Densitatea calorica a alimentelor

Densitatea calorica a alimentelor

Raportul la aceeasi unitate de greutate, intre alimente exista diferente importante, atat in ceea ce priveste continutul in substante nutritive (proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale), cat si in privinta valorii calorice.

O suta de grame dintr-un produs ,,natural'' are o valoare calorica mai mica decat un produs rafinat, prelucrat industrial. Astfel, legumele si fructele proaspete contin, in general, sub 100 kcal /100g - laptele are 70 kcal; carnea, in functie de continutul de grasime are 100-400 kcal /100g; in timp ce produsele rafinate sunt mai concentrate in energie: zaharul - 410 kcal /100g; ciocolata - 600 kcal /100g; untul - 800 kcal /100g; margarina - 780 kcal /100g; uleiul - 920 kcal /100g etc.

Modul de preparare (gatire) a alimentelor, poate influenta substantial densitatea energetica a acestora. De exemplu, 100g cartofi, pot oferii organismului (C. Pinson - 2003):

90 kcal - cartofi natur, adica fierti in apa sau copti la cuptor (in folie de aluminiu);

125 kcal - cartofi sote in ulei;

400 kcal - cartofii prajiti;

570 kcal - cartofii tip ,,chips'' cu diferite arome.

Datorita densitatii energetice diferite a alimentelor, pentru a asigura cca. 80 kcal in ratia alimentara sunt necesare: 9g ulei, sau 20g zahar sau 100g cartofi sau 250g varza alba.

Unul din factorii principali ai obezitatii il reprezinta modificarea raportului volum /calorii existent in ratia alimentara. In perioada moderna, in ratia alimentara a omului, produsele alimentare rafinate cu valoare energetica mare, ocupa o proportie tot mai mare, in detrimentul produselor ,,naturale''.

Astfel, in acelasi volum, ratia alimentara asigura o cantitate mai mare de energie decat cerintele individului.

Cercetarile realizate in acest domeniu au demonstrat ca alimentele cu densitate calorica mare, induc mai greu starea de satietate si in plus declanseaza un apetit exagerat datorita reactiei hipoglicemice indusa de hipersecretia de insulina, produsa ca urmare a stimularii brutale a pancreasului. In aceasta situatia, cantitatea mare de energie rezultata intr-un timp scurt, va fi dirijata fie catre depozitarea in tesutul adipos sub forma de grasime (apare obezitatea) sau catre sinteza hepatica de colesterol si trigliceride (apar dislipemiile) - (I.Mincu si col. 1985).