Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PROGRAM Phare TVET RO 2OO2/OOO -
Auxiliar curricular
pentru clasa a X - a
SCOALA DE ARTE SI MESERII
DOMENIUL: TURISM SI ALIMENTATIE
GASTRONOMIE
clasa a X a
SCOALA DE ARTE SI MESERII
GASTRONOMIE
clasa a X a
SCOALA DE ARTE SI MESERII
"Ghidul profesorului" este un material care cuprinde informatii ce vin in sprijinul profesorului si al elevului. El ofera sugestii metodologice pentru activitatile propuse elevilor, incluzand totodata si exemple rezolvate de exercitii si aplicatii. Fisele de conspect pot fi utilizate de catre profesor ca folii de prezentare pentru retroproiector sau pot fi utilizate ca fise conspect atunci cand activitatea elevilor se organizeaza pe grupe.
Fisele reprezinta un alt mod de organizare si structurare a continuturilor stiintifice, mult mai atractiv pentru elevi si mai usor de utilizat in activitatea de predare-invatare.
"Ghidul profesorului" contine o serie de formulare utile profesorului dar si elevului, formulare care pot fi exact asa cum au fost gandite sau pot constitui model pentru elaborarea altor materiale:
fisa de descriere a activitatilor
fisa pentru urmarirea progresului elevului
fisa de feed-back a activitatii
plan de actiune
fisa de analiza
Toate activitatile si exercitiile propuse elevului spre rezolvare urmaresc atingerea criteriilor de performanta in conditiile de aplicabilitate descrise in Standardele de pregatire profesionala.
Activitatile prezentate in acest ghid pregatesc elevii in vederea evaluarii competentelor din unitatile de competenta prin probele de evaluare prevazute in standarde. De asemenea ghidul cuprinde o varietate de tipuri de evaluare, inclusiv evaluarea individuala / de grup a elevilor si autoevaluarea elevilor. Sunt luate in considerare diferite stiluri de invatare si include activitati / materiale pentru lucru diferentiat, care are rolul de a demonstra progresul inregistrat in procesul de invatare. Ghidul profesorului cuprinde dovezi privind existenta unor activitati suplimentare pentru toate grupurile de elevi si o varietate de forme de prezentare pentru a mentine interesul si pentru a implica elevii - utilizarea programelor de calculator si modalitati de invatare interactive, cercetare pe internet. Auxiliarul nu acopera toate cerintele din SPP, iar, dupa cum se stie pentru obtinerea certificatului este necesara validarea integrala a cerintelor din SPP.
Acest ghid a fost elaborat pe baza standardelor de pregatire profesionala pentru nivelul 1, calificarea "lucrator in alimentatie" si respectand curriculumul pentru clasa a X-a Scoala de Arte si Meserii, pentru pregatirea de baza in domeniul TURISM SI ALIMENTATIE.
U C 18 - Pregatirea materiilor prime
C2 - Prelucreaza primar materiile prime
Dupa parcurgerea acestei unitati de competenta elevii vor fi capabili:
sa stie:
compozitia chimica a carnii
sa identifice subprodusele din carne
ce este laptele si care este necesarul pentru consum
sa inteleaga:
caracteristicile principalelor tipuri de carne
sa poata:
prezenta clasificarea si structura carnii
verifica carnea din punct de vedere al prospetimii si calitatii
identifica elementele chimice existente in lapte;
Pentru organizarea si desfasurarea activitatilor propuse puteti folosi urmatoarele surse de informare:
U C 18 - Pregatirea materiilor prime
C2 - Prelucreaza primar materiile prime
Materii prime de origine animala folosite in alimentatie
Carnea
Carnea constituie un aliment de baza in hrana omului reprezentand partile comestibile de la animale si pasari
Contine: proteine, lipide, substante minerale
Clasificare
Carne de bovine, porcine, ovine, caprine, iepuri de casa, de vanat, de pasare, de peste, crustacee, moluste, batracieni.
Structura carnii
Tesutul muscular este format din fibre grupate in fascicule musculare, invelite intr-o membrana fina.
Tesutul conjunctiv este un tesut de sustinere si legatura intre diferite organe si poate fi, in functie de forma celulelor de patru tipuri: tesut conjunctiv propriu-zis, adipos, cartilaginos, osos.
Tesutul nervos este alcatuit din celule nervoase care au o structura speciala diferita de a celorlalte celule.
Tesutul epitelial (piele) inveleste suprafata corpului.
Cotlet de porc fara os
U C 18 - Pregatirea materiilor prime
Compozitia chimica a carnii
Elementele chimice existente in carne |
Caracteristici |
Apa |
aproximativ invers proportionala cu continutul in grasime si variaza in functie de starea de ingrasare, varsta etc. in apa sunt dizolvate multe componente chimice din carne |
Substantele proteice |
sunt de calitate superioara au valoare biologica ridicata contin toti aminoacizii esentiali proteinele din componenta tesutului muscular sunt complete, usor digerabile proteinele din tesutul conjunctiv sunt greu digerabile si nu au valoare nutritive |
Lipidele |
in proportii diferite in carne influenteaza valoarea nutritiva sunt constituite in mare parte din gliceride, cantitati mici de fosfolipide (lecitina, cefalina) si steride (colesterol) |
Substantele extractive |
se extrag din tesuturi cu ajutorul apei se impart in doua grupe: extractive azotate si neazotate substantele extractive azotate dau gust placut preparatelor pe baza de carne substante extractive neazotate sunt reprezentate de glicogen si acid lactic |
Vitaminele |
continutul in vitamine este variabil fiind influentat in principal de hrana animalului in carne se gasesc : complexul b(b1b2b6b12) si in cantitati mai mici a,c,e,pp conservarea si prepararea carnii scad continutul de vitamine |
Substantele minerale |
continutul lor variaza intre 0,7-1,2% sunt reprezentate de : k,p,s,na,mg mai putin calciu |
Carnea
de pasare Se caracterizeaza prin valoare
nutritiva si digestibilitate usoara Are o structura mai fina decat
carnea celorlalte animale Grasimea se afla subcutanat sau in
jurul organelor interne Tesutul epitelial este comestibil Contine: cantitati mai mari de
apa Bogata in: proteine complete si
substante extractive Continutul in grasime variaza:
dupa starea de ingrasare si specie Grasimea de pasare are punct de
topire scazut Carnea
de vanat Sursa naturala Prezinta importanta: iepurele,
capriorul, fazanul, rata si gasca salbatica Are culoarea rosu inchis Miros specific Greu de digerat Inainte de consum se fezandeaza Carnea
de peste Peste de apa dulce Peste marin Peste oceanic Se comercializeaza peste viu,
refrigerat, congelat, sarat, uscat, afumat, intreg, eviscerat sau
filetat Sursa de vitamine si proteine
complete Se digera usor Pielea este comestibila Carnea este alba la majoritatea speciilor Gust si miros specific Contine apa ≈ 80 %, proteine
complete,
grasimi usor alterabile
Verificarea calitatii si a prospetimii carnii
Verificarea calitatii
|
Carnea relativ proaspata
Carnea alterata suprafata umeda, lipicioasa acoperita cu pete de mucegai culoarea la suprafata cenusie sau verzuie grasimea are aspect mat miros neplacut, respingator |
Pasarile proaspete
Pasarile relative proaspete ciocul mat usor miros strain ochii partial infundati pielea putin umezita slab miros inabusit grasimea prezinta usor miros strain culoare mai inchisa Pasarile cu inceput de alterare ciocul mat, moale, miros de putred ochii infundati acoperiti de mucus, carnea mata pielea de culoare galben-roz. Cu nuante verzui suprafata putin umezita grasimea moale cu nuanta cenusie-verzuie si miros d ranced |
Carnea de peste proaspata
|
Subprodusele din carne si prelucrarea lor primara
A. Subprodusele
Dupa provenienta si natura tesutului se grupeaza:
subproduse din carne de macelarie
cu tesut muscular: inima, limba
cu tesut glandular: ficat, rinichi, pancreas, momite, fudulii
cu tesut nervos: creier, maduva
cu diferite tesuturi: splina, plamani, uger, burta, picioare, capete, urechi, cozi
subproduse din carne de pasare
ficatei, pipote, inimioare
subproduse din peste
icre, lapti
B. Prelucrarea primara a subproduselor din carne de macelarie:
Laptele si necesarul pentru consumul pe grupe de varste
Laptele:
produs natural secretat de glandele mamare ale animalelor mamifere (vaca, bivolita, oaie, capra)
este un lichid alb-galbui, opac, mai vascos decat apa, gust dulce
standardizat sub denumirea de ,,lapte crud integral"
Tipuri de lapte:
lapte normalizat cu un continut de 3%, 1,8%, 1,7%, 1,5%
laptele smantanit din care s-a extras grasimea prin separare mecanica, pana la 0,1% maxim
Utilizari:
90% laptele de vaca sub denumirea proprie de ,,lapte"
laptele celorlalte specii isi pastreaza denumirea si se foloseste mai mult la produsele lactate
Valoare alimentara:
furnizeaza peste 30% din necesarul de proteine si grasimi usor asimilabile bogate in lecitina si colesterol
cea mai importanta sursa de calciu si fosfor utilizabil
sursa importanta pentru intreg complexul de vitamine
se digera usor, grad inalt de asimilare
Necesarul de lapte pentru consum pe grupe de varste
Grupa de consumatori |
Necesarul de lapte pe zi (ml) |
Copii (1-12 ani) | |
Adolescenti | |
Femei (in perioada maternitatii) | |
Adulti | |
Persoane expuse la substante toxice | |
Batrani |
Lapte
batut |
Anticorpi | |||||||||||||||||||||
Gaze | ||||||||||||||||||||||
Enzime | ||||||||||||||||||||||
Pigmenti coloranti | ||||||||||||||||||||||
Vitamine - A, D, E, K in grasimea laptelui - B, B2, B12, C, PP in laptele smantanit si zer | ||||||||||||||||||||||
Substante minerale
(0,9-1,5 %) | ||||||||||||||||||||||
Glucide - 4,8 % | ||||||||||||||||||||||
Lipide - 3,5 % | ||||||||||||||||||||||
Proteine - 3,5 % | ||||||||||||||||||||||
Apa - 87,5 % | ||||||||||||||||||||||
Laptele - compozitie chimica |
Adipos
Anticorpi
Branhii
Cartilaginos
Colesterol
Crustacee
Digestibilitate
Enzime
Examen organoleptic
Hil
Lecitina
Mat
Meninge
Moluste
Mucus
Normalizat
Pigmenti
Refrigerat
Standardizat
Subcutanat
Substante extractive azotate
Substante extractive azotate
Supe creme
Tesut epitelial
ADIPOS - tesut conjunctiv care inmagazineaza grasimea
ANTICORP - substanta care se produce in sange in urma unei infectii pentru a apara organismul contra microbilor
BRANHIE - organ extern de respiratie al unor animale acvatice
CARTILAGINOS - forma mai rezistenta a tesutului conjunctiv format din substante minerale si organice
CRUSTACEE SI MOLUSTE - animale nevertebrate care traiesc in apele dulci si in apele sarate
COLESTEROL - substanta organica aflata in protoplasma celulelor, in special in creier si in nervi, care reglementeaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare
DIGESTIBILITATE - proprietate a alimentelor de a fi digerate
EXAMEN ORGANOLEPTIC - se realizeaza cu ajutorul simturilor si consta in aprecierea anumitor simturi: aspect, culoare, consistenta, miros, caracteristicile bulionului
HIL - punct in care se leaga un vas de sange cu un organ format din tesut spongios
LECITINA - lipida fosforata care se gaseste in galbenusul de ou, in tesutul nervos
MUCUS - secretie a celulelor mucoase ale glandelor; lichid transparent care imbraca corpul pestilor
MAT - lipsit de luciu, sters, opac
MENINGE - fiecare dintre cele trei membrane care invelesc creierul si maduva spinarii
NORMALIZAT (LAPTE) - laptele adus la un continut de grasime stabilit (prin standarde) prin adaugare de lapte smantanit sau smantanit partial
PIGMENT - substanta care se gaseste in celulele pielii si in unele tesuturi carora le da o anumita culoare
SUBCUTANAT - situat sub piele
SUBSTANTE EXTRACTIVE AZOTATE - sunt substante compuse; unele dintre ele contin: fosfor, creatina, creatinina, fosfocreatina
SUBSTANTE EXTRACTIVE NEAZOTATE - sunt reprezentate de glicogen si acid lactic
STANDARDIZA - a stabili norme standard privind calitatea, forma si dimensiunile anumitor produse
VALOAREA
NUTRITIVA A CARNII - este determinate de compozitia sa chimica, de raportul intre
tesuturi, in principal intre tesutul muscular si conjunctiv.
ACTIVITATI PENTRU ELEVI
1. Enumerati ordinea principalelor elemente chimice prezente in carne.
2. In diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontala 11 tipuri de carne, in functie de provenienta lor.
Gasiti-le si incercuiti-le!
M |
S |
T |
G |
D |
C |
K |
A |
B |
L |
R |
U |
J |
X |
B |
O |
V |
I |
N |
E |
A |
C |
B |
N |
P |
O |
R |
C |
I |
N |
E |
S |
T |
T |
Z |
Y |
X |
D |
F |
G |
M |
X |
A |
V |
U |
T |
T |
O |
V |
I |
N |
E |
S |
S |
C |
D |
F |
E |
Z |
C |
X |
V |
T |
S |
S |
M |
L |
C |
A |
P |
R |
I |
N |
E |
A |
X |
Z |
C |
J |
K |
C |
D |
I |
E |
P |
U |
R |
I |
D |
E |
C |
A |
S |
A |
S |
J |
O |
M |
N |
T |
D |
E |
V |
A |
N |
A |
T |
S |
S |
T |
I |
Z |
U |
A |
C |
E |
M |
O |
S |
X |
S |
T |
T |
V |
D |
E |
P |
A |
S |
A |
R |
E |
M |
V |
X |
F |
G |
H |
O |
A |
N |
D |
A |
X |
F |
C |
V |
T |
X |
Z |
S |
T |
T |
D |
E |
P |
E |
S |
T |
E |
S |
X |
A |
C |
R |
U |
S |
T |
A |
C |
E |
E |
K |
L |
H |
O |
P |
R |
X |
Z |
V |
M |
M |
O |
L |
U |
S |
T |
E |
D |
F |
H |
G |
I |
J |
L |
M |
R |
R |
S |
U |
V |
B |
V |
X |
A |
D |
F |
G |
S |
B |
A |
T |
R |
A |
C |
I |
E |
N |
I |
3. Incercuiti raspunsul corect.
Structura carnii este formata din urmatoarele tesuturi:
a) tesut epitelial; tesut adipos
b) tesut nervos; tesut muscular
c) tesut muscular; tesut conjunctiv; tesut nervos; tesut epitelial (pielea)
Fisa de lucru nr.2
a) In apa sunt dizolvate multe componente chimice din carne
b) Substantele proteice din carne sunt de calitate superioara
c) Lipidele nu influenteaza valoarea nutritiva a carnii
d) Substantele extractive din carne se impart in trei grupe
e) In carne continutul in vitamine este invariabil
Elemente chimice existente in carne |
Caracteristici |
Substantele minerale |
-continutul lor variaza intre 0,7 - 1,2 - 1 |
Lipidele sunt constituite in mare parte din . . . . . . . . , . . . . . . .
. . . . . . . . ..( . . . . . . . . . .) si steride ( . . . . . . . . . . )
Fisa de lucru nr. 3
Stabiliti prin sageti, corespondentele corecte intre continutul coloanei A si continutul coloanei B
A |
B |
1. carne de bovine 2. crustacee 3. moluste 4. batracieni |
a)broasca verde de apa b)scoica midia; stridia; melcul de gradina c)racul de apa dulce; homarul; langusta d)vitel; manzat; vita adulta e)batal, berbec, tineret ovin |
Incercuiti raspunsurile corecte
La carnea de pasare, grasimea se afla
a) in zona gatului
b) subcutanat sau in jurul organelor interne
c) in zona picioarelor
Pe baza fisei de conspect nr.3, completati spatiile goale cu notiunile corecte
a) Carnea de vanat inainte de consum . . . . . . . . . . . . si este greu . . . . . . . . . . . .
b) Grasimea carnii de porc este . . . . . . . . . . . . . . ..
c) . . . . . . . . . . este prezent la carnea de ovine si caprine
d) Carnea de pasare contine cantitati mari . . . . . . . . . . .
e) Carnea de . . . . . . . . . . ..constituie o sursa importanta de vitamine si . . . . . . . .
Raspundeti cu adevarat (A) sau fals (F) la urmatoarele intrebari:
a. Carnea de porc este: grasa, semigrasa, slaba.
b. Carnea de ovine si caprine are miros specific
c. Tesutul epitelial al carnii de pasare este comestibil
d. Grasimea de pasare are punct de topire ridicat
e. Pestele se comercializeaza numai viu
f. Carnea de vanat are culoarea roz-pal
g. Continutul de apa prezent in carnea de peste este de aprox. 55%
Completand urmatorul aritmogrif, veti obtine pe verticala XY un tip de carne mult apreciat de consumatori
X
Y
ORIZONTAL
Continutul de aproximativ 80% din carnea de peste
Digestibilitatea carnii de vanat
Culoarea carnii de ovine si caprine
Carnea provenita de la bovine (6 luni - 3 ani)
Culoarea broastei de apa
Fisa de lucru nr. 4
Incercuiti raspunsul corect:
Verificarea calitatii se realizeaza prin:
a) examen organoleptic conform standardului
b) analize fizico - chimice si bacteriolgice
c) examen organoleptic conform standardului completat cu analize fizico - chimice si bacteriologice.
Stabiliti prin sageti, corespondentele corecte intre coloana A, starea de prospetime a carnii si coloana B, caracteristici:
A |
B |
1. Carnea relativ preparata |
a. Suprafata umeda, lipicioasa |
2. Pasarile proaspete |
b. Suprafata putin umezita |
3. Pasarile cu inceput de alterare |
c. Suprafata uscata |
4. Carnea alterata |
d. Suprafata acoperita cu o pelicula uscata, uneori partial de o mazga lipicioasa sau chiar pete de mucegai |
Completati in tabel dupa modelul dat, caracteristicile carnii de peste proaspata.
Tipul carnii |
Caracteristici |
Carnea de peste proaspata |
Solzii sunt luciosi, bine fixati in piele si acoperiti cu mucus transparent |
Raspundeti cu adevarat (A) sau fals (F) la urmatoarele intrebari :
Carnea relativ proaspata are consistenta moale.
Culoarea cenusie sau verzuie este prezenta la carnea proaspata.
Ochii pasarilor proaspete nu sunt limpezi si nu ocupa intreaga orbita.
Mirosul specific este caracteristic pasarilor cu inceput de alterare.
Pestele proaspat prezinta abdomenul intreg.
Carnea nu este mata la pasarile cu inceput de alterare.
Ciocul mat, moale este caracteristic pasarilor. Proaspete.
Grasimea moale cu nuante cenusie - verzuie este prezenta la pasarile cu inceput de alterare.
Miros slab inabusit il au pasarile relativ proaspete
Fisa de lucru nr. 5
Dupa provenienta si natura tesutului, subprodusele se grupeaza astfel:
a) cu diferite tesuturi
b) cu diferite tesuturi si tesut muscular
c) cu tesut muscular, glandular, nervos si cu diferite tesuturi
Subprodusele din carne de pasare sunt:
a) inimioare, aripi
b) capete, picioare
c) ficatei, pipote si inimioare
Subprodusele din carne de peste sunt:
a) lapti, cozi de peste
b) icre, lapti
c) lapti
a) Ficatul se taie in lungime
b) Rinichiului nu i se indeparteaza capsula
c) A doua operatie de prelucrare primara a creierului consta in indepartarea meningelui
d) Limba se freaca cu peria
e) Rinichii se spala cu apa si otet pana dispare mirosul
Fisa de lucru nr. 6
Bifati raspunsurile corecte
1) Laptele este un produs:
f) artificial
g) natural
h) seminatural
Culoarea laptelui este:
a) alba
b) galben - portocaliu
c) alb - galbui
Gustul laptelui este:
a) dulce
b) dulce - acrisor
c) acru
Standardizarea laptelui se face sub denumirea de:
a) lapte
b) laptisor
c) lapte crud integral
Continutul de lipide din laptele normalizat este:
a) 4,2 %; 3,8 %
b)
c) 1,8 %; 1,7 %; 1,5%
Laptele smantanit este laptele:
a) din care s-a extras grasimea pana la 0,1 % maximum
b) la care se adauga smantana
c) normalizat
Completand urmatorul aritmogrif, veti obtine pe verticala XY numele unei grupe de consumatori.
X
|
ORIZONTAL : Aliment studiat in fisa de concept nr 8 Grupa de consum ce urmeaza dupa cea a copiilor . . . . . . . . . . de consumatori Femei (in perioada . . . . . . . . ) Stau la baza structurii carnii Necesarul de lapte pe . . . . . . . . . Activitatea 7Fisa de lucru nr. 7
Laptele contine pigmenti. Glucidele prezente in lapte sunt in proportie de 7,2 %. 87,5 %este procentul de apa din lapte. Laptele contine mult Fe. Laptele nu contine gaze.
Vitaminele prezente in grasimea laptelui sunt: a) PP, C, K b) A, D, E, K c) Complexul B (B1, B2, B6, B12), PP In laptele smantanit si zer exista urmatoarele vitamine: a) C, D b) K, PP c) B1, B2, B12 ; C; PP
a) 0,9-1,5 % b) 0,1-0,3 % c) 4,1-5,1 % In diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontala 5 componente chimice prezente in lapte:
Activitatea 8Fisa de evaluare nr. 1
Activitatea 9Fisa de evaluare nr. 2 Alegeti raspunsul corect aferent urmatoarelor afirmatii: In apa existenta in carne sunt dizolvate: a) proteine; saruri minerale b) vitamine c) multe componente chimice Substantele proteice din carne: a) nu contin toti aminoacizii esentiali b) contin toti aminoacizii neesentiali c) contin toti aminoacizii esentiali Fosfolipidele din carne sunt reprezentate de: a) lecitina, cefalina b) colesterol c) ceride Completati in text spatiile libere: Substantele extractive din carne se extrag din . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . si se impart in doua grupe: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Glicogenul si acidul lactic sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Raspundeti cu adevarat (A) sau fals(F) la urmatoarele intrebari: Vitaminele prezente in carne sunt complexul B (B1 B2 B6 B12) si mai putin A, C, E. PP. Continutul de substante nutritive din carne variaza intre 0,1-0,2 %. In carne se gasesc cantitati mari de Ca. Activitatea 10Fisa de evaluare nr. 3 Precizati principalele tipuri de carne Alege din paranteza cuvantul potrivit astfel incat propozitiile de mai jos sa fie adevarate! Timp de lucru: 15 minute Carnea de vita adulta are culoarea (rosie de diferite nuante/roz) Grasimea carnii de porc este (alb sticloasa /cenusie) Seul carnii de ovine si caprine este (alb si sfaramicios/ roz si nesfaramicios) Testul epitelial la carnea de pasare este (comestibil/necomestibil) Carnea de peste se digera (usor/greu) AUTOEVALUAREA EXERCITIULUI NR.2
Atentie! Exercitiul va fi rezolvat individual. Fiecare elev se va autoevalua comparand propriile raspunsuri cu raspunsurile corecte prezentate de catre profesor. Profesorul prezinta elevilor folia cu raspunsurile corecte Bifati la rubrica ,,realizat" daca raspunsul vostru a fost corect si in rubrica ,,nerealizat" daca ati dat un raspuns gresit. Fiecare raspuns corect va fi notat cu 1,80 puncte si veti primi din oficiu inca un punct putand totaliza la acest exercitiu 10 puncte. AUTOEVALUAREA EXERCITIULUI NR.2 FOLIE
La carnea de pasare grasimea . . . . . . . . . . . ..subcutanat sau . . . . . . . . . . . . .. Continutul de grasime din carnea de porc variaza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE Fisa de lucru nr. 1I. 1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c; 6 - a; II. b - pastrarea si restituirea obiectelor uitate c - corespondenta d - depozitarea temporara a bagajelor e - trezirea clientilor la ora solicitata f - comenzi taximetrie b - debarasarea resturilor c - aspirarea e - aspirarea mobilei tapitate III. A) 1-c; 2 -b; 3 -a; 4 -d; B) 1 -c; 2 -a; 3 -d; 4 -e; 5 -b; C) Fisa de lucru nr. 2I. 1 - c; 2 - b; 3 - d; 4 - b; 5 - a; 6 - c; 7 - d; 8 - b; 9 - c; II. A. 1 - sortare 4 - clatire 7 - uscare B. b - matase naturala c - bumbac in amestec cu celofibra d - lana e - in f - matase artificiala C. b --marimea c --marca d -conditii de intretinere BIBLIOGRAFIE Sue Baker, Pam Bradley, Jeremy Huyton - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All Beck, Bucuresti, 2002 Bran Florina, I. Istrate, Anca Gabriela Rosu - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura. Economica, Bucuresti 1996 Rodica Minciu - Economia turismului, Editura. Uranus, Bucuresti 2004 Rodica Minciu - Amenajarea turistica a teritoriului, Editura. Sylvi, Bucuresti, 1995 Nicolae Lupu - Hotelul - Economie si management, Editura. All Beck , Bucuresti, 1999 Stere Stavrositu - Arta serviciilor in restaurante, baruri si hoteluri, Editura. Dobrogea, 2001 Site-uri web: www.romanianturism.ro www.totaltourism.ro Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate |