Violenta se dezvata: un program de reducerea comportamentelor violente

Violenta se dezvata: un program de reducerea comportamentelor violente prin metoda modelarii inverse

I.           CONSIDERENTE TEORETICE

1. Comportamentele violente

Prin comportament violent se intelege orice comportament care poate provoca lezǎri interlocutorului (fie fizice, fie emotionale); nu este obligatoriu ca lezarea interlocutorului sǎ se producǎ de fiecare datǎ (de ex. punerea piedicilor sau impinsǎturile din joacǎ, nu produc tot timpul lezǎri interlocutorului, dar au un potential ridicat in acest sens).

In cadrul unei unei institutii de invǎtǎmant, in functie de interlocutorii implicati in actul violent, comportamentele violente se pot clasifica astfel:

violentǎ elev-elev,

violenta elevilor fatǎ de profesori,

violenta profesorilor fatǎ de elevi,

violenta pǎrintilor fatǎ de profesori si / sau fatǎ de elevi in spatiul scolii.

Dintre acestea, violenta elev-elev constitue tipul de comportament violent cel mai frecvent si cu impact major asupra securitǎtii elevilor in cadrul spatiului scolii.

Comportamentele violente elev-elev, se pot manifesta in mai multe forme:

Fizice - cand consecintele lor potentiale sunt leziuni fizice,

Verbale - avand un potential de lezare emotionalǎ

Materiale - cand se produce distrugerea obiectelor altora sau este lezata proprietatea asupra unui obiect (ex., furtul).

Iar, in functie de gradul lor de constientizare, aceste comportamente violente, pot fi:

Intentionate - initiate in scopul lezarii celuilalt,

Neintentionate - cand cel care le initiazǎ nu intentioneazǎ sǎ lezeze interlocutorul (le face fie din joaca, fie pentru a-si arǎta afectiunea).

2. Modelarea ca metoda preponderenta de achizitie a comportamentelor violente

Majoritatea comportamentelor violente se invata prin modelare.

Modelarea / invatarea observationala sau invatarea prin imitatie consta in observarea unor comportamente si apoi reproducerea lor imitativa.

2.1. Etapele modelarii

Modelarea implica doua etape:

observarea comportamentului altuia

reproducerea sau imitatrea comportamentului observat.

2.1.1. Observarea

Observarea unui comportament implica pe langa observarea comportamentului propriu-zis si observarea antecendentelor (contitiilor de producere) si a contingentelor acelui comportament.

Antecedentele unui comportament se refera la situatiile sau stimulii care preced imediat acel comportament. Cu alte cuvinte, antecedentele se refera la tot ceea ce se intampla imediat inainte de producerea unui comportament. Antecedentele unui comportament se pot afla raspunzand la intrebarile: "unde", "cand", "cu cine" apare un comportament.

Orice comportament se invata intr-o anumita situatie si corespunde acelei situatii. Avem un repertoriu de comportamente pentru situatia mediului scolar si altele pentru situatia timpului liber. In mediul scolar ne comportam intr-un fel, iar in timpul liber in compania prietenilor altfel; intr-un fel se comporta elevul in timpul orelor si altfel in pauze. Orice situatie are un repertoriu de comportamente asociate.

Contingenetele se refera la acele consecinte ale unui comportament care au efect asupra manifestarii acelui comportament. Nu orice consecinta a unui coportament este contingenta. Contingentele sunt consecinte care schimba frecventa, intensitatea, durata manifestarii unui comportament sau timpul de latenta necesar declansarii comportamentului. Exista trei categorii de contingente: intaririle pozitive, intaririle negative si pedepsele.

Intaririle sunt stimuli / situatii ce survin dupa executarea unui comportament si cresc manifestarea acelui comportament (cresc intensitatea, durata, frecventa comportamentului). Intaririle pozitive sunt situatii / stimuli placuti care cresc manifestarea unui comportament, intrucat initiatorul comportamentului cauta atingerea acelei situatii. Exemplu, pentru a obtine note bune invat mai mult (notele bune = intarire pozitiva, invatatul = comportament). Intaririle pozitive sunt beneficii pe care initiatotul unui comportament cauta s ale atinga si se exprima in termeni: "daca fac X, primesc beneficiul, Y". Intaririle negative sunt situatii / stimuli neplacuti care cresc manifestarea unui comportament, intrucat initiatorul comportamentului cauta sa evite acel stimul neplacut sau sa evadeze din aceea situatie neplacuta. De exemplu, pentru a nu obtine note proaste sau a nu ramane corigent, invat mai mult (notele proaste, situatia de corigenta = intarire negativa, invatatul = coportament). Intaririle negative sunt beneficii pe care initiatorul unui comportament cauta sa nu le piarda, se exprima in termenii: "daca fac X, evit sa pierd beneficiul, Y".

Pedepsele sunt stimuli / situatii care survin dupa executarea unui comportament si reduc manifestarea acelui comportament. Pedepsele sunt costuri pe care initatorul unui comportament trebuie sa le suporte, se exprima in termenii: "daca fac X, ma costa Z".

2.1.2. Reproducerea

Se refera la manifestarea efectiva a comportamentului observat, in conditiile in care apar antecedentele corespunzatoare in care a fost observat.

Intre aceste doua etape ale modelarii poate trece un anumit interval de timp, uneori chiar de ordinul anilor.

2.2. Conditiile care favorizeaza modelarea

Trecerea de la etapa observatiei unui comportament la etapa reproducerii acelui comportament depinde de urmatorii factori:

Contingentele observate la comportamentul modelului - daca comportamentul modelului a fost intarit, probabilitatea ca acel comportament sa fie imitat de catre observator creste; daca comportamentul modelului a fost pedepsit, probabilitatea ca acel model sa fie reprodus scade.

Contingentele actuale din viata observatorului pentru comportamentul observat - daca comportamentul unui model observat, desi a fost intarit in situatia observata, daca este penalizat in situatia rela de viata in care se afla observatorul, acel comportament nu se va manifesta sau se va produce imitatia inversa. Iar daca comportamentul modelului a fost pedepsit, dar in vaiat reala a observatorului acel comportament ar fi intarit, este foarte probail ca imitatia sa se produca. Efectul contingentelor actuale este primordial efectului contingentelor observate in situatia modelului!

Similaritatea dintre model si observator - cu cat similaritatea este mai mare, cu atat reproducerea / imitatia se produce mai rapid.

3. Metode de reducere a comportamentelor violente

Comportamentele violente sunt invatate in mare parte prin modelare. Dezanvatarea unor coportamente violente sau reducerea acestora se poate realiza prin doua metode: modelare inversa si invatarea unor reguli de conduita specifice anumitor situatii / antecedente in care probabilitatea producerii comportamentelor vilente este mare.

Modelarea inversa

Consta in reobservarea unui comportament model, subliniind explicit sau insistand prin discutii asupra contingentelor posibile observate pentru comportamentul modelului, precum si a contingentelor posibile din viata reala a observatorului pentru manifestarea comportamentului modelului.

Explicitarea contingentelor posibile ale comportamentului modelului implica:

• Gasirea unor contingente indepartate in timp ale comportamentului care nu se vad in situatia observata
• Discutarea contingentelor posibile pentru    alternative comportamentale ale modelului

Explicitarea contingentelor imitarii comportamentului modelului de catre observator implica:

• Discutarea contingentelor posibile din viata reala a observatorului pentru imitarea / reproducerea comportamentului modelului
• Gasirea unor alternative comportamentale pentru comportamentul modelului, in viata reala a observatorului.

Utilizarea regulilor

Regulile sunt expresii verbale ale unor contingente care functioneaza ca antecedent pentu declansarea unui comportament. Utilizarea regulilor creste independenta de contingentele cotidiene imediate. De exemplu, merg acasa si desi am un program prestabilit de studiu (comportament de a invata), ma suna o colega sa iesim la un suc (intarire pozitiva imediata - ma simt bine in timp ce manifest comportamentul de a povesti la un suc cu cineva, renuntand la manifestarea comportamentului de a invata). Daca as avea o regula ("inte 15 si 18 eu invat") as rezista mai usor invitatiei colegei mele si astfel as fi independenta de intarilirle imediate ale mediului.

II.        SCOPUL PROGRAMULUI

Programul are ca scop reducerea comportamentelor violente prin utilizarea modelarii inverse, utilizand filme de scut metraj ce contin acte de violenta din viata reala.

III. METODA

1. Materiale didactice

Film de scut metraj ce contine intre 3 si 4 secvente filmate postate pe site-ul youtube.com. Secventele fimlate sunt selectate corespunzator a trei categorii de varsta: ciclu primar, ciclu gimnazial si cilcu liceal. Cele 3 - 4 secvente filmate sunt astfel selectate incat sa corespunda unor situatii / antecedente diferite. In functie de scopul programului secventele filmate sunt reproduse integral sau nu si de asemenea au coloana sonora originala sau schimbata. La nivelul claselor primare si gimnaziale, selectia secventelor s-a realizat de catre coordonatorii programului, iar la nivel de liceu, secventele fimate au fost selectate de catre coordonatorii programului, dintr-un pol initial de secvente    propuse de catre liceeni.

2. Obiectivele discutiilor dirijate

Dupa vizionarea fiecarei secvente au loc discutii dirijate ce au patru categorii de obiective:

• Gasirea unor contingente indepartate in timp ale comportamentului care nu se vad in situatia observata
• Discutarea contingentelor posibile pentru    alternative comportamentale ale modelului

• Discutarea contingentelor posibile din viata reala a observatorului pentru imitarea / reproducerea comportamentului modelului
• Gasirea unor alternative comportamentale pentru comportamentul modelului, in viata reala a observatorului

La final, elevii sunt incurajati sa gaseasca / sa propuna reguli de conduita petru situatiile / antecedentele din secventele filmate.

III.     DESFASURAREA PILOT

• Desfasurarea la ciclul primar
• Desfasurarea la ciclul gimnazial
• Desfasurarea la ciclul liceal

V. CONCLUZII