza premiza veche conform careia "alimentul este totodata si medicament", si respinge ideea conform careia ceea ce se mananca are efect asupra sanatatii si vitalitatii fizice cat si mentale.

SAD consta in primul rand din carne, lapte de vaca pasteurizat si derivate lactate, zahar si amidon rafinat, produse conservate chimic, congelate, uscate, sterilizate, dar atent impachetate

In concordanta cu un raport recent oferit de Comitetul Senatului al S.U.A. pentru Nutritie si Nevoi Umane, majoritatea americanilor obtine necesarul caloric in proportie de 42% din grasimi( animale sau varietati cancerigene de uleiuri hidrogenate), 12% din proteine( carne si lapte) si 46% din hidrati de carbon (din care mai mult de jumatate, sau 24% din total, provin din zahar).Cu alte cuvinte, 66% din caloriile continute de SAD provin din grasimi si zahar. Doctorul Cass Igram ca in randul celor care respecta SAD, un procent de 100% inregistreaza deficit de crom, mangan si acizi grasi esentiali, 79% - deficit de acid folic, 76% - deficit de magneziu, 75% - deficit de seleniu, 65% - deficit de calciu. In ciuda abundentei de calorii in SAD, poporul american este considerat ca fiind cel mai prost hranit in ziua de azi.

Alaturi de evidentele boli degenerative pe care le poate produce o asemenea dieta deficitara si dezechilibrata, SAD se afla in stransa relatie cu comportamentul violent, tulburarile de invatare, agresiunea si alienarea constatate in special la copiii hraniti de mici cu un astfel de regim alimentar.

Americanii care se intreaba de ce in tara lor se inregistreaza o incidenta atat de mare, in continua crestere, a bolilor de inima, a obezitatii, a cancerului si SIDA, plus una dintre cele mai inalte rate ale criminalitatii din lume, nu trebuie sa priveasca mai departe de rafturile supermagazinelor, localurilor fast-food si programele de alimentatie din scoli, pentru a gasi motivele de baza.

Nici spitalele nu ofera un mediu in intregime sanatos. In ciuda tuturor antibioticelor, antisepticelor si altor arme chimice folosite impotriva germenilor patogeni, peste doua milioane de infectii grave se dezvolta in fiecare an in spitalele americane, inregistrandu-se in urma lor 60 000 - 80 000 de decese.

Abordarea alopatica in tratarea afectiunilor este cel putin partial responsabila pentru starea deplorabila a nivelului de sanatate a populatiei, deoarece multe dintre medicamentele prescrise in mod obisnuit au efecte adverse care se cumuleaza in timp si afecteaza imunitatea. Faptul ca medicii recomanda medicamente antagonice la cel mai mic semn de boala sau de disconfort indica o pierdere a credintei in puterea inascuta a corpului uman de a se vindeca singur. Aceasta putere este sinonima cu imunitatea.

Meniurile servite de obicei in spital includ spaghete si perisoare, friptura de porc, pui fript, oua-jumari, vegetale conservate sau congelate,paine alba, lapte de vaca pasteurizat, budinci, prajituri, placinta si inghetata. Oricine este indeajuns de bolnav pentru a fi spitalizat face o greseala mancand aceste alimente nerecomandabile nici chiar oamenilor sanatosi. In primul rand, pacientii din spital pur si simplu nu au nevoie de toate aceste calorii. In al doilea rand, digestia acestor mese greoaie necesita un consum enorm de energie, in special energie enzimatica, si de diverse esente vitale - resurse energetice pe care pacientul ar trebui sa le foloseasca in scopul vindecarii. In al treilea rand, un astfel de meniu nu furnizeaza substantele nutritive de care are nevoie pacientul pentru refacere integrala si reconstructie tisulara.

Pana in anul 1960, principalul factor de mortalitate in randul copiilor sub 15 ani din America era producerea accidentelor, dar in prezent, este cancerul. Multe cazuri de deficienta imunitara isi au originea in copilarie, cu primul pahar de lapte de vaca pasteurizat si prima farfurie de produse cerealiere amestecate cu zahar alb rafinat. Gradul de sanatate fizica si mentala a copiilor a scazut cu o viteza alarmanta, motivul principal fiind regimul alimentar. La adulti, efectele debilitante sunt cauzate de alcool, de medicamente, de carne contaminata, de grasimi artificiale etc.

Dr. Russ Jaffe, specializat in tratamentul SIDA, a spus :"Nu cred ca oamenii sanatosi vor contracta SIDA". In tarile central africane, unde se pare ca SIDA isi are originea, multe pesticide si medicamente toxice interzise in Occident si in multe regiuni din Asia sunt vandute ieftin , fara oprelisti.

Ca elemente imunosupresoare principale avem zaharul, uleiurile vegetale hidrogenate, carnea si laptele de vaca, antibioticele.

Aceste substante utilizate pe scara larga sunt imunosupresoare puternice si distrug totodata lactobacteriile "prietenoase" din traiectul intestinal, permitand astfel candidei si altor ciuperci patogene sa prolifereze in organism, inhiband in continuare functiile imunitare

Sistemul imunitar uman recunoaste usor aditivii chimici alimentari ca fiind agenti straini toxici, si lupta puternic pentru a-i inlatura din organism, producand reactii biochimice severe si supunandu-se unui stres continuu. Dupa ani de expunere zilnica la asemenea chimicale agresive, sistemul imunitar clacheaza, lasand organismul prada atacului microbilor, toxinelor si celulelor canceroase

Este bine sa se evite prajirea pe carbuni sau afumarea alimentelor deoarece aceste metode de preparare elibereaza hidrocarburi aromatice policiclice, acestea fiind carcinogene atat de puternice incat se folosesc pentru a induce expermental tumori canceroase la animalele de laborator. Oamenii de stiinta apreciaza ca hidrocarburile prezente in 50-100 de hamburgeri prajiti pe carbuni sunt suficiente pentru a cauza cancerul.

In volumul "Imunitate maxima", Dr. Michael Weiner spune: "Stresul psihologic elibereaza hormoni puternici care inhiba functia imunitara", iar medicul Cass Igram, in lucrarea sa, "Sa te alimentezi corect sau sa mori tanar", afirma chiar mai transant:

"Rolul jucat de stres in aparitia cancerului este atat de mare, incat nu ar fi exagerat sa spunem ca o proportie de 80% din cazurile de cancer isi au originea imediata in unele forme de presiune sau de tensiune mentala. Mania, ingrijorarea, teama, tristetea, supararea sunt emotii care se soldeaza cu efecte drastice asupra functiilor organice. Specialistii au descoperit ca astfel de emotii determina eliberarea la nivel cerebral a unor substante numite neuropeptide. Acesti compusi exercita o actiune profund imunosupresoare. Oamenii de stiinta au stabilit existenta unei relatii intre creier si celulele sistemului imunitar, dovedind faptul ca acestea din urma pot fi distruse de emotiile negative. Distrugerea este cauzata in parte de eliberarea unor substante chimice din terminatiile nervoase. O data ce se produce acest lucru, microbii sau celulele canceroase pot invada orice tesut al organismului." (10)

Medicii tributari unei formatii predominant tehnice, ca de exemplu radiologii, sunt automat tentati sa se ocupe mai mult de organul afectat, respectiv de mecanismul dereglat de economia organismului, decat de individ in sine si, in special, de subiectivitatea sa. Acesti medici, asadar acesti specialisti, se intereseaza mai mult de boala decat de purtatorul ei, neglijand faptul ca nu se aseamana om cu om, dupa cum nu se aseamana boala cu boala. Egocentrismul funciar si, din anumite puncte de vedere logic al bolnavului, metamorfozeaza boala, in maniera cu totul exceptionala uneori. Boala, desi poate fi generalizata, dupa cum ne demonstreaza tratatele, si supusa unei reguli normative, sfarseste totusi intotdeauna prin a fi boala cuiva si apare intr-un moment determinant al vietii sale

Multiplii sunt factorii care au contribuit la fenomenul birocratizarii exercitiului medical, la aceasta autentica criza a medicinei moderne, birocratizare si criza care consta, printre altele, si din punerea accentului pe analize, in dauna dialogului clinic medic-bolnav

Ea mai tine insa de multi alti factori, intre care si unul de natura psihologica, tinand de asa-numita dubla finalitate a retetelor si a analizelor. Iata despre ce este vorba: medicii, au dupa cum se stie, obiceiul-de a introduce un obiect - mai bine zis un element- intermediar intre ei si bolnavii pe care ii consulta, si mai ales atunci cand dialogul clinic este precar, deficitar. Acest obiect, acest element intermediar este reprezentat cel mai adesea de reteta, asadar de prescrierea unui medicament sau de bateria de analize.

In urma cu aproape 2400 de ani, Hipocrate, punand in circulatie notiunea de "Natura Medicatrix", a precizat cum nu se poate mai bine rolul organismului in ceea ce priveste procesul de vindecare. Pentru Hipocrate terapeutica trebuia inainte de orice sa sustina, sa ajute corpul omenesc, in lupta sa impotriva bolii.

Atitudinea bolnavilor fata de medicamente este de doua feluri, si tine de faptul ca in timp ce unii se arata pur si simplu fascinati de medicamente, acordand medicinei si medicilor in general o incredere nemarginita, altii, dimpotriva, afiseaza un scepticism cu totul incorigibil fata de medicamente si de lumea medicala in general. Cei din prima categorie, sau cel putin unii dintre ei, pur si simplu il devoreaza pe medicul lor curant, in timp ce cei din a doua categorie iI ignora.

Noua orientare profilactica a medicinei a scos si mai mult in evidenta aceasta sciziune. Intrucat in conceptia profilactica se sustine punctul de vedere ca bolile sunt precedate de perioade mai mult sau mai putin indelungate, cand ele evolueaza in mod silentios sau abia perceptibil si intrucat practica a demonstrat nu numai acest lucru, ci si faptul ca majoritatea oamenilor prezinta la controalele periodice de sanatate diverse modificari de tot felul, s-a ajuns la convingerea ca numarul indivizilor perfect sanatosi este foarte mic. Intr-un asemenea context, notiunea de sanatate pura apare ca fiind de domeniul exceptiei. De aceea este foarte probabil ca cei care sustin ca fiecare individ este un bolnav care se ignora nu exagereaza prea mult. Daca asa stau lucrurile intr-adevar, este mult mai logic de a nu ne considera sanatosi, chiar atunci cand nimic nu ne supara, ci doar niste bolnavi nedepistati inca. (9)

Din acest dur rechizitoriu al utilizarii mijloacelor de diagnostic si tratament al medicinei alopate in sens extrem de abrutizant pentru sensibilitatea profunda a corpului uman - orienteaza obligatoriu observatorul atent catre nevoia descoperirii si regasirii acelor metode ce nu au deloc de-a face cu agresiunea fizica la propriu, ci cu posibilitatea unei interactiuni cat mai "subtila", nedizlocatoare de tesuturi si structuri organice. In acest fel s-ar realiza o veritabila colaborare intre organism si medicul venit sa ajute la refacerea integritatii organismului, nicidecum la interventia directa si brutala asupra acestuia. Or, despre ce refacere a integritatii poate fi vorba cand, dimpotriva, prin metode de diagnostic si tratament (mai ales chirurgical) se realizeaza veritabile "dezintegrari" tisulare, ce dezechilibreaza atat structura organica respectiva, pana la intregul organism. Astfel ca acest intreg, multitudine de structuri organice integrate intr-un tot functional si confundate cu notiunea de "bolnav" vor ajunge in veritabila competitie, prin devitalizarea generalizata fiecare cautand sa supravietuiasca in dauna celorlalti. Exact cum se petrece cu celulele sociale (fiecare individ) ale organismului planetar (societatea umana) care, pe zi ce trece poate fi definit printr-un singur cuvant : alienare, adica instrainare, indepartare de orice valori real-umane, de formele normale de comunicare si colaborare. Poate ca, in ultima instanta, acesta-i rolul primordial al acestui minunat instrument numit alimentatie naturala.

De aceea o abordare a mijloacelor de diagnostic ale unei boli trebuie realizat prin modalitati mult mai simple si, de ce nu, mai precise, rezultate obtinute prin sute si mii de ani de observatie (ce prevaleaza decisiv zecilor de ani de studiu si aplicare a mijloacelor "moderne" de a pune diagnostic). Astfel, in privinta simptomelor clinice ale unei boli, de mare ajutor sunt elementele decelate in ultimii zeci de ani si foarte bine clasificate si sistematizate in groase tratate de medicina. Dar decisiv, in acest sens, ramane experienta medicilor antichitatii, fie greci, fie orientali etc. ce au permis realizarea unui uimitor si remarcabil nivel de diagnosticare prin metode total neglijate astazi - proiectia dermala (la nivelul fetei, a mucoaselor, dar si al altor zone) a tuturor organelor interne, precum iridologia, auriculoterapia etc. si a multor alte posibilitati ce sunt catalogate azi ca "babesti", asemenea plantelor medicinale (desi tot mai multe laboratoare ultramoderne le studiaza si sintetizeaza principiile active).

Ca metodologie de examinare paraclinica sunt de remarcat aceeasi modalitate abrutizanta de a pune diagnostic, folosind instrumente catalogate de un om normal drept "primitive", extrem de dureroase (aparate ce folosesc caile naturale ale organismului, dar care cu mare usurinta "reusesc" formarea unor noi cai sangerande, ce ulterior aduc pacientul in stare de soc) si toxice (substante de contrast pentru sistemul sanguin sau digestiv, urinar etc. ce permit o relativa vizualizare a zonei cu generarea unor toxine extrem de nocive pacientului). Si toate acestea realizate unui bolnav fizic si psihic (in sensul de stresat si agresat de ideea bolii), cand nevoia sa de liniste, armonie si armonizare cu el insusi si cu ceea ce-l inconjura este mai mare decat oricand .

Si totusi, diagnosticul relativ de orientare al bolii este bine sa fie realizat. Drept mijloace in acest sens pot fi aceste metode moderne de studiu al corpului energetic uman care, pe langa evidentierea precisa a organului si tipului de agresiune realizat, permit o diagnoza precoce temporal, uneori chiar inaintea manifestarii macroscopice a afectiunii. Deci calitatile de precizie si precocitate, dar mai ales de blandete si neagresare pot fi acordate instrumentelor ultramoderne, deja create in Occident, dar si la noi in tara, de vizualizare a campului bioenergetic uman sub variate aspecte si modalitati (una dintre acestea foloseste o manusa ultrasensibila speciala de preluare a informatiei energetice din canalele energetice - evidentiate de vechii chinezi - din zona palmara si transmiterea datelor unui calculator performant ce prelucreaza datele printr-un program special conceput in acest sens ; o alta metoda foloseste tehnica deja "clasica" a "fotografiei Kirlian" sau a altor variante derivate din aceasta, dar avand la baza acelasi principiu, cel de fotografiere a campului energetic intr-un camp electro-magnetic, iar o metoda romaneasca deja patentata si utilizata - la Institutul Roman de Antropologie, la Centrul de sanatate Visarion din cadrul Academiei Romane, la Spitalul Universitar Bucuresti si in alte clinici - are la baza metoda medicului roman Florin Dumitrescu de radiografiere a efectelor generate de punerea in camp electric al palmelor si talpilor individului studiat, cu ajutorul aparatului numit electronograf). Acestea sunt doar cateva posibiltati (alaturi de cele clasice gen Echografie, Rezonanta Magnetica Nucleara etc.) ce pot orienta precis, precoce si bland diagnosticul, prin metode elegante, cu adevarat demne de "omul in halat alb".

Daca diagnosticul poate fi redefinit rapid si elegant pe aceste coordonate de precizie si blandete, tratamentul poate fi, de asemenea, transformat spectaculos. Caci, in noua abordare alimentara, dimensiunea terapeutica face loc manifestarii preventive. S-a tot insistat pe parcursul lucrarii ca, prin declansarea si accentuarea procesului de dezintoxicare, orice fiinta va ajunge pe un cu totul alt nivel de sanatate, de mentinere a acesteia printr-o imunitate cel putin surprinzatoare. De aceea preventia este elementul fundamental ce trebuie si este firesc realizat de nutritia naturala, terapeutica adresandu-se doar necunoscatorului ce si-a adus corpul peste orice limita de toleranta a toxinelor si multiplelor agresiuni.

De aceea vorbim in aceasta situatie de "un nou mod de viata", o reala posibilitate de a trai normal, frumos, omeneste, care poate schimba fundamental intrega civilizatie actuala, prin felul de-a fi, de a aborda orice relatie printr-un zambet senin, neprotocolar, prin posibilitatea de a regasi cea mai profunda calitate umana : cea de creator, si nu cea de producator .

Daca aceste aspecte sunt mai putin percepute direct si la obiect de omul sanatos, cu organismul inca in capacitate de absorbtie a dezechilibrelor toxice - nu acelasi lucru se poate spune si despre cele trei categorii cele mai afectate : bolnavii, copiii si batranii. Daca in privinta bolnavilor, cel putin, lucrurile sunt clare - dezechilibrele evidente si cu risc de autodistrugere totala impun cautarea unor solutii imediate de remediere intr-un fel sau altul, aspecte evidentiate pe parcursul Lucrarii si precizate in Partea Speciala prin cazuri concrete rezolvate natural prin alimentatie naturala - in privinta copiilor si a batranilor lucrurile sunt lasate sa mearga intr-o "normalitate nefireasca", in sensul ca manifestarile anormale legate de dereglari majore ale fiziologiei omului matur si sanatos ajung sa fie "fiziologice", adica normale pentru cele doua varste, o normalitate care nu are nimic de-a face cu firea lucrurilor, a Naturii in integralitatea sa, deci si pentru natura umana.

Astfel, nou-nascutii sunt acele sisteme sanatoase, aproape pure (sa nu uitam ca aceasta conceptie si dezvoltare a organismului fatului are loc intr-un organism feminin agresat si el de multiple toxine) ce vin in dureros contact cu supertoxinele laptelui praf (cu adevarat facut praf). Consecintele se vad si se aud imediat : copilul ia dimensiuni ciudate, grotesti prin deformarea partilor componente ale organismului, devenind durduliu, de-a dreptul "rotund" (mama si medicul pediatru spun ca acesta "creste si se dezvolta in normele de greutate acceptate", desi aceasta greutate il incomodeaza vizibil, mai ales de cand vine vremea de a invata sa mearga) ; pe de alta parte, copilul plange tot timpul, obosinu-se si mai mult si obosind si pe cei din jur (mama considera ca foamea este de vina) Astfel ca cercul se amplifica, foamea de hrana vitala, naturala tot creste, odata cu deficientele tot mai mari ce apar tot mai precoce : boli zise "ale copilariei", alaturi de recrudescenta dramatica a anemiei, O.M.S. apreciind deja, la ultimul studiu pe 1997 ca cel putin jumatate din copii de sub cinci ani din Romania sunt anemici cronici . Cand statisticile oficiale trag dramatice semnale de alarma, medicina alopata continua sa se joace cu sanatatea si viata copiilor, ca si ei, la randul lor, sa poata deveni respectabili cetateni devitalizati de hrana si de viata. Cand este atat de simpla recomandarea recunoscuta tot mai mult ca valabila : copilul trebuie hranit numai natural! Ciudat cum numai laptele de mama este natural, cum aceasta minima conditie este prescrisa numai primelor luni de viata .

Batranii nu intra oare in aceeasi categorie? Daca sunt comparati cu copiii (ca perioada a vietii, ca stil si manifestare, ca probleme de sanatate), atunci de ce nu se recomanda si acestora hrana naturala? Evident ca nu lapte de mama sau ceva de acest gen, ci lapte de vaca, capra sau alt mamifer, lapte crud si nepasteurizat ce poate readuce sanatatea si vitalitatea acestora la niveluri mai bune decat cele de la 40 de ani! Caci hrana naturala naturalizeaza, reface, reconstruieste, regenereaza structurile degenerate de viata plina de toxine fizice, psihice si mentale. Iar regasirea unei "a doua tinereti" nu inseamna deloc cheltuieli suplimentare la Casele de Pensii si la ingreunarea Bugetului national prin subventii diverse, ci degrevarea acestuia de uriasele cheltuieli cu medicamentele, tratamentele, spitalizarea, institutionalizarea batranilor (adica a unei intregi categorii de bolnavi ai planetei), de eliberarea unei forte creatoare enorme, ce vegeteaza pe paturile spitalelor si ale mortii. Atunci, poate ca aceasta societate isi va putea primi numele meritat de adevarata civilizatie .

Toate aceste deficiente - mai mult sau mai putin rezultat al unei mentalitati ce, incet-incet a indepartat omul de adevarata sa origine - pot fi remediate si indepartate prin minimul inceput al aplicarii acestor principii de revenire la hrana vie, naturala. Si, cum spuneam la inceputul capitolului, daca aceasta este perceputa ca o nevoie, o constrangere pentru bolnavul aflat in situatie dramatica (in pragul deznodamantului final), pentru omul aparent sanatos, fara dezechilibre majore (evidentiate prin manifestarea bolii), trecerea la acest mod alimentar devine un lucru nu doar lipsit de constrangeri neplacute, ci chiar o bucurie. Caci refacerea mucoaselor, mai ales a mucoasei bucale si a papilelor gustative impinge perceptia gustativa pe un alt nivel, nivel la care cele patru gusturi fundamentale capata o perceptie mult mai fina. In acest fel dispare nevoia senzatiei de excitatie intensa, creata de alimente preparate fierbinti (care ele insele constituie o puternica agresiune) si foarte bine sarate - sarurile organice si condimentele generos utilizate in hrana naturala ofera o satisfactie gustativa ce nu poate fi nici macar banuita de papila agresata de hrana denaturata.

Astfel ca preparatele cunoscute de orice gospodina pot fi regasite si pe masa noului practicant in hrana naturala - ciorbe, fripturi mancaruri, paine, sosuri, dulciuri, bauturi etc. Marea majoritate a acestora pot fi regasite in meniul oricarui restaurant select, pizzarii, cofetarii, patiserii etc. Evident, aici este vorba de imaginea si gustul aproximativ (caci nu poate fi vorba de gustul fidel al hranei denaturate, ci de unul superior calitativ), modul de preparare respectand fundamental principiul nefolosirii tratamentelor termice si chimice, cu substante chimice sintetice.

In acest fel ciorba combina calitatea de dizolvant a apei sau a laptelui cu aromele vegetalelor crude si a condimentelor ce fac parte dintr-o ciorba obisnuita (toate acestea lasate sa se "omogenizeze" intr-un vas pret de 7-9 ore), painea naturala foloseste capacitatea Soarelui de a "coace" natural si firesc orice este viu (aluatul obtinut din faina integrala se intinde in strat subtire la Soare tot pentru 7-9 ore), ceaiul (acelasi principiu ca la ciorbe), pizza, torturile, prajiturile (ale caror blaturi se foloseste tot de calitatea aglutinanta a aluatului din faina integrala, alaturi de branza si alte lactate etc.), "friptura" (cu aspect practic identic cu bucata de carne de porc prajita sau copanul de pui, si cu un gust surprinzator de apropiat de cel al carnii - prin jocul condimentelor, "taina alimentatiei naturale", alaturi de branza, soia, nuci, ciuperci etc. ce asigura o apropiere uimitoare de mult cautatul gust al carnii si, in plus, cu un aport proteic demn de invidiat, asigurat de cele mai mari surse animale si vegetale de proteine) etc., toate acestea creeaza acea masa bogata si satioasa ce confera o mai mare bucurie gestului alimentar, in conditiile controlarii unui proces intim (al contactului zilnic al fiecaruia cu mediul ambiant), in care sanatatea reala are numai de castigat, prin regasirea unui confort si echilibru interior armonic, de nebanuit pana in momentul realizarii "marelui pas".

Aceste aspecte sunt trairi ale unei experiente proprii, nu discutii teoretice sau ipoteze seducatoare. Asemenea si preparatele, realizari a 7 ani de experimentari in "laboratoarele" Universitatii "ELTA", ai carei studenti au realizat toate aceste "minuni culinare" (degustate zilnic cu aceeasi placere ca la prima regasire a acestei alternative), ce pot fi vazute in imaginile Anexei acestei Lucrari de Diploma, dar care pot fi degustate deja in "Saloane" deschise periodic in diverse localuri din marile orase ale tarii. Aceasta experienta demonstreaza pe viu ca se poate.

La acest nivel al alimentatiei naturale ca element de preventie, ultimul capitol, cel acordat partii speciale incearca sa faca demonstratia existentei acestei posibilitati si la celalalt nivel, de care este direct interesat sistemul medical - tratamentul bolilor acute, dar mai ales cronice prin alimentatia naturala.